Povestea lui Dino

Povestea lui Dino

A fost o data un dinozaur verde cu coada solzoasa si labele uriase. Daca nu ar fi fost un dinozaur zambitor si prietenos ai fi putut foarte usor sa te sperii de el. Dino, caci asa il chema, era insa cel mai bun dinozaur din lume si nu ar fi facut vreodata rau nimanui.

Dinozaurul nostru a iesit intr-o buna zi  dintr-un ou de crocobaur si s-a trezit pe o campie plina cu flori.  A alergat dupa niste fluturi dar s-a plictisit repede. Se simtea tare singur asa ca s-a apucat sa-si mestereasca niste jucarii ca sa mai treaca timpul. A ros o bucata de copacel si a sfefuit-o pana cand a reusit sa o transforme intr-o mica unealta. Apoi a adunat un brat de pietricele, le-a coplit in asa fel incat sa intre una intr-alta si le-a vopsit in diferite culori cu ajutorul unor petale de flori. Pana sa apuna soarele Dino reusise sa-si fabrice propriul lui puzzle. Obosit de atata munca, dinozaurul s-a cuibarit la poalele unui copac si a atipit.

Cum s-a lasat seara, animalele de noapte au inceput sa apara. Primele au fost doua bufnite albe carora nu le-a venit  sa creada ce animal aveau in fasa ochilor.

- Tu ai mai vazut asa ceva?!

- Mi-a povestit bunica o data ca au existat astfel de animale dar zicea ca au disparut de mult .

- Pai si de unde o fi aparut?

- Parca mi-a aratatsi o poza bunica . se numeaauu "dinozauri"

- Haha! Ce nume!

Auzind rasetele celor doua bufnite Dino s-a trezit buimac. Pasarile au tipat ascutit si s-au ascuns printre crengi.

- Stati putin! Nu plecati! Hai sa ne imprietenim . Pe mine ma cheama Dino.

Cele doua bufnite au coborat pe o creanga mai joasa si il priveau curioase

- De unde ai aparut?

- Nu stiu. Am iesit din oul ala mare .

- Pai si parintii tai unde sunt, Dino?!

- Ce inseamna "parinti"?

Bufnitele albe s-au induiosat imediat. Micul dinozaur era singur pe lume si nici nu stia ca toti ceilalti dinozauri au disparut de mult de pe pamant. S-au asezat pe umerii lui si l-au mangaiat cu aripile. Dino se inveselise asa ca le-a propus sa se joace impreuna:

- Hai sa vedeti ce-am construit!E un joc cu pietricele din care poti sa formezi o imagine frumoasa cu flori si fluturi.

Pasarile priveau puzzle-ul uimite.

- Vai Dino! Dar tu esti tare destept! Ai facut singur jucaria asta?

- Da, pentru ca ma plictiseam .

- Extraordinar, zise una dintre bufnite. Haideti cu mine ca am o idee!Luati si jucaria asta minunata.

Cei tre prieteni au pornit la drum si au ajuns la o casuta de lemn decorata cu tot felul de papusi si soldatei. Dino batea din palme fericit.

- Ce-i aici bufnitelor? E asa de frumos .

- Asta este o fabrica de jucarii

- Serioooos?

- Da, Dino! Hai sa le aratam oamenilor jocul pe care l-ai facut tu si daca ai noroc poate o sa te angajeze aici la atelierul de jucarii.

Zis si facut. Cei trei au intrat optimisti in atelierul de jucarii. Oamenii au inceput sa tipe si sa alerge de colo-colo la vederea dinozaurului verde. Un batran cu ochelari pe nas s-a apropiat de Dino si l-a privit curios.

- Ce fel de jucarie mai e si asta?

- Un puzzle! i-a raspuns dinozaurul

- Haha! Eu credeam ca tu esti o jucarie mai baiete! Strasnic costum ai .

- Dar nu e un costum . Asa arat eu. Sunt un dinozaur si am creat o jucarie cu fluturi si flori.

Batranelul era gata-gata sa lesine de spaima dar bufnitele l-au apucat de umeri si l-au asezat pe un scaun.

- Va rugam sa nu va speriati. El este Dino prietenul nostru si se pricepe foarte bine la creat jucarii. Ne gandeam ca v-ar putea ajuta aici la atelier .

- Dino ziceti?  Bineeee, hai sa vedem ce stie sa faca, a aprobat batranul balbaindu-se.

Nu credea nimic din ce vedea si spera ca totul sa fie un vis ciudat. De frica l-a lasat totusi pe Dino sa se apropie de masinariile de lucru si sa creeze o jucarie. In cateva minute dinozaurul construise un castel din piese minuscule de lemn si se pregatea sa il vopseasca in culori vii.

- Ei! Bata-te sa te bata de dinozaur istet . Esti senzational!

- Va multumesc domnule .

- Si mai esti si politicos, rase batranul care deja nu se mai temea de dinozaurul cel verde.

Bufnitele zburataceau fericite prin atelier. Se parea ca Dino reusise sa-l convinga pe papusarul sef ca este un dinozaur foarte talentat.

- Dino, vrei sa-mi faci placerea de a deveni partenerul meu de facut jucarii?

- Bineinteles domnule .

- Atunci da-mi voie sa isi strang laba asta verde si hai sa confectionam impreuna o noua firma pentru atelierul nostru de jucarii: DinoLand

Si uite asa ultimul dinozaur de pe pamant a reusit sa se angajeze la o fabrica de jucarii cu ajutorul prietenelor sale bufnite. Si lucreaza si astazi la tot felul de jucarii minunate pe care puteti sa le vedeti si voi chiar aici

Si-am incalecat pe o bagheta fermecata

Si v-am spus o poveste adevarata.