Orientarea scolara si profesionala

ORIENTAREA SCOLARA SI PROFESIONALA

Orientarea scolara si profesionala (O.S.P.) reprezinta ansamblul actiunilor optionale si consultative realizate prin modalitati pedagogice, generale si speciale, subordonate, din punct de vedere al continutului, dimensiunii tehnologice/aplicative a educatiei, iar din perspectiva metodologica activitatii de asistenta psihopedagogica si sociala a cadrelor didactice, elevilor si parintilor, proiectata la nivelul sistemului de invatamant.

Din perspectiva continutului orientarea scolara si profesionala reprezinta un subsistem al dimensiunii tehnologice a educatiei care vizeaza formarea-dezvoltarea capacitatilor generale si specifice ale elevilor/studentilor de aplicare a cunostintelor stiintifice in diferite situatii si contexte psihosociale (economice, culturale, politice, comunitare etc).

Din perspectiva metodologica, orientarea scolara si profesionala reprezinta un subsistem al activitatii de asistenta psihopedagogica a cadrelor didactice, elevilor si parintilor, proiectata si realizata la nivelul sistemului de invatamant, intr-un cadru insti-futionalizat (vezi Asistenta psihopedagogica).

Analiza activitatii de O.S.P. la nivelul unui concept pedagogic fundamental presupune delimitarea principiilor si a functiilor sale fundamentale care determina liniile principale de actiune definite prin intermediul obiectivelor generale si specifice.

Principiile O.S.P. sintetizeaza cerintele care trebuie respectate de cei implicati in activitatea de orientare scolara si profesionala a elevilor. Sunt relevante cinci principii fundamentale:

a) principiul corelarii actiunilor tuturor factorilor O.S.P. (scoala, familie, comunitate educationala nationala, teritoriala, locala) in conditiile cresterii rolului managerial al organizatiei scolare;

b) principiul realizarii concordantei dintre aspiratiile si capacitatile elevului si cerintele dezvoltarii sociale exprimate in plan economic, politic, cultural, la nivel national, teritorial, local;

c) principiul (auto)formarii-(auto)dezvoltarii elevului in vederea elaborarii si a definitivarii proiectului de (auto)orientare scolara si profesionala;

d) principiul pregatirii psihopedagogice a elevilor si a parintilor in vederea definitivarii sfatului final de O.S.P. in conditii sociale optime;

e)  principiul valorificarii trasaturilor pozitive ale fiecarei personalitati in vederea activizarii tuturor resurselor de (auto)formare-(auto)dezvoltare permanenta a elevului pe tot parcursul procesului de O.S.P.

Analiza activitatii de O.S.P. la nivel practic presupune, in acelasi timp. valorificarea unor concepte operationale definite si dezbatute la diferite niveluri de exigenta pedagogica si sociala: abilitate, aptitudine, capacitate profesionala; aspiratie, atitudine profesionala; (auto)cunoasterea elevului; (auto)informare scolara, profesionala si sociala; cariera profesionala; centru, cabinet de asistenta psihopedagogica a cadrelor didactice, elevilor si parintilor; competenta scolara, profesionala; consiliere O.S.P.; cultura generala, de profil, de specialitate, profesionala, tehnica, tehnologica; decizie scolara. profesionala; fisa scolara/O.S.P.; ghid O.S.P.; integrare scolara, profesionala, sociala; interese socio-profesionale; invatamant profesional, monografie profesionala; motivatia O.S.P.; nivel de aspiratie scolara, profesionala, sociala; nomenclator scolar, profesional; planificare socioprofesionaia; perfectionare profesionala; profesiograma; profil psihologic; prognoza scolara, profesionala; randament profesional: reciclare socioprofesionaia; reorientare socioprofesionaia; rol profesional: ruta profesionala: selectie scolara, profesionala; sfat (final) de O.S.P.; sistem national de O.S.P.; sociograrna; statut socioprofesional; structura socioprofesionaia; scoala profesionala; tehnologie de varf; teste pentru O.S.P.; vocatie scolara, profesionala, sociala (vezi Revista de pedagogie, nr. 1-12/1997, Cariera: sansa sau planificare?; Dragan, Ion; Ozunu, Dumitru; Tomsa, Gheorghe, coordonator, 1996).

Functiile O.S.P. vizeaza actiunile de investigare-informare-formare a factorilor implicati in activitatea de orientare scolara si profesionala, in general, a celor care trebuie orientati, in mod special. Dinamica lor este reflectata la nivelul obiectivelor activitatii de orientare scolara si profesionala angajate in cadrul sistemului si al procesului de invatamant:

a) cunoasterea psihopedagogica si sociala a elevilor/studentilor, in calitatea lor de 'obiect al educatiei' (vezi Fisa scolara),

b) informarea scolara si profesionala a celor care constituie 'obiectul educatiei' in vederea (re)integrarii lor optime in toate etapele educatiei ('ciclurile vietii');

o) stimularea procesului de adaptare sociala continua a 'obiectului educatiei'Va celui orientat, prin valorificarea deplina a trasaturilor pozitive ale personalitatii umane.

In cadrul procesului de invatamant, orientarea scolara si profesionala angajeaza doua categorii de obiective pedagogice (vezi Dragan, Ion; Ozunu, Dumitru; Tomsa, Gheorghe, coordonator, 1996, pag. 78-80):

A) obiective generale, valabile pe toate treptele scolaritatii, in contextul interactiunii educatiei tehnologice cu celelalte dimensiuni ale educatiei:

a) formarea-dezvoltarea atitudinii pozitive fata de activitatea practica;

b) asigurarea concordantei dintre nivelul de cunostinte si de aspiratii al elevului si cerintele si posibilitatile de integrare scolara, profesionala, sociala, existente in plan local, teritorial si national;

c)  stimularea capacitatilor creatoare necesare in perspectiva adaptarii scolare-pro-fesionale-sociale optime a elevilor/studentilor in conditii de schimbare sociala rapida.

B) obiective specifice, valabile la nivelul unor 'cicluri de orientare' propuse, in mod special, pentru:

a)  invatamantul prescolar - cultivarea respectului pentru profesiile practicate de diferite categorii de adulti; formarea-dezvoltarea deprinderilor de autoservire, auto-gospodarire; pregatirea procesului de integrare scolara in clasa I;

b)  invatamantul primar -formarea-dezvoltarea atitudinii pozitive fata de activitatea de invatare; cultivarea deprinderilor de munca independenta, integrabile in diferite activitati sociale utile; initirea in procesul de informare scolara si profesionala;

c)  invatamantul gimnazial - receptarea si aprofundarea informatiilor de baza despre reteaua scolara si profesionala locala, teritoriala, nationala; stimularea capacitatilor elevilor de (auto)cunoastere a personalitatii. indrumarea elevilor si a parintilor in vederea definitivarii unui sfat de O.S.P. optim;

d)  invatamantul liceal - formarea-dezvoltarea capacitatii elevilor de optiune scolara, profesionala, sociala optima; stimularea atitudinilor si a aptitudinilor socioprofe-sionale in vederea realizarii unor performante scolare superioare; aprofundarea procesului de informare scolara, profesionala, sociala la niveluri de competenta specifice educatiei tehnologice; sprijinirea elevilor in elaborarea si in perfectionarea propriului proiect de evolutie scolara, profesionala, sociala.

Continutul activitatii de O.S.P. implica adoptarea unui model conceptual formativ, care pune accent pe 'necesitatea educarii permanente a personalitatii' in vederea optimizarii procesului de integrare sociala a acesteia conform diferitelor roluri si sta-tuturi asumate, longitudinal si transversal, la nivel institutional.

Modelul conceptual formativ este superior altor modele exersate in practica pedagogica: modelul psiho-fiziologic, care pune accent doar pe depistarea anumitor insusiri individuale; modelul motivational, care pune accent doar pe depistarea 'intereselor'; modelul clinic, care pune accent doar pe 'dezvaluirea 'inclinatiilor', in termeni de 'psihodiagnoza', realizabila prin 'teste proiective' (vezi Ghiviriga. Mihai, 1976. pag.13-15).

Realizarea obiectivelor specifice O.S.P. presupune valorificarea unor metode si procedee integrate in diferite forme de activitate scolara (didactice si educative/orele de dirigentie etc.) si extrascolara (vezi instruirea nonformala): vizitele in unitati de productie; cercurile tehnice, expozitiile, concursurile, simpozioanele pe teme tehnologice; intalnirile si dezbaterile cu personalitati din domeniul vietii sociale (economice, politice, culturale etc); strategiile de organizare ergonomica a locului de munca si a relatiilor cu mediul etc; dezbaterile etice; chestionarele, convorbirea individuala, observatia sistematica, analiza rezultatelor in activitate (in mod special a rezultatelor obtinute la lucrarile practice, analiza informatiilor furnizate la nivelul mass-media; tehnicile de orientare si de autoorientare scolara, profesionala si sociala etc.

Aceste metode si procedee au o arie de aplicabilitate mai larga, determinata de mutatiile inregistrate la nivelul continutului educatiei tehnologice, a actiunilor si a e-fectelor declansate de aceasta in mediul scolar si extrascolar. Ele sunt realizabile in functie de specificul fiecarei varste psihologice si de dinamica fiecarui ciclu de evolutie al personalitatii umane.

Perfectionarea activitatii de orientare scolara si profesionala ramane o problema deschisa, abordabila la nivel de politica a educatiei. Aceasta perspectiva angajeaza un ansamblu de decizii cu valoare macro si microstructurala, semnificative la nivelul sistemului si al procesului de invatamant (vezi Thomas, Jean,1977, pag.40-43):

a) prelungirea momentului orientarii dupa 16-18 ani;

b) integrarea orientarii in actiunea de asistenta psihopedagogica;

c) intarirea pozitiva a motivatiei orientarii;

d) sustinerea resurselor psihologice ale autoorientarii;

e) asumarea resurselor sociale ale (re)orientarii.

Deciziile in domeniul orientarii scolare si profesionale reflecta in acelasi timp mutatiile fundamentale inregistrate in ceea ce priveste (vezi Reuchlin, Mauri ce, 1973):

acumularea si evolutia cunostintelor stiintifice si scolare/universitare (cresterea cantitativa, transformarea calitativa);

dezvoltarea tehnologica si economica (evolutia socioprofesionala, evolutia notiunii de specializare/calificare socioprofesionala);

- evolutia populatiei (structura, remuneratie, pregatire scolara);

evolutia unor factori bio-psiho-socio-culturali (originea socioculturala, originea geografica, sexul, premisa ereditatii).

- Vezi Asistenta psihopedagogica a cadrelor didactice, elevilor si parintilor, Educatia tehnologica.