Teoriile dificultatilor de invatare

Teoriile dificultatilor de invatare

1.Teoria proceselor

S. Kirk si colaboratorii au elaborat un model teoretic aplicabil in special dificultatilor de invațare legate de limbaj, dar si dificultatilor de invațare in general, mentionand trei tipuri de procese esentiale in care se puteau localiza cu precadere dificultatilor de invatare in cazul unui copil:

procesele receptive,

procesele de organizare,

procesele de expresie. 

Este evident ca orice disfunctie minora in anumite procese, la un anumit nivel al lor si pe anumite canale, pot genera disfunctii de invatare si in final, dificultați de invațare. Exista copii care sunt deficitari in domeniul receptiei, ceea ce presupune si o slaba organizare, dar si o expresie precara a acestora in solicitarile curente de invatare scolara.

2. Teoria gestalt-ului

Modelul gestalt-urilor, in teoria dificultatilor de invațare implica in plus, fata de modelul proceselor.

In acest sens, specialistii releva avantajele functionale pentru orice demers de invatare, ale operarii cu imagini globale. Elevii au probleme legate de:

cunoasterea semnificatiei intregului mesaj, text, paragraf;

asocierea cu experiente informationale similare, compatibile;

surprinderea ideii centrale;

interpretari pe marginea unui text;

elaborarea de deductii si concluzii;

emiterea de predictii si ipoteze.

Acest lucru echivaleaza, in teoria gestalt-ista cu insasi configurarea "gestalt-ului" ca fenomen specific in planul perceptiei.

3. Teoria ecologica asupra dificultatilor de invațare

Sfarsitul anilor '80 si inceputul anilor '90 ai secolului nostru aduce o teorie, o tendinta novatoare si integrativa cu privire la problematica dificultați de invațare.

Adeptii acestei teorii (J. Bartolli, 1990, apud Cristina Balas-Baconschi,  2010, p. 67 pornesc de la urmatoarele premise:

pana la 1/3 din populatia scolara totala "sufera", intr-o forma sau alta, de dificultați de invațare si de esec scolar, azi in lume;

dificultatile de invațare fac parte integranta din invatarea infantila care inerent este insotita de unele probleme;

la invatarea copilului si la dificultatile ce apar contribuie si maniera de comunicare cu el, organizarea situatiilor de invatare pentru el, asigurarea sentimentului de stabilitate, factori culturali si interculturali.

O perspectiva ecologica asupra invatamantului ar trebui sa tina cont de o serie de aspecte:

interactiunea sociala intre elev si educator sa aiba loc atat prin lectii in cadrul clasei, cat si prin "lectii de viata";

integrarea diferitelor competente ce participa la invatare, intr-un mod armonic, incurajandu-se procesele explorative;

Desi, pana in prezent, cauzele deficientelor de invatare starnesc controverse, prezint in continuare unele observatii generale asupra acestora.