Tipuri de probleme si strategii de rezolvare in cadrul consilierii scolare

Tipuri de probleme si strategii de rezolvare in cadrul consilierii scolare

In marea diversitate a problemelor cu care se confrunta elevii, putem deosebi cateva tipuri, pentru a intui mai usor strategia de rezolvare si a le putea oferi sprijinul necesar in timp util. Subliniem insa ca aceasta clasificare are la baza doar aspecte generale, in realitate nici o problema neasemuindu-se cu alta in totalitate.

Elevii solicita cel mai frecvent sprijin in autocunoasterea personalitatii

(trasaturi temperamentale, caracteriale, nivelul aptitudinilor, domenii de interes etc). Fie ca ei vin din proprie initiativa, fie indemnati de altii, consilierul va sesiza imediat oportunitatea conturarii unei imagini de sine realiste, eliberate de prejudecati. Principalele prejudecati - deseori cultivate si intretinute de parinti, colegi sau chiar de catre unii profesori - sunt generate de perceptii gresite asupra propriei persoane (in general negative). De regula acestea sunt mai frecvente in urma unor esecuri, unor conflicte nerezolvate sau unor acuze aduse de cei din jur cu referire la posibilitatile sale. Persoana respectiva crede ca nu este la fel cu ceilalti, nu se ridica la nivelul asteptarilor celor din jur, nu va reusi sa-si atinga scopurile. Manifesta neincredere in sine, este timida, traieste stari de anxietate. In situatii de sensibilitate accentuata si pe fondul unei mari labilitati psihice persoana poate recurge la tentative de suicid, mai ales daca trairile respective au o durata mare de manifestare. Strategia abordata vizeaza conturarea unei imagini de sine realiste, sporirea increderii in fortele proprii, in sansele de autorealizare proiectate pe un fundal larg de roluri sociale si profesionale pe care le poate aborda conform trasaturilor sale de personalitate si aptitudinilor relevate in urma investigatiilor si consilierii individuale.

Din acelasi motiv al necunoasterii propriei personalitati, in preajma unor evenimente importante din viata lor (competitii, examene), cand se pune problema luarii unor decizii pe baza explorarii mai multor alternative elevii pot realiza predictii nerealiste, fie supraestimand obstacolul - ceea ce determina stari de teama, lipsa de curaj in asumarea unor responsabilitati - fie subestimandu-l, ceea ce poate conduce la dozarea insuficienta a energiei in abordarea obstacolului sau la asumarea de responsabilitati mai mari decat posibilitatile. Si intr-un caz si in celalalt consilierul trebuie sa le ofere sprijin in autocunoastere prevenind astfel starile de stres. Forta necesara depasirii acestor situatii o va gasi in interiorul fiintei lor, examinand impreuna experienta de viata, subliniind punctele tari, de succes, valorile dupa care se conduc, modelele ce stau la baza idealului propriu.

O acuta nevoie de sprijin resimt elevii in special in preadolescenta sau

adolescenta cand se produc transformari importante atat de ordin biologic cat si psihic. Lipsa comunicarii si a explicarii corecte a evolutiei corpului uman la aceasta varsta poate conduce la manifestari comportamentale negative, la adoptarea unor conduite deviante, cu urmari nefaste pentru adaptarea lor sociala ulterioara. Impreuna cu medicul consilierul trebuie sa initieze informarea si consilierea grupurilor de elevi, selectati pe diverse criterii (varsta, sex) precum si consilierea individuala.

Elevii solicita deseori sprijin in depasirea unor situatii conflictuale din

campul lor de relationare. Conflictul se poate ivi fie intre el si un coleg, un profesor sau parinte. Strategia abordata trebuie sa-l ajute sa constientizeze rolul pozitiv al conflictelor in viata oamenilor, stilul personal de implicare in conflict precum si modalitatile de negociere in situatii conflictuale. Esential este sa i se dezvolte capacitatea empatica pentru a intui cu usurinta ce gandeste si ce simte partenerul cu care se afla in conflict, precum si atitudinea toleranta, permisiva, de acceptare a adevarului celuilalt - atat cat este el. Strategia nu vizeaza atat implicarea directa a consilierului ca mediator in conflictul respectiv (desi in unele cazuri, cu tact si diplomatie va trebui sa o faca, pledand in favoarea elevului), cat mai ales modalitati de a descoperi in sine si cultiva capacitatea de negociere si rezolvare a acestora.

O solicitare tot mai frecventa cu care elevii vin la cabinetul de consiliere o

constituie nevoia de a-si insusi tehnici eficiente de invatare, in conditiile in care profesorii nu se preocupa de acest aspect, fiind centrati indeosebi pe predarea cunostintelor . Strategia de sprijin adoptata de consilier in aceasta situatie vizeaza atat consilierea elevilor respectivi - prezentandu-le tehnici de memorare logica, de prelucrare personala a informatiilor, de aplicare in situatii noi, gandite chiar de catre ei , de stimulare a interesului si motivatiei pentru anumite domenii sau discipline de studiu, coreland si integrand noile informatii in sistemul conceptual propriu - cat si a profesorilor, care trebuie sa-si orienteze strategiile didactice in sensurile amintite. In acelasi timp consilierul le va prezenta tehnici de relaxare dupa momente de invatare intensa, modalitati de autocontrol emotional in perioada examenelor, comportamentul adecvat in astfel de situatii.

In special in clasele terminale elevii vin la consilierul scolar pentru

orientare in cariera ( solicitand sprijin in alegerea traseului scolar sau profesiei, dupa caz). Trebuie mentionat faptul ca aceasta constituie pentru consilier o preocupare constanta, actiuni in acest sens fiind prevazute atat in planul general al Comisiei OSP al unitatii scolare ( el fiind responsabilul de drept al acestei comisii), cat si in planificarea activitatii educative a fiecarui profesor diriginte. Aceasta constituie in mare parte finalitatea investigatiilor pentru cunoasterea personalitatii, realizate individual sau in grup. Consilierul scolar nu va lua decizii in locul elevului ci se va preocupa de largirea orizontului de autocunoastere a domeniilor de interes, a potentialului aptitudinal si informational al elevului, precum si de informarea corecta si in timp util privind reteaua scolara, conditiile de admitere precum si profesiile existente, cerintele specifice si solicitarile acestora, aptitudinile necesare. In acelasi timp consilierul va consilia si familia, incercand sa previna luarea deciziei de catre aceasta, pe baza unor prejudecati care ar putea afecta negativ viitorul profesional al elevului.

Sub actiunea unor factori interni - individuali sau specifici varstei - precum

si a unor factori externi cauzatori de stres, sistemul psihic poate fi afectat in echilibrul functionarii sale si atunci elevii vin la cabinetul de consiliere acuzand disconfort psihic. Simptomele se intind pe o paleta larga, de la agitatie si imposibilitatea de a se concentra asupra unei activitati pana la idei si imagini obsedante insotite de stari de depresie puternice, tulburari de atentie si memorie, repulsie fata de anumite activitati (lectura, invatare spre exemplu), teama de singuratate, dorinta intensa de a iesi, de a se deplasa. In formele cele mai acute se pot inregistra accidente cerebrale, de cele mai multe ori fatale pentru persoanele respective. Specialistii recunosc cu usurinta in aceste simptome reactiile de suprasolicitare determinate fie de supraincarcarea cu activitati de un anumit gen, fie de nerespectarea igienei invatarii, desfasurarii acesteia intr-un cadru tensionat, i de multe ori aceste cauze fiind combinate cu intoxicari ale organismului cu tutun, cafea in exces sau alte droguri. In astfel de situatii consilierul va trebui sa identifice gradul de afectare a sistemului psihic iar in situatiile de tulburari acute sa indrume elevul spre un cabinet de specialitate (de psihiatrie), unde metodele de psihoterapie vor fi combinate cu o anumita medicatie (sedative, tranchilizante etc). Pentru cazurile mai usoare va trebui sa identifice mai intai cauzele care au provocat starea de disconfort (de cele mai multe ori va descoperi cauze asociate) si sa actioneze asupra acestora. Astfel, daca principala cauza este supraincarcarea cu informatii, teme de lucru in timp scurt, activitati dificile si deosebit de solicitante, va trebui sa consilieze in acealasi timp si profesorul sau profesorii respectivi. Daca principala cauza se afla in familie, va lua legatura cu aceasta si va intocmi un plan comun de actiune iar daca asupra starii respective si-a pus amprenta si consumul de substante toxice va consilia elevul in sensul limitarii efectelor acestora sau chiar renuntarii definitive la consumul lor.

In lucrarea Pour l'enfant Georges Grinda prezinta un adevarat ghid pentru activitatea consilierului, pe care il redam in continuare:

Copilul este o persoana in devenire: eu il respect;

Copilul este curios: eu discut cu el;

Copilul se minuneaza: eu il conduc sa caute frumosul;

Copilul vrea sa-si afirme personalitatea: eu il ajut sa se cunoasca;

Copilul cauta un model: eu ii ofer un exemplu;

Copilul descopera corpul sau: eu ii arat ca sanatatea este o forta;

Copilul se indoieste de el: eu apreciez ceea ce el face;

Copilul vrea sa fie independent: il invit sa fie responsabil;

Copilul nu se cunoaste decat pe sine: eu il invat si altele;

Copilul are nevoie de un ideal: il ajut sa dea un sens vietii sale.