Importanta instructiv-educativa a textelor de citire pentru elevii din ciclul primar

IMPORTANTA INSTRUCTIV-EDUCATIVA A TEXTELOR DE CITIRE PENTRU ELEVII DIN CICLUL PRIMAR

Lectiile de citire aduc o contributie mare in formarea la elevi a capacitatilor si deprinderilor de a invata , obiectiv de prim ordin al scolii. In primii ani de scoala elevii trebuie sa-si insuseasca deprinderi de invata sistematic, constient si temeinic. Un loc prioritar in cadrul lectiilor de citire il constituie formarea capacitatilor si deprinderilor care vor deveni pentru elevi achizitii, comportamente care vor fi tot timpul solicitate , instrumente cu functii permanente in orice proces de invatare pe baza sistemului tiparit.

Activitatile ce se desfasoara la lectiile de citire in scopul formarii la elevi a capacitatilor si a deprinderilor de a studia, de a invata se refera la citirea textului pe fragmente, la analiza lui si alcatuirea pe aceasta baza a planului de idei al textului respectiv, la explicarea cuvintelor si expresiilor noi.

Desfasurand o munca sistematica asupra continutului textelor citite, elevii invata sa deosebeasca principalul de secundar, sa desprinda ideile fundamentale, directionale, sa stabileasca intre acestea o legatura logica , sa inteleaga unitatea textului si s-o exprime intr-o concluzie sau apreciere finala.

O astfel de activitate antreneaza plenar procesele de analiza si sinteza, dezvolta spiritul critic al gandirii, capacitatile comprehensive-insusiri atat de solicitate in orice proces de cunoastere.

Lectiile de citire propun obiective clare. Prin temele date elevilor in cadrul orelor de citire antreneaza pe elevi intr-un proces activ de citire -invatare si dezvoltare intelectuala a lor.

Calea specifica de cunoastere a valorilor estetice ale operelor literare este analiza literara. Actul de cunoastere al analizei literare este citirea explicabila, realizata prin intermediul instrumentelor muncii cu cartea.

,, Citirea explicativa poate fi definita : a intelege si a aprecia . Ea presupune un act de gandire si de educatie *.

Toate textele din manualele de limba romana din ciclul primar se incadreaza intr-un gen si specie literara. Interpretarea unui text este determinata de particularitatile individuale ale celui care il analizeaza.

Orice specie literara poate contine pasaje si replici de genuri diferite. Ele contin exprimarea directa de catre autor a gandurilor si sentimentelor sale. Textele lirice , in general au valoare educativa mare.

Lectura este mijlocul principal de a-si completa cultura .A invata copiii sa citeasca, inseamna a le deschide calea dezvoltarii intelectuale. A sti sa citesti nu inseamna numai sa traduci in limbajul vorbit sau in limbajul interior semnele grafice ale unui text imprimat sau ale unui manuscris , aceasta nu este lectura ci descifrate. A sti sa citesti inseamna , in esenta, a intelege pe deplin ceea ce s-a citit, a fi in stare sa apreciezi valoarea si exactitatea continutului, a gandi , a judeca si a lua o pozitie fata de text.

Copiii vin la scoala sa invete si sa-si formeze anumite deprinderi, insusindu-si cunostinte, notiuni, procedee de lucru, dar nici unele, nici altele nu au nici o valoare decat daca sunt pastrate si dupa terminarea scolii, daca sunt folositoare si efectiv folosite in viata curenta , in societate si in munca profesionala sau pentru propria multumirii a fiecaruia.

Menirea scolii primare nu este numai de a-i pune pe elevi sa imite, sa reproduca, ci sa-i invete sa se exprime din propriile mijloace a caror perfectionare trebuie sa se faca in timpul ciclului primar. Capacitatea de exprimare este determinata de aptitudinile , gusturile, interesele, personalitatea elevilor, cat si de modul in care sunt pregatiti in acest sens.

A vorbi despre expresie inseamna a vorbi despre estetica. Este cunoscut locul pe care metoda Decroly l-a atribuit expresiei care este cea mai importanta din componentele trilogiei sale metodologice : observatie- asociatie- expresie.

Una dintre cele mai eficiente metode cu caracter demonstrativ de educare a elevilor, este exemplul . Valoarea acestei metode capata cote cu atat mai ridicate, cu cat ea actioneaza asupra elevilor de varsta scolara mica. Ne avand criterii proprii de orientare, de a apreciere a actului moral, copiii de aceasta varsta cauta in mod instinctiv in jurul lor, modele , puncte de sprijin, sub a caror influenta isi regleaza propriul lor comportament, de unde si tendinta lor manifestata de a imita, de a actiona imitand situatiile concrete de viata pe care le intalnesc.

Cu imitarea acestora, incepe, la copil, procesul insusirii normelor de comportare, de constientizare a actelor morale. Modelele comportamentale pe care le imita elevii si care se constituie in exemple de o mare forta educativa sunt diverse. Fireste , cele mai eficiente modele sunt persoanele cu care elevii vin mai frecvent in contact sunt fratii, invatatorii, colegii, etc.

Aria modelelor , a exemplelor pe care le urmeaza copii, se extinde de la persoanele cu care ei vin in contact nemijlocit , la persoanele reale sau fictive, ale creatiilor literare, in general ale textelor tiparite.

Scolarii mici manifesta predilectie pentru creatii epice in care predomina naratiunea. Ei urmaresc cu mare interes conflictul dintre bine si rau in basme, in legende, in povestiri, unde aceste doua laturi sunt mai clar conturate. Ei sunt atrasi , in general de actiuni ce se deruleaza in ritm alert si traiesc alaturi de eroii preferati bucuria victoriei binelui. Multe din textele pe acre le citesc elevii, fie din manuale, fie din alte carti , prezinta o infruntare dintre doua forte puternice, din care cea cu cele mai alese insusiri iese invingatoare. Actiunea unor asemenea texte este prezentata de personaj care, prin calitatile lor fizice si mai ales morale deosebite, pot avea o influenta educativa de mare forta asupra scolarilor mici. De aceea, activitatea de caracterizare a personajelor, de subliniere a insusirilor alese, care, in cele din urma , sunt decisive in asigurarea victoriei acestora, reprezinta o cale intuitiva, concreta, de educare morala a elevilor. Valoarea ei consta tocmai in faptul ca modelul comportamental este un dosar descris ce ne infatiseaza * pe viu * , in actiune didactica.

De aceea, calea de valorificare practica a exemplului oferit de o creatie literara este de la particular la general, de la analiza faptelor, a datelor, intr-un cuvant , de la analiza modelului catre formularea unei norme , a unor reguli morale, cu mari sanse de a se transforma in convingeri si sentimente care vor genera fapte de conduite la elevi.

Activitatea de valorificare sub raport educativ a modelelor oferite de personajele din creatiile literare accesibile scolarilor mici nu trebuie confundate cu ceea ce inseamna caracterizarea personajelor, ca parte componenta analizei literare, in general asa cum se face aceasta in clasele gimnaziale sau liceale.

Caracterizarea personajelor in activitatea de lectura a scolarilor mici are menirea, pe de o parte, de a dezvalui insusirile cu valoare de model comportamental, iar pe de alta parte, de a-i invata pe elevi asemenea tehnici de lucru cu cartea , care sa-i ajute sa desprinda ei insusi din lectura lor particulara aceste insusiri.

In clasele primare comentariul asupra personajului este subordonat in primul rand scopului educativ. La aceasta varsta elevii cauta , fie in viata fie in literatura modele de imitat , pe acre sa le admire si sa le respecte, exemple de energie , de actiune, de traire sufleteasca , menite sa le cultive curajul, optimismul, mandria patriotica, devotamentul.

Acest lucru a fost posibil atunci cand in vedere caracterul concret, intuitiv al activitatii prin care au evidentiat calitatile morale cu valoare de model. Se face acest lucru cunoscand mijloacele de caracterizare a personajelor, precum si cerintele care asigura eficienta acestei actiuni.

Printre metodele folosite in acest scop enumera metoda explicativa-metoda specifica utilizata la lectiile de romana , de lectura in invatamantul primar. De fapt in insasi componentele acestei metode apar momente care faciliteaza activitatea de dezvoltare a insusirilor fizice si mai ales ale morale ale unor eroi, cu alte cuvinte de alcatuire, in cele din urma a portretului unor personaje.

Asemenea prilejuri sunt oferite mai ales in cadrul activitatii de analiza a textului pe fragmente.

Personajele reprezinta elementul cel mai concret al unui text si deci cel mai accesibil copiilor.

Tocmai de aceea , fara nici o teoretizare , fara nici o definitie, elevii pot intelege e cale intuitiva , ca oamenii , persoanele care se intalnesc intr-o lectura sunt personaje.

Pentru ei personajul literar este o existenta reala, un model de imitat sau dimpotriva, un exemplu rau , pe care trebuie sa-l respinga. Literatura , ca fictiune bazata pe realitate, are o mare valoare in cultivarea unor trasaturi morale alese. Nimic nu poate influenta pe micii scolari ca actele morale, comportarea concreta a unui erou pe care ei il iau model de imitat. Cele mai preferat texte pentru ei mici sunt textele in care eroii isi dezvaluie narile lor virtutii prin fapte. In alte texte caracterizarii prin fapte I se adauga caracterizarea facuta de scriitor.

Faptele oricat ar fi ele raportate la o categorie mare de oameni, oricat ar fi mare valoare lor de modele , roman in viziunea scolarilor mici ca acte ale unui personaj indragit.

Cuvintele prin care sunt caracterizate personajele mai ales cand ele au si o valoare artistica, capata importanta prin puterea lor de sugestie , ele angajeaza mai mult resorturile intelectuale si afective ale scolarilor. Valentele educative ale acestui mijloc sunt completate de cele artistice, stilistice, ceea ce se rasfrange pozitiv asupra nivelului exprimarii elevilor.

Analiza corecta a textelor asigura deopotriva valorificarea educativa si cea artistica a textului , ceea ce duce la dezvoltarea unei exprimari corecte.

De exemplu, in textul : "Mircea cel Batran", elevii descopera unor infatisarea lui Mircea : "un batran atat de simplu, dupa vorba , dupa port". Aceste insusiri pun in evidenta portretul moral al domnitorului cu varsta. De aceasta imagine, un batran trebuie legat, apoi , de hotararea lui de a infrunta dusmanul , exprimat prin cuvintele "de-o fi una - . ca si in acel raspuns : "De -un mosneag" . Figura luminoasa a lui Mircea iese in evidenta cu mai multa claritate daca este privita in opozitie cu cea a lui Baiazid. Cuvintele rostite de Mircea sunt ale unui batran intelept care da glas demnitatii patriotice a poporului nostru, fortei sale morale. Modul original de a exprima limbajul personajelor sugereaza insusirea vorbirii personajelor.

Prin replicile date sultanului turcilor de un ostas al lui Tepes , din textul ,, Un ostas de-al lui Tepes, dezvaluie trasaturi de inalta tinuta morala si de inteligenta, curaj, demnitate, dragoste de patrie, istetime, in stilul vorbitorilor cu talc din popor. Procedeele de subliniere ale unor trasaturi de caracter ale personajului sunt : citirea selectiva precum si citirea pe roluri. Numarul mare de ore repartizate prin planul de invatamant studiului limbii romane, evidentiaza importanta acestui obiect in procesul instructiv-educativ.

Fiind limba intregului popor , limba romana este factorul de capetenie in propasirea intelectuala a neamului nostru, in ea fiind intrupate gloria trecutului si aspiratiile viitorului.

Limba romana este sufletul intregului invatamant deoarece pe cunoasterea ei se sprijina insusirea tuturor cunostintelor. In predarea limbii romane se are in vedere cresterea contributiei obiectivului la formarea sentimentelor patriotice, morale educarea copiilor in spiritul dragostei pentru patrie si pentru popor.

Atmosfera de activitate intensa ce se creeaza in clasa prin participarea tuturor elevilor dupa posibilitatile fiecaruia la indeplinirea sarcinii trasate, aprecierile invatatorului fac ca fiecare copil sa simta satisfactia muncii, a efortului depus de el, declanseaza motivatia intrinseca si fixeaza temeinic cunostintele , priceperile si deprinderile.

Prin intarirea caracterului practic - aplicativ al fiecarei lectii, prin folosirea exercitiilor  ca principala cale de dobandire a noi cunostinte de catre elevi, de formare si de consolidare a deprinderilor de exprimare scrisa si orala si prin accentuarea lecturii creatoare a lectiilor , reusim sa angajam elevii in procesul de invatare rezolvand astfel nu numai o sarcina didactica , ci si o datorie cetateneasca, patriotica.

In consecinta , cea mai mare raspundere pentru atingerea acestui scop revine invatatorului care trebuie neaparat sa indeplineasca trei conditii :

-trebuie sa-si iubeasca limba;

-trebuie sa o cunoasca ;

-trebuie sa gaseasca placere in predarea ei ;