 |  |
|
INTERNETUL SI E-LEARNING
1.1 Evolutia cronologica a Internetului
Internetul este o retea mondiala de calculatoare care face posibila stocarea si utilizarea unui mare volum de informatii din cele mai diverse domenii. Aceste resurse informationale sunt atat de vaste si de diverse, incat depasesc cu mult capacitatea de asimilare a unei singure persoane. Nu numai ca nu exista nimeni care sa fi trecut in revista toate in formatiile de pe Internet, dar nici macar sa fi parcurs o mare parte a acestora.
In faza sa de inceput, Internetul era dedicat cu preponderenta sferei educationale si cercetarii stiintei. Pe masura ce el a inceput sa patrunda in fiecare casa, s-a reliefat faptul ca utilizatorii de Internet nu reprezinta numai o masa de oameni si organizatii interesate de informatii, ci si o masa formidabila de consumatori de bunuri si produse.
In iulie 1968, Advenced Research Projects Agency din cadrul Defence Department al Statelor Unite a angajat o companie din Cambridge, Massachusets, al carei nume "Bolt Beranek and Newman" sa construiasca ARPAnet, o retea care sa uneasca centrele de cercetare de pe intinsul tarii. Pana in toamna aceluiasi an, compania interconectase computerele Stanford Research Institute, UCLA, UC, Santa Barbara si University of Utah. Pe masura ce protocoalele si tehnologiile de comunicare au evoluat, lor li s-au adaugat si alte institutii. In anul 1973, proiectantii au demarat un program, denumit "Internetting Problem", de conectare a diverselor retele izolate. In 1983 erau conectate peste 400 de computere, iar in 1986 National Science Foundation a creeat NSFnet, un backbone ce a legat cu mare viteza toate retelele regionale.
Insa Internetul comercial nu a luat
nastere decat in mijlocul anilor '90, odata cu dezvoltarea
browserelor
Internetul este o retea de
retele interconectate de
Internetul nu este administrat de nimeni insa exista o organizatie numita ISOC (Internet Society) care are obligatia sa gestioneze din punct de vedere tehnic internet-ul si sa standardizeze tehnologia folosita.
Exista patru moduri principale de conectare la internet: Legatura permanenta (perrmanent connection). Sunt folosite de marile organizatii de genul universitati, scoli corporatii. Cheltuielile pentru instalarea si functionarea unei astfel de legaturi dedicate sunt de mii de dolari. Legatura directa prin modem (dial-in direct connection). Acest gen de legatura este cel mai bun, dupa legatura permanenta. Este acesibil persoanelor individuale si firmelor mici, deoarece cheltuielile pentru instalare si functionare sunt de aprox. 50 dolari. Deoarece este un serviciu "dial-in", aveti nevoie de un modem si va trebui sa formati un numar de telefon pe care vi-l indica furnizorul de servicii. Legatura prin modem si terminal (dial-up terminal connection). Acest gen de legatura va permite conectarea prin modem la furnizorul de servicii si, dupa stabilirea legaturii, calculatorul dvs. functioneaza ca un terminal. Modem este o combinatie a cuvintelor "modulate" si "demodulate". Acestea sunt operatii efectuate de modem asupra semnalelor digitale venite din calculatorul dvs. Atunci cand le converteste in semnale analogice folosite de majoritatea retelelor telefonice si inapoi in semnale digitale folosite de calculatoare. Legatura prin posta electronica. Acest gen de legatura va permite transmiterea / receptionarea de mesaje e-mail in internet.
Comunicarea si schimbul de
informatii in internet se realizeaza prin "servicii", ce permit
exploatarea si cautarea de informatii aflate in aceasta
uriasa retea. Pentru oricare dintre servicii exista un
calculator care solicita inforrmatii - un client al serviciului respectiv
- de la un alt calculator care furnizeaza informatiile, numit server.
Fiecare calculator legat in retea, poate fi atat client cat si
server. Cel mai utilizat serviciu in internet este World Wide Web (
Functii ale retelei internet:
E-mail (Posta electronica); reteaua World Wide Web (reteaua
web sau
Cele mai uzuale servicii Internet sunt : e-mail, Usenet, Web si Telnet. Fiecare dintre aceste servicii are o functie diferita si necesita cate un software diferit, numit software " client ", instalat pe server. Telnet permite utilizatorului conectarea la calculatoare indepartate, ca si cum s-ar afla in fata unui terminal direct, conectat la acel computer.
Una dintre cele mai importante parti ale Internetului a fost construita la mij-locului anului 1980, cu sprijinul Fundatiei Nationale de Stiinta a Statelor Unite (FNS), pentru a permite tuturor cercetatorilor universitari din tara sa benificieze de resursele costisitoare ale celor cinci centre de calcul regionale , pe care FNS le construia simul-tan. La vreamea aceea, folosirea Internetului era limitata exclusiv la institutiile acade-mice si guvernamentale. Totusi, la inceputul anului 1990, conectarile au devenit accesi-bile nu numai companiilor mici,ci si la nivel de individ, iar aceasta realitate, cumulata cu intentia guvernului StatelorUnite de a construi la nivel national o infrastructura in-formationala, a declansat o explozie a numarului persoanelor si calculatoarelor conec-tate. In 1995, statisticile confirmau conectarea in retea a peste 35 de milioane de oa-meni, din 135 de tari.
Internetul este cea mai mare retea de calculatoare din lume, dar nu este singu-ra. Mai sunt multe alte feluri de sisteme "online", care se pot accesa prin linii telefoni-ce, folosind un modem (modulator/demodulator); acesta transforma datele pe care computerul le poate citi, in zgomote ce pot fi transmise si decodate la celalalt capat. Sistemele "online" ofera, in general, aceleasi servicii ca si Internetul. Acestea includ posta electronica, biblioteci de fisiere si de alte informatii, conferinte electronice si acces la baze de date cuprinzand informatii des-pre anumite companii sau articole ale unor publicatii periodice.
Multe sisteme de acest gen, cunoscute ca "bulletin board sistem" (BBSs), sunt gratuite; altele cum ar fi vechiul sistem "online" de informatii comerciale CompuSer-ve, trebuie platite de catre utilizator, plata facanduse in functie de timpul efectiv pe-trecut "online" si in functie de serviciul folosit. Deoarece Internetul a fot construit din banii publici si primii lui utilizatori au fost universitatile si cercetatorii, informatiile de pe Internet erau gratuite. Situatia insa incepe sa se schimbe, pe masura ce finantarea vine tot mai mult privat si sunt dezvoltate sisteme de securitate tot mai performante.
Pe langa e-mail, Usenet siWeb, cele mai uzuale servicii de pe Internet sunt Te-lnet si FTP. Fiecare din aceste servicii are o functie diferita si necesita cate un software diferit, numit software "client", instalat pe server, dar care poate fi rulat pe calcula-torul utilizatorului. Cu cat sistemele comerciale sunt mai mari cu atat este mai usor pentru utilizatori, pentru ca acestora le este furnizat un set complet de software sau de facilitati. Telent, de exemplu, permite utilizatorului conectarea la calculatoare inde-partate, ca si cum s-ar afla in fata unui terminal direct conectat la acel computer. FTP, adica File Transfer Protocol, permite utilizatorului trimiterea sau recuperarea fisiere-lor spre sau de la computere indepartate.
Aplicatii Internet: In geneal, ceea ce este pe larg numit "Internet", reprezinta, de fapt, doar o parte a Internetului, ca de exemplu World-Wide Web, Usenet sau posta electronica. Toate acestea sunt, in esenta, aplicatii sau servicii rulate pe Internet, asa cum un pro-cesor de text este o aplicatie. Cele mai multe din aceste servicii sunt disponibile si in al-te sisteme de calculatoare, altele decat Internetul, asa cum un procesor de text pentru PC poate aparea in versiunea pentru Apple Mac. Exista multe sisteme de e-mail. Ma-joritatea pot fi conectate la Internet, dar unele pot fi deliberat tinute inchise, din moti-ve de securitate sau de intimitate, asa cum unele companii folosesc propriile retele private de telefoane.
Usenet: Usenet este o modalitate de a face schimb de stiri cu alte persoane din intreaga lu-me. Spre deosebire de e-mail, care este secret, Usenet este un serviciu public. Cea mai buna asemanare ar fi aceea cu un panou de mica publicitate, ca acelea intalnite in supermagazi-ne, pe care oamenii lasa mici anunturi cand vor sa-si gaseasca un coleg de camera sau cand vor sa doneze un pui de pisica. Diferenta este aceea ca anunturile de pe panou pot fi din orice domeniu si cei interesati isi pun raspunsurile acolo unde le poate vedea toata lumea. Aproape toate tipurile de retele online au ceva din acest mod de comunicare, cunoscut sub numele de conferinta electronica.
Usenet: este impartit in peste 10000 de tematici, cunoscute ca "newsgroups". Aces-tea au denumiri specifice, astfel incat ele sa fie usor sortate de catre un computer. De exem-plu: in numele "alt.fan.letterman" prima parte - "alt"- se numeste "ierarhie". Exista opt domenii pricipale care includ: alt, bio, biz, comp, rec si sci, dar exista si altele, adaugate in functie de regiuni sau servicii speciale. Acestea din urma pot include newsgroupuri speci-fice Marii Britanii (UK), sub forma "uk.politics"sau newsgroup-uri, definite in functie de servicii, cum ar fi Demon Internet, sub forma "demon.announce".
Celelalte parti ale numelui unui newsgroup nu sunt determinate de reguli stricte. Numele "alt. fan.letterman", de exemplu, este pentru discutiile despre showul de noapte al comicului a-merican de televiziune David Letterman. Multa lume crede ca Usenet si Internet inseamna acelasi lucru, dar de fapt nu este asa. Internetul este numai unul dintre modurile in care Usenet este trimis - "propagat" - in jurul lumii. Alte metode includ transferul direct de pe un computer pe altul prin reteaua telefonica.
Newsgroup-uri: Oricine este conectat la Internet poate citi newsgroup-uri Usenet sau mesaje posta-le. Dar este foarte neplacut daca mesajele sunt plasate in newsgrou-uri gresite, sau daca mesajelele repe-ta informatii deja cunoscute de cel care citesc frecvent acel newsgroup. Cel mai bun mod de a afla regulile unui newsgroup, cunoscut ca "Netiquette", este de a citi fisi-erul cu informasii ale newsgroupului, numit "FAQ" (Frequently Asked Questions, adica intrebari frecvente).
Exista trei moduri de a obtine aceste fisiere. Unul dintre ele este de a citi un newsgroup cateva saptamani: fisierele FAQ sunt plasate regulat, astfel incat dupa o perioada de aproximativ doua saptamani ele apar singure, ca niste mesaje regulate. Un al doilea mod de a obtine fisiere FAQ este valabil pentu cei cu tipul de conectare care le per-mite folosirea FTP, pentru ca cele mai multe fisiere FAQ sunt gazduite in site-ul ftp rtfm. mit.edu. a treia posibilitate este obtinerea fisierelor FAQ disponibile pe site-urile de pe World-Wide Web. Exista si o a patra cale, mai putin obisnuita:intri in newsgroup si spune ceva lipsit de sens.
Cea mai dezvoltata parte a
Internetului in 1994 si 1995 a fost World -Wide- Web. Web-ul a fost
inventat de catre Tim Berners -Lee, care lucra pe vremea aceea la
laboratoa-rele
Browser software: La inceput Web-ul era numai text. In loc sa folosesti un mouse, apasai pe o sageata. Acest sistem mai poate fi intalnit la unele servicii onlinecare folosesc interfete sau conexiuni cu Internetul bazate pe text ("gateways").
La inceputul anilor '90, o echipa a Universitatii din Illinois, de la Champagne - Ur-bana condusa de un student, pe nume Marc Andreesen, a inventat un nou tip de software, care face Web-ul mai usor de utilizat. Acet software, numit Mosaic,era pentru World-Wide Web ceea ce este Windows-ul pentru un PC care foloseste sistemul de operare DOS:tran-sforma textul in imagini si foloseste grafica pentru a facesistemul mai usor de utilizat. La inceputul anilor '90, Mosaic avea sa devina produs comercial si au fost create si cateva pro-duse concurente cum ar fi: "Cello", "WinWeb" si "Netscape". Netscape a fost semnat de majoritate membrilor echipei originale Mosaic, printre care Andreesen insusi.
Avand la dispozitie browsere grafice, Web-ul a schimbat considerabil in bine felul in care erau folosite retele de computere. Nu este necesara o pregatire tehnica pentru utilizarea Web-ului. Acesta poate suporta orice fel de date, de la text si grafica pana la clipuri video si audio, chiar si emisiuni de radio si televiziune. Calitatea acesto-ra din urma este mai slaba decat cea obtinutamai ieftin si mai usor prin mediile con-ventionale de difuzare, dar marele castig datorat Internet-ului este ca ascultatorii din Europa sau Asia, de exemplu, pot asculta pe Internet programele unui post de radio studentesc din Carolina de Nord, care nu ar avea niciodata posibilitatea sa emita la a-semenea distante, prin mijloace conventionale. Totodata, Web-ul da posibilitatea chiar si unei firme mici sa-si faca reclama in intreaga lume prin intermediul retelei.
Functionarea Internetului se bazeaza pe existenta unei infrastructuri numite 'Internet Backbone' (coloana vertebrala a Internetului). Bazele acestei infrastructuri au fost puse de Ministerul Apararii al SUA in 1969. Internet backbone poate fi privit ca un mod de conectare a calculatoarelor care le permite sa dialogheze interactiv. Din punct de vedere tehnic, este un sistem telefonic dedicat comunicatiilor intre calculatoare.
Internetul le permite oamenilor din toata lumea sa comunice si din acest motiv, el reprezinta mult mai mult decat o simpla retea de calculatoare sau un serviciu de informatii. El este dovada ca oamenii pot comunica liberi si comod si ca doresc sa fie mai sociabili si mai putin egoisti.
Internetul este primul forum global si prima biblioteca la scara mondiala. Oricine poate avea acces in orice moment; toata lumea este binevenita, indiferent de tara, rasa, sex, religie, nivel de trai. Exista opinii potrivit carora succesul Internetului se datoreaza faptului ca nu are nici o structura de conducere. Nimeni nu controleaza Internetul, nu exista nici o organizatie care se 'ocupa' de Internet, iar costul functionarii acestuia este suportat de fiecare in parte. Nu exista o politie sau o armata a internetului, iar legile abia incep sa se contureze. Nu exista posibilitati reale de a face rau unei persoane, dar exista o multime de modalitati de a oferi ajutor. Oamenii pot invata sa se inteleaga intre ei fara a avea nevoie de constrangeri sau de lideri care sa ii dirijeze.
In prezent, cele mai importante caracteristici ale Internetului sunt comercializarea si privatizarea. Marile corporatii internationale utilizeaza Internetul de multi ani, dar accesul lor a fost limitat la departamentele de proiectare si cercetare. in 1992, multe din restrictiile privind utilizarea comerciala a Internetului au inceput sa se schimbe. Astfel, in prezent, exista mai multe site-uri comerciale decat educationale si de cercetare (51% fata de doar 33%).
Inainte ca Internetul sa fie complet privatizat, utilizatorii trebuie sa gaseasca o cale de a finanta conexiunile deja existente. Imediat ce destui intreprinzatori vor considera conectarea la Internet ca pe o achizitie importanta, privatizarea va avea loc foarte rapid.
In Romania, dezvoltarea Internetului a inceput dupa 1993 si a fost impulsionata de acordarea unor fonduri PHARE pentru achizitionarea unor echipamente (antene de satelit, modemuri, calculatoare etc.) si a software-ului necesar. La inceput au avut acces la Internet cateva institutii de cercetare in domeniul informaticii, principalele institutii de invatamant superior si structurile administrative (primarii, guvern, presedentie). incepand cu 1995 au aparut si providerii de Internet privati cum ar fi Kappa, Logicnet, PCNet. Acestia asigura conectarea la Internet a persoanelor particulare si a firmelor care doresc acest lucru.
Internet are astazi mai multe intelesuri, termenul desemnand:
multimea tuturor retelelor IP interconectate, dar nu numai atat, deoarece parti din Internet lucreaza cu alte protocoale, ca OSI, IPX, Appletalk, DECnet;
colectia celor 2,3 milioane de calculatoare gazda atasate;
comunitatea mai multor milioane de utilizatori.
Internet este conectata cu alte retele, putand realiza schimburi de mesaje postale (e-mail) cu CompuServe, MCI Mail, Genie, BITNET, EARN, EBONE, NORDUNET, retelele virtuale Usenet si FidoNet, retelele multor companii (DEC, Apple), multe BBS.
Tehnologia folosita in realizarea componentelor retelei a cunoscut progrese remarcabile. Astfel, comutatoarele de mesaje sunt realizate azi de BBN la viteze de 2 Gbiti/sec, pentru acelasi pret la care, acum 25 de ani, compania realiza unul la 200 Kbiti/sec.
Sistemele hipertext, in care se incadreaza WWW, vor cunoaste o dezvoltare mai mare: tot mai multe baze de informatii din Internet vor fi organizate dupa principiile hipertext, in care legaturile semantice permit o navigare usoara prin noianul de colectii de date disponibile; totodata, tehnicile de cautare se vor imbunatati, permitand scurtarea timpului petrecut de utilizatori in Internet, in favoarea perioadei afectata realizarii lucrarilor in care sunt angajati.
Internet va fi din ce in ce mai mult folosita pe baze comerciale. Aceasta utilizare este indicata pentru firme mici, care nu-si pot permite realizarea unor retele proprii. Desigur, se intrevad si unele neajunsuri in aceasa tendinta. Multe universitati, centre de cercetare sau chiar tari cu anumite dificultati economice se vor lovi de prohibitivitatea preturilor serviciilor serviciilor Internet si vor fi nevoite sa renunte la conectare, cu atat mai mult cu cat utilizarea curenta a serviciilor Internet nu este peste tot o obisnuinta.
1.2 Internet și intranet
Aspecte introductive
Prin anii 1990 se putea citi printre randuri: "Intranet este cel mai recent termen pentru a descrie cand protocoalele internet si aplicatiile sunt folosite nu pentru accesarea vastelor resurse de pe internet, ci pentru a muta informatia in limitele unei organizatii." In ultimii ani, jocul de-a intranetul a evoluat pentru a inchide stiinta managementului cu ajutorul portalurilor de informatii de dimensiunile unei intreprinderi, a portalurilor verticale, numite si 'vortals', a motoarelor de cautare, si altele.O caracterizare a Intranetului ar putea fi: Cum este folosit web-ul in interiorul afacerii. Exista cateva motive pentru care companiile adopta web-ul ca o parte a strategiei lor interne de informare:
Accesul la informatii: serverele web sunt destul de usor de pus la punct, si companiile considera web-ul ca o cale usoara pentru distribuirea informatiei.
Independenta fata de platforma de lucru: deoarece exista browsere web pe orice mare platforma de lucru, designerii de intranet numai trebuie sa isi faca probleme legat de dezvoltarea unor aplicatii client intre platforme. (ceea ce este valabil sub o platforma este valabil si pentru toate celelalte).
Tipuri de date multiple: designerii pot facilita foarte usor accesul la informatii multimedia, precum si informatii "textuale".
Aceasta este o prezentare a avantajulelor obtinute in urma utilizarii intranetului intr-o companie. Intranet-urile pot varia de la o simpla prezentare a informatiilor asupra unui produs, pana la sisteme complexe care inglobeaza fluxul de lucru intre departamente ale aceleiasi companii. Exista o gama larga si in timp vor aparea intranet-uri care se ocupa cu o multitudine de sarcini. Multe companii au propriul lor intranet sau sunt pe cale de a-l avea. Iata cateva exemple de companii care au implementat intranet -ul:
US WEST - un veteran in industria folosirii intranetului. Din 1993, compania de telecomunicatii a dezvoltat aplicatii bazate pe intranet pentru a-si imbunatati procesul de comunicare si de productie si are peste 60,000 persoane online.
HEWLETT - PACKARD are peste 200 de web servere interne, accesate de peste 10,000 de oameni din diviziile de productie, birourile de vanzari si alte grupuri ale corporatiei. Angajatii HP folosesc intranetul pentru a face schimb de informatii pentru diverse proiecte, intre echipe dispersate din punct de vedere geografic, precum si pentru a rezolva diverse operatiuni programate din timp, rapoarte ale defectiunilor, cereri de echipament si management de configuratie software.
DIGITAL EQUIPMENT CORPORATION are un web intern urias, de peste 1,200 de servere folosite de peste 60,000 de oameni, cu informatii despre produse, proiecte de echipa, cercetare, software, etc.
SANDIA National Laboratories
foloseste o retea web interna pentru a organiza conferinte
prestabilite, queries de management - finante, rezervari de
cunostinte, un ghid oficial de zbor, servicii de subscriere si
rapoarte
Exista o mare varietate de aplicatii bazate pe web, de la sisteme cu acces static la documente pana la sisteme cu acces gen baze de date care ajuta corporatiile sa captureze si sa se descurce cu cunostintele acumulate. Exista multe beneficii in folosirea web-ului, cea mai mare fiind aceea ca multa informatie este disponibila la cat mai multe persoane la un pret cat mai redus.
Un Intranet nu te va ajuta numai sa adaugi resurse de informatii in sectiunea ta de noutati (newsroom), dar te poate ajuta sa organizezi si sa folosesti resursele internetului mai bine.
Un intranet este, simplu spus, un set de fisiere codate pentru a fi vazute de un browser de internet si care sunt stocate pe un server local. La fel cum deschizi fisiere de pe principalul server al companiei la servici, folosind Microsoft Word sau alt program, tot asa, fisierele intranet sunt cele care ar trebui deschise cu Netscape Navigator sau Microsoft Explorer sau orice alt browser.
Intranet-urile au doua roluri de baza, desi nu se poate spune ca se limiteaza la numai doua roluri. O gandire creativa cuplata cu niste cunostinte de baza poate produce resurse usor de obtinut si rapid de obtinut pentru un program de lucru aflat sub presiunea timpului si a bugetului. In primul rand, un intranet poate fi construit sa semene foarte mult cu un website. Poate furniza mijloacele pentru catalogarea resurselor internetului si organizarea lor in cai usor de gasit si usor de folosit. Cum fisierele pentru site -ul intranet se gasesc local, timpul de download este mic. Utilizatorii pot folosi internetul cel lent atunci cand gasesc site -ul pe care il vor. In al doilea rand, Intranetul poate ajuta bibliotecarii precum si alte persoane responsabile cu cautarea informatiei, prin punerea la dispozitie a mijloacelor de creare de noi baze de date si alte surse de informatii la indemana din informatiile deja existente in newsroom, dar nu neaparat la fel de usor accesibile.
Cel mai bun lucru referitor la intranet-uri este faptul ca sunt foarte ieftine. Daca ai acces la internet in newsroom, atunci costul punerii in functiune al unui intranet este minim, si ar fi cheltuit in primul rand in timpul necesar unei persoane sa construiasca acest site. Sotware-ul poate fi usor dowloadat gratuit de pe internet si serverul preexistent poate fi folosit pentru a stoca fisierele.
Beneficii si limitari
Aceasta acceptare publica si privata atat de raspandita a Internetului si a tehnologiilor pe care le utilizeaza a construit calea catre Intraneturi.
Un Intranet este o retea construita in cadrul unei corporatii, folosind standardele si software-ul necesar Internetului si World Wide Web-ului. Acest Intranet poate fi apoi conectat la Internet si la retelele numite Extraneturi care ofera legaturi electronice intre partenerii unei afaceri. Intraneturile sunt create pentru a fi retele interne, deschise si sigure, cu software de navigare pe web care ofera acces usor de tip point-and-click utilizatorilor finali ai paginilor de website interne.
Intranetul este o implementare interna si sigura a standardelor pe care se bazeaza Internetul. Toate tehnologiile Internet, inclusiv Internet Protocol (IP), World Wide Web-ul si browserele (sistemele de navigare) sunt protejate printr-un firewall corporativ.
Un firewall este o colectie de computere, software, routere si servicii care impreuna permit conexiunea de retea, mentinandu-i securitatea si integritatea fata de alte retele.
Intraneturile ofera cel mai eficient din punct de vedere al costului si cel mai inovativ mod de a elibera informatia corporativa de inaccesibilitatea intrinseca sistemelor informationale complexe.
Intraneturile permit angajatilor unei companii sa lucreze intr-o maniera care corespunde cel mai bine personalitatii si stilului lor de munca si, de asemenea, ofera utilizatorilor libertatea de a obtine informatia dintr-o arhiva de date corporativa. Intranetul are urmatoarele beneficii pentru accesul la informatii in cadrul unei corporatii:
- este usor de invatat si de utilizat;
- este consistent;
- este complex din punct de vedere al facilitatilor pe care le ofera;
- este o platforma care face legatura intre toate departamentele;
- este sigur;
- este standardizat;
- are un viitor stralucit;
- nu este scump;
- este masurabil.
Un Extranet foloseste tehnologia Internet/Intranet pentru a servi o afacere extinsa, incluzand clienti, furnizori, parteneri si alte afaceri care impartasesc un obiectiv comun.
Aplicatiile Intranetului
Intraneturile sunt importante pentru lumea afacerilor. Informatiile de afaceri au devenit o forta care influenteaza operatiunile zilnice, luarea de decizii si planificarea strategica in cadrul unei corporatii.
Astfel, cerintele pentru o comunicare eficienta, pentru colaborarea dincolo de spatiu si timp si pentru o cunoastere efectiva a managementului sunt motivele care conduc la dezvoltarea Intraneturilor.
O trasatura importanta a Extraneturilor care le diferentiaza de Internet este ca acestea sunt protejate, fiind astfel inaccesibile publicului general. Securitatea este cel mai important lucru in infrastructura lor.
Comunicarea
Intraneturile pot sa imbunatateasca semnificativ comunicarea in cadrul unei organizatii, mai ales in cadrul celor descentralizate, distribuite geografic. Presiunea competitiva obliga organizatiile sa scada cheltuielile si sa reduca investitiile in middle management (managementul intermediar). Aceasta tendinta transforma comunicarea eficienta intr-o componenta cruciala in lupta pentru castigarea competitiei in domeniul afacerilor.
Integrarea intr-o organizatie descentralizata depinde de standardele disponibile si de comunicarea inter-operationala. Folosind un browser Intranet si mai multe PC-uri pentru a trimite si primi email-uri, voicemail-uri si faxuri - pentru a comunica cu persoanele din cadrul unei organizatii - se poate crea o retea integrata de comunicatii.
Colaborarea
Pentru a gestiona eficient complexitatea la locul de munca, corporatiile trebuie sa adune la un loc experti in domenii specializate pentru a colabora la crearea de solutii care se afla dincolo de contributiile si posibilitatile individuale. O echipa poate fi definita ca un grup de munca colaborativ ai carui membri sunt angajati sa coopereze si sa lucreze impreuna. Astfel, colaborarea devine cheia care transforma un grup de oameni intr-o echipa si, de asemenea, care ii determina succesul.
Grupurile de Intranet - cum ar fi grupurile de discutie, camerele de chat si conferintele audio-video - pot fi folosite pentru a dezvolta echipa si a imbunatati colaborarea in cadrul unui proiect. De asemenea, procesul de luare de decizii al unui grup la nivel corporativ poate fi facilitat de un sistem de suport pe Intranet pentru grupul de decizie respectiv, avand si costuri mult mai scazute decat in mod normal.
Managementul cunostintelor
Colaborarea este un proces de impartire de cunostinte si intelegeri si deci de impartire a 'creatiilor'. Noile cunostinte pot fi generate prin comunicatii si colaborari corporative. Prin urmare, scopul managementului cunostintelor este de a se servi de utilitatea acestora de la un domeniu la altul si de la un utilizator la altul.
Managementul cunostintelor incearca sa faca cunostintele reciclabile, accesibile, resurse in continua imbogatire. Un instrument puternic de comunicare poate facilita generarea de cunostinte si apoi de imbunatatire a productivitatii. Intraneturile pot avea rolul de a facilita generarea de cunostinte si managementul lor in organizatie.
Aplicatii functionale
Prima pagina (pagina home) a unei corporatii este centrul accesului ei la Intranet. Prima pagina este alcatuita din sectiuni cum ar fi mesajul zilei, buletinul informativ al companiei, actualitatea financiara, furnizori, alte locatii ale companiei si website-urile Internet. Fiecare angajat are posibilitatea sa acceseze aceasta pagina pentru a citi si a descarca informatii despre companie, documente importante si stiri.
De exemplu, departamentul de marketing poate publica pe aceasta pagina informatiile despre un anumit produs, analiza competitiei si informatiile curente legate de un proiect in desfasurare.
Departamentul financiar poate afisa raportul anual sau trimestrial si lista cu programarile intalnirilor dintre actionari. Departamentul de vanzari poate lista rapoartele de vanzari si informatii legate de client. Departamentul de productie poate afisa programul de productie, descrierea calitatii programului administrativ si analizele de productivitate. Departamentul de resurse umane poate publica manualele corporative ale angajatilor, politicile de calatorie, programele de beneficii, programele de training si alte reguli, formulare si documentatii.
Instrumentele specifice de Intranet si Internet
Selectia celor mai adecvate si eficiente instrumente de Intranet/Internet trebuie evaluata in concordanta cu nevoile actuale ale corporatiei si cu scopurile pe termen lung si scurt ale acesteia.
S-a identificat un program in 12 pasi, aplicabil in general pentru orice corporatie care doreste sa-si construiasca un Intranet. Acesti pasi sunt descrisi in figura 5.
Cinci factori trebuie evaluati in timpul procesului de selectie al instrumentelor: performanta, time-to-market, extensibilitatea, portabilitatea si scalabilitatea.
Performanta - capacitatea produsului de a asigura raspunsul cerut intr-un anumit interval de timp - are prioritate pentru majoritatea organizatiilor deoarece exista o nevoie corporativa de a livra produsul catre clienti in cadrul unei anumite perioade. Orice instrumente care pot asista lansarea produselor corporatiei pe Intranet sunt de asemenea o alegere buna.
Instrumentele care au la baza o arhitectura flexibila si modulara se intersecteaza cu alte tipuri de tehnologii, oferind astfel extensibilitate si abilitatea de a se adapta si de a persista in timp.
Portabilitatea este capacitatea instrumentelor de a opera pe orice platforma, aceasta fiind o caracteristica de baza a Intranetului. Iar scalabilitatea se refera la abilitatea instrumentelor de a se acomoda unui numar mare de cereri intr-un mediu de distributie in crestere. Alti factori cum ar fi preferintele de cost si furnizorul trebuie de asemenea evaluate.
Elementele unui sistem bazat pe net
Un sistem bazat pe net este alcatuit din urmatoarele sase componente: prezentarea, browserul clientului, serviciile de comunicatii prin retea, serverul web, interfata de aplicatie a serverului si hardware-ul.
Din perspectiva utilizatorului, aplicatia este reprezentata de componenta de prezentare. Browserul clientului - prin intermediul caruia utilizatorul manipuleaza componentele prezentarii - este un container pentru aceasta.
Serviciile de comunicare prin retea contin toate componentele hardware, software si serviciile de baza care permit browserului sa comunice cu serverul web.
Un server web este un server care sustine protocolul HTTP pentru schimbul de informatii cu un client.
Componenta de aplicatie contine serviciile de procesare a afacerii, care adapteaza automat datele la context. Componenta de interfata a serviciilor incorporeaza serviciile de baza cum ar fi DBMS (Database Mailing System - Sistemul de baze de date pentru emailuri) si serviciile de mail care furnizeaza manifestarea procesului si a datelor componentei de prezentare web. Acest serviciu reprezinta atat componentele noi ale sistemului, cat si cele mostenite.
Sistemul de operare incorporeaza fisiere, printuri, servicii de executie a programelor si se extinde in toate computerele.
Componenta de hardware cuprinde toate componentele diversilor clienti si ale serverelor. Se extinde de asemenea in toate computerele din sistem.
Figura 6 ilustreaza componentele de arhitectura ale tehnologiei informatiei intr-un Intranet tipic
Unele proiecte mai mari de Intranet implica servere web multiple, baze de date cu produse si, de asemenea, actualizarea produsului pentru a face planurile de dezvoltare mai complicate. Complexitatea Intranetului are impact asupra procesului de selectie.
Modelele de instrumente de
aplicatie identifica modul in care diferite instrumente
relationeaza intre ele intr-o solutie web care implica o
baza de date. Pot fi clasificate in 5 categorii: single-tool solution
(solutii unificate), application programming interfaces (
Alegerea Browserului
Browserele sunt elementele cele mai importante ale unui pachet de instrumente Intranet si sunt in general responsabile pentru facilitarea utilizarii si scalabilitatii serviciilor curente de informatii. Acestea sunt criteriile generale de alegere a browserului:
- Performanta;
- Suportul multimedia;
- Suportul de limbaj (ex: HTML si Java);
- Uzabilitatea, cum ar fi interfata utilizatorului;
- Metaphor (metafora de interfata a utilizatorului);
- Instrumentele online si facilitatile de ajutor;
- Suportul furnizorului.
Utilizatorul ar trebui sa evalueze oferta de instrumente si nevoile personale in ceea ce priveste aplicatiile Intranet pentru a seta prioritatea browserelor. Mozilla Firefox (MF) si Internet Explorer (IE) sunt doua browsere Internet foarte populare.
Limbajele de programare
Limbajele de programare sunt puntea de legatura intre toate tehnologiile si platformele Intranet. Limbajele de programare pot fi folosite pentru a crea software sau instrumente care sa sustina diverse aplicatii Intranet. Exista o serie de limbaje des folosite: C#, PHP, Java, scripting languages (scripturi), JavaScript, VBScript (Visual Basic Scripting Addition).
Dezvoltat de Sun Microsystems, Java este un limbaj orientat spre obiect, cu scopuri multiple, multi-platforma care poate fi construit sau interpretat. Utilitatea sa primara este de a crea applet-urile care pot fi incluse in aplicatiile web. Applet-urile sunt aplicatii portabile integrale, independente de hardware si de instrumentele de operare in sistem, folosite intr-un mediu Internet eterogen.
Common Gateway Interface (
JavaScript este un limbaj de programare folosit pentru a lega partea de HTML, applet-urile si alte componente Intranet unele de altele. Poate fi folosit pentru a schimba imagini sau pentru a rula diferite sunete si raspunsuri de la o multitudine de evenimente.
VBScript este un subset al limbajului de programare Microsoft's Visual Basic.
Este asemanator cu JavaScript, creand continut online activ pe website-uri.
Dezvoltarea extranetului
Dezvoltarea Intranetului si Extranetului s-a realizat pe parcursul a trei generatii
Prima generatie - potentialul Intranetului; a doua generatie - dezvoltarea Intranetului continua descendent la nivelul corporativ si a treia generatie - dezvoltarea Intranetului orientata ascendent, spre exterior, aparand astfel Extraneturile.
Prima generatie a aplicatiilor Intranet a inclus:
- publicarea documentelor corporative;
- directory service (serviciu de directoare);
- aplicatii simple de grup,
- distributia software-ului.
Beneficiile primei generatii de Intranet:
- abilitatea de a debloca informatia care nu era disponibila;
- reducerea efortului de impartire a informatiei;
- mai putin timp si energie investita in incercarea de a gasi si citi informatia,
- reducerea supraincarcarii retelei si a infrastructurii serverului;
- eliminarea unei mari parti din costurile de printare si distributie.
A doua generatie de Intranet a privit descendent, catre nivelele inferioare ale organizatiei. S-a facut inca un pas spre extinderea diseminarii informatiei in cadrul organizatiei catre departamente si la nivelul grupurilor de lucru. Aceasta generatie de dezvoltare a Intranetului a creat urmatoarele aplicatii care:
- distribuie informatii intre membrii unor echipe de proiect;
- distribuie informatii in cadrul departamentelor;
- distribuie informatii intre departamente.
In loc sa priveasca descendent catre nivelele inferioare ale unei organizatii, a treia generatie de dezvoltare a Intranetului s-a orientat spre exterior, catre sustinerea parteneriatelor cu furnizorii si clientii. Astfel din Intranet a evoluat Extranetul.
Extranetul foloseste multe din tehnicile utilizate la inceputul dezvoltarii Intranetului, dar cu imbunatatirile necesare pentru a oferi acces celor din afara organizatiei. Spre deosebire de un website care poate fi accesat de aproape oricine, Extranetul mentine un acces controlat si restrictiv. In plus, un Intranet incurajeaza editarea de pagini personale sau departamentale. In orice caz, un Extranet cere un anume control asupra informatiei care este facuta disponibila chiar si vizitatorilor autorizati veniti din exterior.
Un Extranet imprumuta multe din aplicatiile de acelasi tip cu Intranetul. Diferenta consta in faptul ca Extranetul ofera atat comunicare interna, cat si externa. Extraneturile pot folosi o varietate de aplicatii, atat sub forma de pachete, cat si personalizate. Aceste aplicatii includ:
- comanda procesarii (order processing) ;
- proiecte mixte (joint projects);
- comunicare;
- customer service si suport;
- mail electronic;
- acces integral.
Componentele cheie ale Extranetului includ:
- desfasurarea
- Web browser;
- Web server;
- remote access server (server de acces la distanta);
- client dial-in software;
- dispozitiv de conectare la Internet;
- linie de conexiune contractata (leased-line connection);
- securitate firewall.
1.3 Serviciile Internet semnificative
Pe masura ce accesul la Internet devine mai simplu iar numarul detinatorilor de computere si modemuri creste, din ce in ce mai multi consumatori vor dori sa beneficieze de serviciile acestei retele. Avand in vedere ca Internetul nu este un Ioc fizic ci doar un grup de servicii de comunicare, principala problema o constituie intalnirea cererii cu oferta de astfel de servicii in conditiile unei retele extrem de vaste.
Posta electronica (e-mail)
Posta electronica este un mediu de comunicare de tip 'expeditor-destinatar'. Acest mijloc de comunicare poate fi folosit si pentru transmiterea unor mesaje unor grupuri de persoane, dar este mult mai adecvat pentru contactul firmelor cu consumatorii individuali. Mesajul este usor de transmis, direct, personal si eficient.
O utilizare specifica a postei electronice o constituie listele cu scrisori dedicate anumitor subiecte (mailing lists). Majoritatea acestor liste se formeaza in urma unor subscrieri benevole. Aria de subiecte dezbatute este vasta: internet, politica, religie, economie, sport, muzica, hobby-uri etc.
Sistemul postal informeaza expeditorul asupra eventualelor erori produse, cum ar fi imposibilitatea de livrare a scrisorilor datorita unor defecte de retea, de noduri sau datorita unor adrese necorespunzatoare.
Posta electronica poate fi folosita de consumatori pentru a intra in legatura cu comerciantii. In acest scop firmele trebuie sa-si faca cunoscute adresele de e-mail prin intermediul altor servicii Internet si prin anunturi si panouri publicitare, oferindu-le astfel consumatorilor posibilitatea de a incepe dialogul. Comerciantii pot trimite si ei mesaje consumatorilor prin intermediul postei electronice. Aceasta practica trebuie utilizata cu atentie deoarece poate fi usor asimilata publicitatii agresive si poate fi considerata ca o violare a dreptului la intimitate.
Daca firmele mentin un serviciu de posta electronica prompt si in rezonanta cu cerintele consumatorilor, acestia pot adresa intrebari directe si primi raspunsuri utile la un nivel al costurilor foarte scazut atat pentru ei cat si pentru comercianti.
Posta electronica poate constitui un avantaj si in domeniul relatiilor publice atunci cand un manager raspunde chiar el la mesajele primite, asa cum a procedat mereu Bill Gates, presedintele firmei Microsoft.
Telnet
Componenta software Telnet reprezinta aplicatia de conectare la distanta in mediul Internet. Conectarea se face pe o masina (host) aflata in aceeasi camera, in alta incapere sau la mii de kilometri distanta de terminalul de unde emitem aceasta comanda.
Interfata principala este de tip text pe ecran. Utilizatorul introduce un nume si o parola pe baza carora va avea acces la orice servicii pe care masina de la distanta le asigura terminalelor ei locale, precum executia unei sesiuni interactive normale (conectare, executare de comenzi, deconectare) si accesul la servicii locale ca parcurgerea unor cataloage de biblioteca, gasirea unor produse software etc. Aplicatia Telnet are doua componente software care coopereaza:
aplicatia client ce se executa pe calculatorul ce solicita serviciul
aplicatia server ce ruleaza pe calculatorul ce furnizeaza serviciul respectiv
Reteaua ce foloseste serviciul TCP sau UDP (User's Datagram Protocol) reprezinta mediul prin care comunica cele 2 componente software.
In momentul introducerii de la tastatura a cuvantului Telnet se starteaza componenta software client ce efectueaza urmatoarele actiuni:
a) creeaza o conexiune TCP cu un server
b) accepta intrarile din partea utilizatorului intr-o maniera convenabila
c) reformateaza intrarea intr-un format standard si o trimite la un server
d) accepta iesirea de la un server intr-un format standard oarecare
e) reformateaza acea iesire pentru a o afisa utilizatorului.
Software-ul server se executa pe masina ce asigura serviciul, pe sistemele UNIX serverele fiind referite ca daemons, adica job-uri de sistem care se executa in orice moment in background. in momentul cand serviciile acestor job-uri sunt solicitate si server-ul accepta sa furnizeze serviciul, au loc urmatoarele actiuni:
a) software-ul de retea este informat ca server-ul este gata sa accepte conectarea
b) se asteapta sosirea unei solicitari in format standard
c) se serveste solicitarea (cererea)
d) rezultatul este trimis inapoi catre client intr-un format standard
e) se intra din nou in asteptare
Un exemplu de utilizare a serviciului Telnet in domeniul comercial il ofera firma DEC (Digital Equipment Corporation) care a permis clientilor sa se conecteze de la distanta la calculatoarele pe care doreau sa le cumpere. Astfel, testarea performantelor si fiabilitatii calculatoarelor s-a facut fara a mai fi necesara deplasarea la domiciliul clientilor.
FTP (File Transfer Protocol)
FTP este un serviciu care permite copierea fisierelor intre un nod distant si nodul local, inspectarea continutului cataloagelor din noduri distante, stergerea unor fisiere etc.
Un calculator care ofera servicii FTP poate fi considerat ca un 'depozit' de fisiere care pot fi transferate pe alte calculatoare. Exista o multitudine de tipuri de fisiere disponibile pe Internet: documente, imagini, sunet digital, programe software, etc. Unele contin texte, altele contin informatii intr-un format binar (de exemplu, programe executabile sau codificari binare de imagini, sunete, documente). Fisierele binare se transfera fara nici un fel de modificare, intre calculatoarele sursa si destinatie. Celelalte (textele) sufera unele transformari de adaptare la particularitatile masinilor sursa si destinatie. De aceea, inainte de transfer, este bine sa se precizeze ce fel de transfer se doreste. Este bine de stiut ca modul ASCII se foloseste pentru: fisiere text, programe sursa, posta electronica, arhive, fisiere postscript, in timp ce modul binar este indicat pentru fisiere din baze de date, foi de calcul (spreadsheet), fisiere comprimate, programe executabile.
In multe cazuri accesul la serverele FTP este permis si utilizatorilor anonimi (cei care nu detin o parola de acces). Acestia folosesc drept parola adresa lor de e-mail. Conectarea la FTP ca utilizator anonim da drepturi limitate, permitand doar obtinerea fisierelor desemnate de administratorul serverului ca fiind disponibile. Acesta reprezinta un mod destul de sigur de a pune un anumit numar de fisiere la dispozitia unei largi audiente fara a pune in pericol securitatea altor informatii.
Serverele FTP sunt usor de creat pentru firmele deja prezente pe Internet; o alta solutie o reprezinta inchirierea de spatiu de la un furnizor Internet unde vor fi stocate fisierele care compun serverul FTP.
Adeseori, utilizatorul trebuie sa transfere o structura de fisiere, un director sau o colectie de subdirectoare. De obicei, aceasta situatie apare cand colectii publice de programe gratuite (freeware) dintr-o arhiva ftp trebuie sa fie transferate in intregime. FTP nu este proiectat sa realizeze astfel de actiuni, asadar nu dispune de comenzi pentru transferul de directoare. In acest caz este recomandabila folosirea unui utilitar, pentru agregarea acestor directoare intr-un singur fisier. Un astfel de program de arhivare este
utilitarul tar din UNIX.
Serviciul FTP este utilizat pe scara larga de companiile distribuitoare de software si de alte produse informatice. Multe firme pun la dispozitia clientilor prin intermediul FTP versiuni demo sau versiuni de testare ale produselor lor.
Grupuri de stiri si de discutii (NEWSGROUPS)
Grupurile de stiri si de discutii reprezinta piete tinta deja segmentate care pot aduce beneficii importante comerciantilor care le utilizeaza cu atentie si in mod adecvat.
Aceste grupuri pot fi chiar conduse sau sponsorizate de firme cu scopul de a crea atasament fata de produsele lor. Factorul cheie il constituie identificarea grupurilor de discutie adecvate si trimiterea mesajelor potrivite. Cea mai buna strategie in acest sens o reprezinta parcurgerea pasiva a mai multor grupuri timp de cateva saptamani. Unele grupuri de discutii au si moderatori care pot fi consultati. Dupa aceasta informare prealabila firmele pot oferi sfaturi, raspunde la intrebari cu caracter tehnic si asculta parerile si doleantele consumatorilor. Firmele care raspund la intrebarile consumatorilor si ofera date utile au mai mult succes decat cele care folosesc simple anunturi publicitare. Companiile care utilizeaza grupuri de discutii pentru a oferi feedback utilizatorilor si care folosesc sugestiile acestora pentru imbunatatirea produselor, castiga loialitatea si devotamentul clientilor lor.
O regula foarte importanta pe care firmele trebuie sa o respecte este aceea de a nu-si ascunde identitatea. Cei care trimit anunturile din partea firmei trebuie sa-si marturiseasca apartenenta la aceasta, sa stabileasca avantajele produsului lor in comparatie cu altele si chiar sa semnalizeze prezenta firmei pe Internet
O problema cu care se confrunta grupurile de discutii este aceea ca in majoritatea cazurilor procentul mesajelor ce contin informatii valoroase este foarte mic in raport cu cel al mesajelor lipsite de continut (de genul: 'Sunt de acord'; 'si eu la fel'; etc). Acest lucru face ca alegerea grupurilor de discutii adecvate sa ceara timp si resurse semnificative.
De mare raspandire sunt forumurile de discutii (BBS) pe diferite domenii de interes, de Ia subiecte specifice lumii calculatoarelor, pana la discutii in domeniul militar, al bucatariei sau al gradinaritului. Si in Romania au fost organizate BBS-uri, apreciate in
special de utilizatorii tineri (elevi si studenti) ai Internetului.
IRC (Internet Relay Chat) este un sistem conversational in timp real pentru Internet. EI este similar comenzii talk, disponibila pe multe calculatoare UNIX. IRC permite ca 2 sau mai multi utilizatori sa comunice instantaneu. EI furnizeaza multe alte facilitati. IRC constituie un serviciu foarte raspandit in America de Nord, Europa si Asia.
WWW (World Wide Web)
WWW este un serviciu creat la CERN (Centre European de Recherche Nucleaire) in Elvetia. EI este important pentru ca reprezinta segmentul Internet unde publicitatea si marketingul au fost acceptate si chiar incurajate. Multumita eforturilor mai multor oameni de stiinta si programatori, Web-ul este cea mai accesibila componenta a Internetului pentru noii utilizatori si pentru nespecialisti.
Arhitectura serviciului WWW se bazeaza pe modelul client-server. Clientul permite utilizatorului sa exploreze (browsing) documentele locale sau situate in alte noduri din Internet. De aceea el este denumit si program de explorare sau, pe scurt, explorator. Exploratorul are acces la informatii aflate atat in servere WWW cat si in servere WAIS, Gopher, Archie si altele. Acest acces mixt este posibil deoarece exploratorul cunoaste atat protocolul nativ de transfer al hypertext-ului HTTP (HyperText Transfer Protocol), cat si protocoalele FTP (File Transfer Protocol), NNTP (Network News Transfer Protocol, un protocol specific transferului stirilor in Internet), Gopher si alte protocoale din suita TCP/IP.
HTTP este protocolul utilizat pentru transferul documentelor hypertext intre server si client. EI are o functionare deosebit de simpla. Ca urmare a selectarii de catre utilizator a unui cuvant marcat, clientul determina adresa documentului legat, stabileste o conexiune cu un server WWW si ii transmite o cerere in care specifica adresa documentului. Serverul transmite continutul documentului solicitat, dupa care inchide conexiunea.
Web-ul este un mediu extrem de flexibil. Unii comercianti au utilizat la inceput acest serviciu prin crearea unor servere de tip panouri publicitare. Astfel, ei afisau sigla firmei, cateva informatii generale despre aceasta (sediu, obiect de activitate) si modalitatile de contactare (numere de telefon, adrese de e-mail). Un astfel de anunt plasat pe Web este repede uitat de cei care l-au vazut. O pagina Web de prezentare a unei firme si a produselor sale trebuie sa contina o bogatie de informatii si sa aiba un design atractiv, astfel incat sa-i determine pe vizitatori sa mai revina.
Folosind tehnologia client-server World Wide Web, firmele pot crea supermarketuri on-line, magazine virtuale, cataloage interactive si multe altele. Companiile sau persoanele individuale pot crea cu ajutorul WWW resurse informationale pe care sa le imparta apoi cu toti cei care au acces la Internet.
WWW poate schimba modul in care bunurile sunt cumparate, vandute, transportate si distribuite, prin eliminarea in unele cazuri a detailistilor ca intermediari. Web-ul are propria lui piata de desfacere cu un numar de aproximativ 1,5 milioane clienti, acest numar crescand zilnic. WWW incurajeaza publicitatea incrucisata prin intermediul legaturilor intre serverele diferitelor firme, iar accesul direct de care clientii beneficiaza faciliteaza cumpararea prin comparare.
Vanzarile prin intermediul Web pot diminua costurile comerciantului, ceea ce determina scaderea preturilor.
1.4 Avantajele Internetului
Internetul permite, la un cost si un proces de invatare relativ modeste, accesul la piata mondiala, cautarea de parteneri in orice tara, accesul la nenumarate surse de informare.
Pentru numeroase produse si servicii, el permite economii in investitiile locale si reducerea riscurilor conexe, oferind, gratie interactivitatii, evolutia rapida a competivitatii ofertei sale.
Internetul permite difuzarea rapida a inovatiilor, fie pentru a fi comercializate direct, fie pentru a gasi parteneri si a deveni un reper mondial. Este cazul unei intreprinderi franceze care a devenit lider pe piata americana a fotoliilor pentru handicapati.
Un atuu major al Internetului consta in combinatia telecomunicatii / informatica ce permite intreprinderilor sa aiba la dispozitie o platforma mult mai larga de aplicatii destinate sa satisfaca si sa fidelizeze clientul, decat telefoanele, retele cu valoare adaugata si cablurile conectate in ansamblu. Instrumentele logice instalate pe Internet, care se perfectioneaza permanent, permit conceperea a numeroase tactici pentru ameliorarea marketingului, vanzarii, distributiei si platii.
Internetul are un impact puternic asupra oricarei organizații. Poate influenta sistemul competitional, prin accelerarea realizarii de noi produse sau servicii si extinderii pietei de desfacere. Se cunoaste ca, in orice intreprindere, factorul timp a fost si ramane un element cheie. Astfel, reducerea timpului de dezvoltare, al ciclului de viata a productiei sau a luarii unor decizii are un rol esential. Thomas Robertson a mers mai departe cu aceasta analiza, definind cinci elemente de baza ale marketing-ului unui produs sau serviciu:
sa ajunga primul pe piata
noul produs sa fie anuntat inainte de lansarea efectiva
produsului sa i se aduca imbunatatiri permanente
sa ocupe o piata cat mai larga, daca este posibil la nivel mondial
sa se urmareasca patrunderea produsului pe noi piete
Inainte de apelarea la o noua tehnologie a informatiei, in particular la conectarea prin Internet, orice intreprindere trebuie sa studieze daca aceasta reprezinta numai un instrument operational sau este o arma strategica. in acest sens, Warren Mc Farlan, in articolul sau aparut in Harvard Business Review, propune un test constituit din cinci intrebari. Daca raspunsul la una sau mai multe intrebari este afirmativ, se demonstreaza ca Internetul reprezinta o resursa strategica.
Atunci cand se cauta obtinerea unui avantaj concurential este eficient sa se schimbe si regulile jocului, nu numai produsele. Raspunsul la aceasta intrebare este afirmativ, internet permite o modificare considerabila a bazelor competitiei. in primul rand se obtine o scadere considerabila a pretului de cost pentru transmiterea informatiilor. Prin adoptarea altor tehnici, cum ar fi schimbul de date inter-intreprinderi (EDI), internetul ofera posibilitatea de a fi mai activ decat un alt concurent din domeniu. Datorita comunicatiei la nivel mondial, internetul permite contactarea de noi clienti.
In situatia cand clientii au un sistem pentru schimbul de date inter-intreprinderi, in relatiile comerciale cu furnizorii, o factura sau un bon de comanda sunt schimbate intre calculatoarele a doua societati. Odata pus in functiune, acest sistem permite o diminuare considerabila a timpului si o reducere a schimburilor de documente (pe hartie). Cele doua intreprinderi devin intim legate.
Prin facilitarea contactului cu noi furnizori si permiterea schimbului de pareri cu alti utilizatori, internetul ofera o pozitie privilegiata fata de furnizorii obisnuiti.
Inovatia este factorul cheie al succesului unei intreprinderi. Influenta internetului se resimte in doua moduri:
intreprinderile tin seama de necesitatile clientilor, pentru care imagineaza si creeaza noi produse/servicii
prin Internet se intervine pentru a crea noi servicii si noi necesitati.
Principalii utilizatori ai Internetului
Impactul sociocultural al Internetului asupra populatiei
Odata conectate la Internet, 46% din persoane devin mai atasate de cei cu care impartasesc interese comune. Acest procentaj dovedeste faptul ca Internetul depaseste conditia de resursa informationala, el contribuind la formarea unor noi comunitati bazate pe interese comune.
Problemele cu care se confrunta internetul in viziunea utilizatorilor
Cea mai mare parte dintre utilizatorii Internet (34%) considera ca cea mai importanta problema cu care se confrunta reteaua in prezent este cenzurarea. Urmeaza apoi in ordine dreptul la intimitate (27%) si viteza de navigare (15%). Cei mai ingrijorati din cauza cenzurarii sunt utilizatorii tineri, iar persoanele de sex feminin pun accentul in principal pe respectarea intimitatii.
Motivele pentru care utilizatorii nu sunt dispusi sa plateasca pentru a avea acces la anumite informatii
Peste doua treimi din utilizatori nu sunt dispusi sa plateasca taxa pentru a avea acces la unele informatii. Cei mai multi (44%) motiveaza acest lucru prin faptul ca pot obtine acele informatii din surse alternative (sau chiar de pe Internet) fara sa plateasca.
Un alt motiv furnizat de (30%) din utilizatori este acela ca ei deja platesc o taxa de conectare la Internet si nu vad de ce ar mai trebui sa fie percepute alte taxe suplimentare.
Alte motive au mai fost taxele prea ridicate si proasta calitate a continutului. Utilizatorii europeni sunt mai preocupati de calitatea proasta decat cei americani.
'Intimitatea electronica'
Cat de frecvent falsifica utilizatorii informatiile de inregistrare on-line?
Aproximativ 40% din utilizatori au furnizat date false cand au fost pusi in situatia de a completa pe Internet un formular cu date personale. Dintre acestia 25% furnizeaza date false in peste 70% din cazuri, ceea ce reprezinta un procent semnificativ, punand sub semnul intrebarii acuratetea statisticilor de acces mentinute de unele servere. Femeile sunt mai dispuse sa completeze formularele cu datele personale reale. De asemenea, probabilitatea ca utilizatorii sa furnizeze date false scade odata cu varsta.
De ce refuza utilizatorii sa se inregistreze la accesarea unui server?
Cel mai vehiculat motiv al refuzului de a se inregistra este acela ca termenii si conditiile in care informatiile colectate urmeaza sa fie utilizate nu sunt specificate clar. Utilizatorii sunt de asemenea, de parere ca nu merita sa furnizeze date personale pentru a putea accesa un server.
O alta problema o reprezinta neincrederea utilizatorilor in cei care colecteaza astfel de informatii. Timpul necesar pentru completarea unei fise de inregistrare este si el un factor al refuzului, dar nu la fel de semnificativ ca cei mentionati mai sus.
Factorii de natura secundara sunt legati de tipul de informatii cerute in momentul inregistrarii. Astfel, 25% din utilizatori nu doresc sa-si dezvaluie adresa postala sau adresa de e-mail, iar alti 15% nu sunt dispusi sa-si faca cunoscut numele.
Ce informatii cred utilizatorii ca ar trebui inregistrate automat la accesarea unui server?
Trei utilizatori din patru sunt de acord ca un server trebuie sa tina evidenta resurselor informationale accesate si sa inregistreze momentul realizarii fiecarui acces. Aproximativ jumatate din utilizatori sunt de parere ca tipul de software cu care un server este accesat trebuie sa poata fi inregistrat automat.
Numele si adresa calculatoarelor care se conecteaza la un server, sistemul de operare al acestora, adresa de e-mail si localizarea in spatiu sunt informatii pe care doar 20% din utilizatori sunt dispusi sa le furnizeze automat la conectare.
O mare parte din utilizatori sunt de acord cu atribuirea unui identificator unic fiecarui calculator ori de cate ori se conecteaza la un server pentru a-i putea fi monitorizate actiunile.
Opinii ale utilizatorilor privind anonimatul si intimitatea pe Internet
Aproape toti utilizatorii considera ca trebuie sa existe posibilitatea efectuarii de comunicatii private pe Internet. De asemenea, ei apreciaza foarte mult caracterul anonim al Intemetului. Sunt preferate sistemele de plata anonime si exista opinia conform careia internetul are nevoie de noi legi care sa protejeze intimitatea.
O dorinta importanta a utilizatorilor este aceea de a putea sa-si asume roluri si identitati multiple atunci cand sunt conectati la Internet.
Utilizarea World Wide Web
De unde acceseaza utilizatorii Web-ul ?
Majoritatea utilizatorilor (60%) se conecteaza la Internet de acasa, altii de la locul de munca, iar 10% de la universitati si institute de cercetare. Aceasta statistica nu este valabila si in cazul Romaniei unde cele mai multe accese se realizeaza de la universitati, procentul celor care se conecteaza de acasa fiind scazut (sub 10%) datorita costurilor inca ridicate.
In ce scopuri se conecteaza utilizatorii la Web ?
Cea mai frecventa utilizare a Web-ului o reprezinta colectarea de informatii (86%), urmata de cautare (63,5%), navigare (60%), motive profesionale (54%), comunicare (47%) si recreere (45%).
Utilizarea Web-ului pentru efectuarea de cumparaturi a inregistrat o crestere constanta in ultimii 3 ani, ajungand acum la 20% fata de 13% in 1994. in SUA, unul din cinci utilizatori efectueaza cumparaturi prin intermediul WWW. Tendinta de crestere a procentului de utilizare a Web-ului in scopuri comerciale se va mentine si in viitor datorita simplificarii mecanismului tranzactiilor electronice si datorita diversificarii ofertei.
Cumparaturi on-line, distribuitori, siguranta tranzactiilor
Ce se cumpara si despre ce se solicita informatii ?
Utilizarea WWW in scopul colectarii de informatii despre unele produse si servicii continua sa ia amploare. Cel mai des se solicita informatii despre produse mai scumpe (software, calculatoare) dar consumatorii prefera sa cumpere aceste produse prin metoda clasica. Cel mai des, clientii cumpara prin intermediul Web programe software mai ieftine (sub 50$). In afara de produse cu continut informatic, utilizatorii folosesc Intemetul pentru a afla informatii si pentru a cumpara reviste si carti, precum si pentru a face rezervari la hoteluri sau pentru calatorii.
Cat de mult sunt dispusi clientii sa cheltuiasca pentru cumparaturi on-line ?
In medie, cei care efectueaza cumparaturi pe Internet, cheltuiesc echivalentul a 100$ in 3 luni. Aceasta nu reprezinta o suma mare, dar exista o tendinta clara de crestere a numarului de clienti precum si a sumelor cheltuite de acestia.
Desi aceasta cifra este reflectata de medie, totusi o mare parte a tranzactiilor pe Internet actualmente tind sa contina sume foarte mari in comparatie cu aceasta medie. Statisticile oficiale difuzate de site-urile de cumparaturi on-line si in special de cele de licitatii arata un volum anual de peste 2 bilioane de dolari, cu o medie de peste 4 milioane de dolari pe zi. In timp ce media este intr-adevar undeva in jurul sumei de 100 de dolari, exista foarte multe cazuri cand persoane cheltuiesc sume de 100 de ori mai mari pentru afaceri pe care ei le considera profitabile.
Cat de sigura este transmiterea informatiilor despre cartile de credit prin Internet?
Numarul celor care accepta Web-ul ca mediu comercial este in continua crestere. Totusi, utilizatorii Internet invoca faptul ca sunt nevoiti sa transmita informatii despre cartile de credit ca pe principalul motiv de a nu efectua cumparaturi electronice. Cei mai precauti sunt oamenii mai in varsta si persoanele de sex feminin. Principalele elemente care-i pot determina pe clienti sa furnizeze informatii legate de cartile de credit sunt notorietatea firmelor, preturile mai scazute si calitatea superioara a serviciilor oferite.
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |