Atentia dihotomica

Atentia dihotomica

INTRODUCERE

Considerata ca fiind un proces psihofiziologic de orientare, atentia se regaseste sub trei aspecte: atentia involuntara, voluntara si postvoluntara. Diferitele orientari ale psihologiei au abordat studiul atentiei din perspective aflate uneori in contradictie, alteori in relatie de complementaritate. Traversand istoria cercetarilor experimentale, la fel ca si celelalte aspecte ale psihicului uman, studiul atentiei este centrat astazi pe acele experimente care pun in evidenta mecanismele cognitive ca punct de plecare al tuturor proceselor psihice care asigura adaptarea optima la influentele mediului extern asupra organismului uman. Cele doua aspecte ale atentiei: cel voluntar care depinde de individ si cel involuntar, care este atras de mediul exterior, au generat multe studii, de laborator sau naturale, care au scos in evidenta capacitate individului de a-si concentra atentia nu doar asupra unui stimul ci de a o distribui in mai multe directii, concomitent.

SCOP

Unul din studiile care au fost generate de ideea de dihotomie a atentiei a fost cel realizat de Broadbent. In urma studiilor efectuate, acesta a concluzionat ca noi avem capacitatea limitata de a fi atenti la mai mult de un eveniment, sursa acestei limitari fiind constituita intr-un filtru intern care accepta un singur mesaj si le respinge pe celelalte. Astfel, atentia este guvernata de canalele senzoriale care sunt stimulate, singura modalitate prin care putem monitoriza un canal informational fiind trecerea de la un canal la altul. Grey si Wedderburn au realizat un experiment foarte important, care s-a transformat intr-un foarte puternic test al teoriei lui Broadbent. Incercam in continuare sa realizam un test asemanator cu cel realizat de cei doi cercetatori, in anul 1960, pornind de la ipoteza ca:

IPOTEZA

Daca se transmit, concomitent, doua mesaje auditive diferite catre un subiect, iar in mesajul care se cere ignorat se insereaza informatii semnificative pentru subiect (de exemplu: numele subiectului) si acesta le retine, atunci teoria filtrajului timpuriu este infirmata.

VARIABILE

Variabila independenta: consta in continutul si modalitatea de transmitere mesajelor, intr-unul dintre ele inserandu-se informatii semnificative pentru subiect.

Variabila dependenta: cantitatea de informatii care se retin din mesajul care s-a cerut a fi ignorat

SUBIECTI

Pentru experiment se aleg trei subiecti, care s-a oferit in mod voluntar, unul trebuind sa asculte ceea ce vor citi ceilalti doi subiecti

MATERIALE

Ca material de lucru pentru realizarea experimentului s-au ales doua texte, asemanatoare ca si continut, intr-unul din ele introducandu-se anumite cuvinte cu aspect semnificativ pentru subiect.

INSTRUCTAJ SI PROCEDURA

Persoanelor desemnate pentru a citi textele alese li se cere sa faca citirea intr-un mod si cu un ton neutru, fara intonatii deosebite. Ele vor incepe sa citeasca in acelasi timp. Persoanele care vor citi, se vor aseza in stanga si respectiv in dreapta subiectului care va asculta. Din partea stanga va fi emis textul modificat, iar din partea dreapta textul nemodificat. Modificarea textului s-a facut fara stirea subiectului care va asculta. Celui care asculta i se cere sa fie atent numai la textul auzit in partea dreapta, in timp ce textul citit in partea stanga va fi ignorat.

ANALIZA DATELOR

Raspunsurile date de subiect la intrebarea experimentatorului: 'Ce ai retinut din cele citite?' au constat in reproducerea unor informatii destul de consistente ca si continut si cantitate retinute din mesajul transmis in partea dreapta. Din mesajul transmis in partea stanga nu au putut fi reproduse decat notiunile semnificative.

INTERPRETAREA DATELOR

Chestionat prin intermediul metodei interviului, subiectul a afirmat si demonstrat ca mesajul la care i s-a cerut sa fie atent a fost retinut intr-o proportie considerabila, in timp ce din mesajul ignorat nu a retinut decat o cantitate foarte mica de informatii, constand in acele informatii cu caracter semnificativ. Desi atentia subiectului a fost focalizata in directia indicata de experimentator, mesajul transmis in partea opusa a fost si el receptionat desi informatiile retinute au fost intr-o cantitate destul de redusa. Gradul de semnificatie al inserarilor informationale cuprinse in mesajul ignorat au atras atentia subiectului, acestea fiind retinute in mod reflex.

LIMITE

Posibile limite constau in mediul ambiental in care s-a desfasurat experimentul (zgomot de fond puternic perturbator, stresul psihic datorat prezentei mai multor persoane in cadrul spatiului de desfasurare a experimentului), vigilenta atentiei stiind ca se va intampla ceva.

CONCLUZII

Incercand sa se demonstreze dihotomia atentiei, s-a procedat la replicarea unui experiment special creat pentru infirmarea teoriei filtrajului timpuriu emisa de Broadbent. Datele obtinute in urma acestei replicari si anume, retinerea unei parti din mesajul care s-a cerut sa fie ignorat, demonstreaza ca putem fi atenti la mesaje transmise concomitent prin mai multe canale. In cazul acesta se poate vorbi de o atentie inconstienta, cea datorita careia au fost retinute anumite parti din mesajul ignorat, si o atentie constienta. Atentia inconstienta poate fi influentata de factori precum criteriile de simpatie/antipatie, timbrul vocii emitatorului, dispozitia afectiv-motivationala a subiectului. Analiza mesajelor receptate se face la nivel cognitiv. Atentia constienta directionata catre un anumit mesaj face ca perceperea celui de-al doilea sa se faca intr-un mod inconstient. Prin rezultatele obtinute in urma replicarii experimentului condus de Grey si Wedderburn, teoria emisa de Broadbent infirmarea teoriei emise de Broadbent este demonstrata experimental.

BIBLIOGRAFIE

Cucu-Ciuhan, Geanina, Intropducere in cercetarea psihologica, Ed. Sylvi, Bucuresti, 2003

Golu, Mihai, Bazele psihologiei generale, Ed. Universitara, Bucuresti, 2005

Sillamy, Norbert, Dictionar de psihologie, Ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2000