PROPUNERI DE ABORDARE A SRESULUI

INFORMATII PRELIMINARII

Complete freedom from stress is death

Totala eliberare de stres este numai moartea

H. Selye: "Stress"

Prin 1920, Hans Selye incepe sa studieze reactiile organismului la diferiti agenti agresori: traumatisme, arsuri, raze X, frig, s.a si, in final, defineste "sindromul general de adaptare". Isi continua cercetarile si, dupa anii '50, foloseste cuvantul "stress" in cartea cu acelasi titlu si defineste stresul doar ca un raspuns fiziologic, neinteresat fiind de dimensiunea psihica. In aceeasi carte el diferentiaza intre eustress pentru senzatia pozitiva si distress pentru situatia in care nivelul stimulului este mai mare decat poate organismul suporta. Pentru el stresul este stimulul de care toti avem nevoie pentru a fi motivati si care, in doze rezonabile, chiar ne place.

Ideile sale sunt de folos pentru a ne aminti ca stresul este o parte inevitabila a vietii noastre. Aptitudinea de a rezolva problemele generate de stres consta in atingerea echilibrului dintre stimulul exterior si rectiile interioare si in gasirea unui nivel potrivit de stres.

Selye are dreptate din punct de vedere tehnic sa foloseasca cuvantul stres cu un sens neutru dar: "() stresul a devenit una din cele mai grave probleme ale timpului nostru, nu numai pentru indivizii carora le pune in pericol sanatatea fizica si mentala, dar si pentru intreprinderi si guverne" - se spune intr-un studiu efectuat in 1993 de Biroul International al Muncii. Aceasta scoate in evidenta faptul ca azi, folosim cuvantul cu o conotatie negativa, denumind o presiune nedorita, pentru ca senzatiile interioare de anxietate sau depresie sunt neplacute. De aceea, in continuare, cuvantul stres va fi folosit cu semnificatia sa comuna.

Semnele si simptomele stresului pot fi fizice (oboseala cronica), psihice(dezechilibre emotionale) sau sociale (dificultati de adaptare).

Stresul fizic se poate simti in orice parte a corpului si cateodata chiar in moduri surprinzatoare. Corpul omenesc are o reactie naturala la solicitari, controlata de sistemul nostru hormonal deosebit de complex. Ea este neschimbata de la inceputurile evolutiei noastre, cand era destinata sa-i ajute pe stramosii nostri sa reactioneze la mult mai multe solicitari fizice decat suntem noi azi. Aceasta reactie include o frecventa mai mare a batailor inimii, o respiratie mai sacadata, transpiratii sau incetinirea procesului digestiv. Toate ne erau de folos atunci, dar azi ne pot face chiar deservicii, majoritatea solicitarilor nefiind de natura fizica ci psihica. Fara efortul fizic ce are menirea de a o disipa, reactia noastra naturala la solicitari ne va face sa ne simtim bolnavi daca apare prea des sau daca dureaza prea mult. De exemplu, pe termen scurt, tensiunea musculara ne poate da dureri de cap, iar schimbarile digestive pot duce la deranjamente stomacale. Pe termen lung se poate face ulcer sau infarct.

Din punct de vedere psihologic, rezultatele stresului pot fi la fel de daunatoare. Tensiunea si sentimentul de a scapa lucrurile de sub control, produse de senzatia de a te afla sub presiune, ii pot face pe oameni sa se simta anxiosi si iritabili, deznadajduiti, deprimati si apatici. Cele mai periculoase rezultate apar in urma stresului repetat si prelungit. Efectele mai grave se pot manifesta ca o tendinta de izolare si refuz de adaptare la normele sociale.

Modurile de a face fata stresului pot fi multiple si specifice fiecarui individ sau fiecarei organizatii care-si propune sa traiasca intr-un mediu sanatos. Pentru indivizi ar putea fi de ajutor urmatoarele idei:

q   A gandi clar si pozitiv. Gandurile pozitive dau nastere la actiuni pozitive. Ar putea fi de ajutor sa ne pastram timp pentru realizarea propriilor dorinte si prioritati, sa fim realisti in ceea ce priveste limitele noastre, sa ne organizam timpul mai bine si sa inlocuim "discutiile negative cu sine" pe care le folosim pentru a ne sabota propria incredere, cu "scenarii interioare pozitive".

q   A obtine si a oferi sprijin Majoritatea oamenilor considera ca este greu sa rezisti singur. Ne este foarte bine daca avem un grup ce ne sprijina, format din familie, prieteni si colegi. Daca acesti oameni ne sunt fideli atunci si noi, la randul nostru, trebuie sa le acordam aceleasi favoruri. Lucrand asupra relatiilor si imbunatatindu-ne aptitudinile de a comunica, putem mentine aceste legaturi vitale cu oamenii.

q   A deveni cat mai sanatos din punct de vedere fizic. Oamenii care au fost supraponderali si ajung la o greutate normala sunt surprinsi de cat de bine se simt din punct de vedere mental si fizic, si, in particular de cat de mult ii ajuta aceasta sa faca fata stresului. Aceasta ar putea fi in parte rezultatul faptului ca inima si plamanii lucreaza mai eficient, ajutand la disiparea efectelor fizice ale "reactiei la stres". Avand grija de sanatatea fizica prin exercitii fizice, o dieta sanatoasa, suficient somn si evitarea toxinelor din tutun si alcool, vom putea face fata mai bine stresului.

q   A te relaxa. Este important sa echilibram eforturile de a gandi riguros si de a face exercitii obositoare, cu preocupari mai linistitoare, care ne ajuta sa ne deconectam. Pentru multi dintre noi aceasta ar putea sa insemne un hobby, lectura, plimbarile, muzica sau mici vacante. Altii au ajuns la concluzia ca metodele mai sistematice precum exercitiile de relaxare, yoga, respiratia si meditatia sunt de mare ajutor pentru concentrare atunci cand tensiunea nervoasa este prea mare.   

OBIECTIVE:

Sa identifice elementele prin care se defineste stresul

Sa diferentieze intre cauzele si efectele stresului

Sa enumere cauze ale stresului legate de scoala

RESURSE: foi mari de hartie, carioci groase de culori diferite. (timp - 20 de minute)

MOD DE LUCRU:

Verifica daca participantii isi reamintesc regulile pentru metoda brainstorming.

Roaga-i sa spuna toate cuvintele care le vin in minte atunci cand aud cuvantul stres si solicita pe cineva sa le noteze pe foaie/ tabla.

Dupa ce ideile s-au epuizat, intreaba care dintre cuvinte numesc cauze ale stresului si care numesc efecte ale stresului. Incercuieste cuvintele din fiecare categorie, folosind culori diferite.

Discuta cu ei folosind urmatoarele intrebari:

considera stresul ceva negativ si de ce ?

ce se poate face atunci cand are efecte negative ?

Roaga-i sa se gandeasca la scoala si apoi sa spuna toate ideile ce le trec prin cap atunci cand aud cuvantul stres. Noteaza aceste idei, face-ti impreuna o evaluare (folosin un feed-back pozitiv) si anunta ca acestea vor fi folosite intr-o activitate ulterioara, numita "Vartejul stresului".

OBIECTIVE:

Sa analizeze diferitele cauze ale stresului

RESURSE: fisa - "Vartejul stresului", fisa de lucru - "Cauzele stresului", foi mari de hartie, carioci groase. (timp - 45 de minute)

MOD DE LUCRU:

Afiseaza "Vartejul stresului" desenat pe o foaie mare sau deseneaza-l pe tabla. Asigura-te ca desenul este suficient de mare astfel ca ulterior sa se poata scrie in interiorul fiecarui cerc. Explica-le ca in desen sunt numite diferitele nivele la care individul poate resimti stresul.

Formeaza cinci grupe si cere fiecarui grup sa aleaga cate un nivel.

Ofera fiecarui grup, din fisa de lucru a elevului partea care se refera la nivelul ales, precizand ca este doar orientativa pentru ceea ce au de facut in continuare. Roaga-i sa discute, si sa-si noteze pe foi, cauze ale stresului pentru nivelul ales, atat din perspectiva lor de elevi cat si din cea a personalului scolii, acolo unde este cazul.

Reunind grupul, roaga-i sa faca un scurt rezumat al celor discutate si sa noteze ideile in cercul potrivit al "vartejului".

Face-ti o comparatie a ideilor obtinute in activitatea precedenta cu ceea ce s-a lucrat acum.

Sugestie: In functie de varsta elevilor se poate cere completarea tuturor nivelelor sau se ramane la primele trei si se lasa mai mult timp discutiei de grup.

FISA - "Vartejul stresului"

FISA DE LUCRU - "Cauzele stresului"

FACTORI INDIVIDUALI - Stresul poate fi determinat de propriile credinte, sentimente si moduri de a gandi. Ca de exemplu:

Lipsa de organizare

O proasta folosire a timpului

Incapacitatea de a spune nu

Griji financiare

Asteptari nerealiste privind propria persoana

Sentimente nepotrivite

FACTORI INTERPERSONALI - Stresul poate fi cauzat de ceea ce se intampla in relatiile cu alte persoane. Exemplele date in continuare se refera doar la posibile cauze de stres provenind din relatiile de la locul  unde-ti desfasori activitatea:

Lipsa de respect din partea altora

Nerecunoasterea meritelor pe care le ai

Neimplicarea in luarea deciziilor

Persoane agresive

Oameni care asteapta perfectiunea

Asteptari eronate din partea unora

FACTORI ORGANIZATIONALI - Stresul determinat de factorii organizationali sunt de regula legati de managementul si organizarea la locul de munca. Acesta poate fi determinat de mediul fizic ( spatiu, mobilier,etc.), de cultura organizationala (valori comune, evenimente sarbatorite, reguli nescrise,etc.) sau de modul de organizare a sistemului. Exemple de cauze:

Scopuri si valori neclare ale organizatiei

Nivel slab de comunicare

Echipamente proaste

Conducatori autoritari

Structuri inalt competitive

FACTORI COMUNITARI SI CULTURALI - Stresul poate fi determinat de factori specifici comunitatii in care locuiesti sau lucrezi, de valori culturale sau de modul de viata. Exemple de cauze:

Servicii locale neadecvate

Nivel inalt al somajului

Congestionarea traficului

Rata inalta a criminalitatii

Discriminari de orice tip

FACTORI NATIONALI, INTERNATIONALI SI UNIVERSALI - Aici poate fi vorba de decizii sau evenimente care pot determina stres. De exemplu:

Dezastre nationale: inundatii, cutremure

Taxe foarte mari

Razboaie sau tratate de pace

Dezechilibre ecologice

Ciocniri politice

Dimensiunea omului in univers

OBIECTIVE:

Sa enumere cat mai multe metode de a face fata stresului

Sa identifice propriile metode de a face fata stresului

RESURSE: fisa de lucru - "Rezist la stres". (timp - 30 de minute)

MOD DE LUCRU:

Explica-le ca toti avem un mod de a face fata situatiilor stresante. Invita-i ca, pe rand, sa spuna un lucru pe care-l fac in astfel de situatii. Noteaza raspunsurile.

Ofera fiecarei persoane fisa si roaga-i sa o completeze in functie de felul in care se descurca ei in situatiile stresante. Asigura-te ca toata lumea a inteles cum sa completeze. Nu uita sa reamintesti ca nu este un test !

Fiecare isi va calcula scorul pentru fiecare chenar astfel:

3 puncte pentru "des"

2 puncte pentru "cateodata"

1 punct pentru "rar".

Faceti impreuna un bilant: care chenare sunt "cele mai puternice" si respectiv "cele mai slabe"

Discutati: - la ce imi poate folosi sa stiu aceste lucruri ?

FISA DE LUCRU - "Rezist la stres"

Noi toti avem nevoie de cat mai multe modalitati de a face fata stresului. Cand esti stresat, ce faci tu pentru a face fata ? Citeste propunerile din prima coloana si marcheaza cu un X punctul tau de vedere, in una din coloanele urmatoare.

EU FAC FATA STRESULUI..

OBIECTIVE:

Sa diferentieze intre elementele unei gandiri negative si cele ale unei gandiri pozitive

Sa-si dezvolte capacitatea de a gandi pozitiv despre sine

Sa analizeze in ce mod poate modifica reactia la stres o astfel de atitudine

RESURSE: fisa de lucru - "Scenariul interior", foi mari de hartie pentru fiecare participant, carioci groase. (timp - 30 de minute)

MOD DE LUCRU:

Reaminteste faptul ca unele din cauzele stresului isi au originea la nivel individual. Oricat de dificila ar fi o situatie, in mod sigur putem sa o imbunatatim sau sa o inrautatim in functie de felul in care reactionam. Fiecare avem cate un "scenariu interior" care se deruleaza in mintea noastra, compus din ceea ce spunem in sinea noastra atunci cand interpretam evenimentele din jur. Explica-le ca aceasta activitate ii va ajuta sa identifice unele "replici" pe care si le dau si care ii fac sa se simta stresati in legatura cu o situatie, si le ofera ocazia sa rescrie acest "scenariu" intr-un mod pozitiv.

Foloseste fisa de lucru sau deseneaz-o pe tabla. Da un exemplu in care tu/ altcineva si-a rescris "scenariul interior".

Precizeaza faptul ca vor fi rugati sa impartaseasca grupului rezultatele acestei activitati, asa incat trebuie sa scrie numai lucruri care vor sa fie cunoscute.

Roaga-i sa se grupeze in perechi sau grupeaza-i tu. Ofera-le fisa de lucru sau foi pe care vor desena. Cere-le sa se gandeasca la o situatie stresanta din viata de scoala, sa identifice un lucru negativ si sa il scrie in bula de dialog cu fata suparata.

Cere-le sa completeze bula de dialog cu "replici" care sa inlocuiasca gandurile negative cu unele pozitive. Semnificatia gandului pozitiv trebuie sa fie cat mai apropiata de a celui negativ.

Invita perechile sa afiseze foile si sa se plimbe prin fata lor citindu-le si retinand o varianta pe care au gasit-o interesanta. Ofera posibilitatea unui numar cat mai mare sa spuna ce a retinut si sa spuna de ce i-a atras atentia tocmai ideea aceea.

Discuta cu tot grupul:

este aceasta o idee folositoare ? pentru ce ?

un om care "gandeste pozitiv" este mai fericit sau mai stapan pe situatie ?

este suficient acest exercitiu pentru a-i face sa aiba o alta perspectiva asupra lucrurilor ?

FISA DE LUCRU - "Scenariul interior"

OBIECTIVE:

Sa prezinte elemente legate de propria persoana intr-un mod care sa dezvolte respectul de sine

Sa-si dezvolte capacitatea de relationare

VARIANTA I - "BLAZONUL PERSONAL"

RESURSE: fisa de lucru - "Blazonul personal". (timp - 45 de minute)

MOD DE LUCRU:

Ofera fiecaruia o fisa de lucru si da explicatii in legatura cu cele patru cadrane:

cadranul 1 - ceva ce iti place sa faci in timpul liber

cadranul 2 - ceva pozitiv despre munca ta (la scoala)

cadranul 3 - ceva despre trecutul tau

cadranul 4 - un scop pe care ti-ai dori sa il atingi

Roaga-i sa completeze fiecare cadran cu un desen, simbol sau cuvinte si, in panglica de sub blazon, sa scrie o deviza, un vers, un proverb,etc, ceva care li se pare ca-i reprezinta cel mai bine si care ar dori sa le aminteasca celorlalti de ei. Acorda 10 minute pentru aceasta.

Varianta A

Dupa ce au terminat, invita-i sa se plimbe prin sala si sa impartaseasca ceea ce au lucrat unui numar cat mai mare de colegi. Acorda 15-20 de minute acestei activitati.

Roaga-i sa se aseze langa ultima persoana cu care au vorbit si sa o prezinte: sa spuna numele persoanei, un lucru pe care l-au retinut si sa citeasca ce este scris pe panglica.

Varianta B

Acorda fiecaruia 2 minute pentru a-si prezenta blazonul ; daca nu sunteti asezati in cerc, persoana care se prezinta va sta in fata clasei ; daca nu au obisnuinta de a se prezenta in fata unor persoane, invita-i sa spuna ce stare ai atunci cand "lumea este cu ochii pe tine".

Discuta cu tot grupul :

ce au retinut despre ceilalti ?

cu cine au ceva in comun ? stiau sau este ceva nou pentru ei ?

ceva nou, ce au aflat despe un coleg/a ?

VARIANTA II - PORTRETUL CHINEZESC^*

RESURSE: fisa de lucru a elevului - "Portretul chinezesc" (timp - 45 de minute)

MOD DE LUCRU:

Ofera fiecarui participant o fisa de lucru si invita-i sa o completeze : 1 - ceva ce faci in timpul liber ; 2 - ceva pozitiv despre activitatea ta scolara ; 3 - ceva din trecutul tau ; 4 - ceva ce iti propui pentru viitor

Grupeaza-i cate doi folosind de exemplu biletele cu cate o jumatate a unui proverb si cerandu-le sa-si caute "jumatatea".

Cere-le sa schimbe foile intre ei si fiecare sa realizeze, in cateva cuvinte, portretul celuilalt, folosind din raspunsurile date de acesta.

* adaptare dupa  P. Despor si C. Gaudin, prezentata de R.M. Niculescu, "Formarea formatorilor", 1998, Iasi, Ed.Polirom

FISA de lucru a elevului - "Blazonul personal"

FISA DE LUCRU - "Portretul chinezesc"

Daca m-as imagina ca fiind

1. un ANIMAL as alege_______________pentru ca__________ ______ ____ _______________

2. un INSTRUMENT MUZICAL as alege_______________pentru ca__________ ______ ____

3. o CULOARE as alege_______________pentru ca__________ ______ ____ ______________

4. un SECOL as alege_______________pentru ca__________ ______ ____ ______________

5. un TITLU DE FILM as alege_____ _______ ______ ________pentru ca__________ ______ ____

6. o TARA as alege_____ _______ ______ _______pentru ca__________ ______ ____ ___________

7. o PLANTA as alege ____________________pentru ca__________ ______ ____ __________

8. o EMISIUNE TV as alege________________pentru ca__________ ______ ____ __________

OBIECTIVE:

Sa diferentieze intre dorinte si necesitati

Sa faca o lista de prioritati pentru a lua o decizie

RESURSE: fisa de lucru - "Nava cosmica" sau "Ne mutam in alt oras". (timp - 50 de minute)

MOD DE LUCRU:

Ofera fiecarui participant o fisa si roaga-i o completeze.

Dupa ce le-ai lasat 5 - 10 minute, cere-le sa fie atenti la tine si spune: " Tatal vostru intra din nou in camera si va spune ca mijlocul de transport este mai mic decat i s-a spus initial. Nu puteti lua cu voi decat unul dintre lucrurile alese!". Roaga-i sa se gandeasca si sa incercuiasca numele acelui lucru.

Faceti o lista cu ceea ce a luat fiecare.

Discuta cu tot grupul:

cum au ales cele cinci lucruri ?

ce au simtit atunci cand au auzit ca trebuie sa renunte la 4 din ele ?

cum au procedat pentru a decide ce lucru sa ia ?

in situatia in care avem de facut o alegere cum putem decide ce este cel mai important pentru noi?

* adaptare dupa D. Shapiro - Conflictele si comunicarea: Un ghid prin labirintul de a face fata conflictelor, 1998, Bucuresti, Ed.ARC

FISA DE LUCRU - "Nava cosmica"

Astazi ai terminat orele. Ai multe teme si esti obosit. Te duci acasa, mergi in camera ta si dai drumul la radio. Asculti muzica la postul tau preferat. Sunetul dulce al unei chitare te adoarme. Esti aproape adormit. Deodata, muzica se opreste si se aude o voce panicata.

Te-ai trezit si asculti.Vocea de la radio spune: " In cinci minute vom avea un uragan. Furtuna va fi atat de puternica incat toata lumea va trebui sa se refugieze pe Luna. Repede!"

Tatal tau intra precipitat in camera. E foarte agitat si-ti spune ca familia voastra se va imbarca pe o nava cosmica si ca trebuie sa-ti pregatesti foarte repede cinci lucruri pe care vrei sa le iei cu tine. Nu conteaza cat de mici sau de mari vor fi acestea, dar trebuie sa tii cont de faptul ca tot restul va fi distrus. Care sunt aceste cinci lucruri pe care le vei lua cu tine? Scrie-le:

FISA DE LUCRU - "Ne mutam in alt oras"

Esti la sfarsitul unei zile de scoala. Mergi spre casa povestind una si alta cu colegii. Este o zi frumoasa, se rade mult, va simtiti bine.

Ajungi acasa si parintii tai impacheteaza de zor. Mutarea in alt oras trebuie grabita cu cateva zile si plecarea este chiar maine. Tatal tau iti spune ca nu poti sa iei cu tine decat cinci lucruri pentru ca este o situatie de criza. Nu conteaza cat de mici sau de mari vor fi acestea, dar trebuie sa tii cont de faptul ca tot restul nu se va recupera decat peste un an. Care sunt aceste cinci lucruri pe care le vei lua cu tine? Scrie-le:

APENDIX

TEHNICI DE RELAXARE

RESPIRATIA

Cand suntem tensionati avem tendinta de a respira superficial. Una dintre cele mai simple si rapide metode de a ne ajuta corpul sa se relaxeze este aceea de a respira lent si profund.

Corpul trebuie sa fie ori culcat pe spate, ori asezat pe scaun cu spatele sprijinit si picioarele cu talpile pe podea. Urmareste-ti respiratia aplicand urmatoarea tehnica:

inspira lent pe nas, numarand doi timpi

retine aerul numarand 4 timpi

expira lent pe gura, numarand iarasi 2 timpi

retine-ti respiratia numarand 4 timpi

Respira astfel atata timp cat te simti confortabil, dar nu mai mult de 3-5 minute. Daca te simti ametit respira normal.

VIZUALIZAREA

Aseaza-te comod, relaxeaza-ti muschii si respira adanc. Prin fiecare inspiratie imagineaza-ti ca simti caldura si prin fiecare expiratie elimini orice gand negativ, care te tensioneaza.

Imagineaza-te pe tine parasind camera si mergand de-a lungul unui drum. Faci 10 pasi si ajungi in dreptul unor trepte. Imagineaza-te coborind 10 trepte si ca esti tot mai linistit.

In sfarsit, ajungi la capatul treptelor si, ti se deschide panorama unui loc frumos si linistit. Poate fi o pajiste, o plaja, o padure sau o camera, oriunde unde te simti bine si in sigurata.

Incearca sa te simti ca si cum ai fi acolo, singur. Imagineaza-ti culorile, sunetele, ce simti pe piele

Stai culcat o perioada in acest loc. Te simti complet linistit.

Cand esti pregatit paraseste acest loc, spunandu-ti ca poti reveni aici oricand doresti. Urca scarile, numarand pana la 10. Mergi pe drum inapoi si reintra in camera de unde ai plecat. Fii atent la sunetele din jurul tau. Cand te simti pregatit deschide ochii.

AUTOMASAREA SCALPULUI SI URECHILOR

Inchide ochii. Maseaza-ti usor scalpul cu varfurile degetelor, incepand de la baza si inaintand usor. Familiarizeaza-te cu scalpul tau. Simte toate micile denivelari sau semne.

Apoi maseaza-ti usor fruntea, intinzand pielea dinspre centru spre urechi. Foloseste foarte mici miscari circulare cu varfurile degetelor, pe frunte, in jurul ochilor si pe obraji. Exploreaza-ti fata fara sa te grabesti si familiarizeaza-te cu locurile pe care atingandu-le te simti relaxat.

Maseaza-ti si barbia, pornind dinspre centru spre exterior, folosind miscari ferme.

Acum urechile. Ciupeste si rasuceste varful, mijlocul si lobii. Folosind primele doua degete freaca energic fata si spatele ambelor urechi.

In final trage usor de par si trece-ti degetele prin par de la radacina spre varfuri.

BIBLIOGRAFIE

1. COSNIER, Jacques. Introducere in psihologia emotiilor, Iasi, Ed.Polirom, 2003
2. DAVIDO, Roseline.  Descoperiti-va copilul prin desen, Editura Image, 1999
3. DINU, Mihai.  Comunicarea: Repere fundamentale, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1999
4. ELIAS, Maurice J., TOBIAS, Steven E., FRIEDLANDER, Brian S. Inteligenta emotionala in educatia copiilor, Bucuresti, Ed.Curtea Veche, 2002

ENACHESCU, Constantin. Tratat de igiena mintala, Bucuresti, E.D.P., 1996

6. FLORU, R.  Stressul psihic, Bucuresti, Editura Enciclopedica Romana, 1974
7. GOLEMAN, Daniel.  Inteligenta emotionala, Bucuresti, Ed.Curtea Veche, 2001
8. HOLDEVICI, Irina. Autosugestie si relaxare, Bucuresti, Editura Ceres, 1995
9. HOLDEVICI, Irina. Psihologia succesului, Bucuresti, Editura Ceres, 1993

McGRAW, Phillip. In cautarea Sinelui. Sa ne refacem viata pe baza reperelor personale, Bucuresti, Ed.Curtea Veche, 2003

PAUNESCU, Constantin. Nervozitatea copilului, Bucuresti, E.D.P., 1977

PECK, Scott M.  Drumul catre tine insuti, Bucuresti, Ed.Curtea veche, 2001

RUFO, Marcel.  Nu esti vinovat pentru copilul tau, Bucuresti, Editura Sigma, 2000

STEIN, Steven J. si BOOK, Howard E. Forta inteligentei emotionale, Bucuresti, Ed.Allfa, 2003

STORA, Jean-Benjamin. Stresul, Bucuresti, Editura Meridiane, 1999

SOITU, Laurentiu. Pedagogia comunicarii, Iasi, Institutul European, 2001

ZIGLAR, Zig. Putem creste copii buni intr-o lume negativa !, Bucuresti, Ed.Curtea Veche, 2000

WALTER, George R. Influenta limbajului pozitiv, Bucuresti, Ed.Curtea Veche, 2003