Gran Canal de Nicaragua - un altfel de Panama

Gran Canal de Nicaragua - un altfel de Panama

Scoala generala "Teodora Lucaciu", Vulcan

Debutul secolului al XXI-lea il prefigureaza pe acesta ca fiind unul al realizarilor pana nu demult inimaginabile, unul al proiectelor ingineresti la scara planetara. De la zgarie-nori care ating la propriu norii, baraje mamut si poduri colosale aruncate peste stramtori, pana la materializarea unui vechi vis al Americii Centrale, nu mai e decat un pas, nici macar primul.

La finele secolului al XIX-lea, atunci cand a trasat primele schite ale Canalului Panama, inginerul francez Ferdinand de Lesseps nu-si imaginase ca peste un secol acesta va fi sufocat de traficul naval tot mai mare. Cu toate ca a fost largit si ecluzele au fost mult imbunatatite, Canalul Panama nu mai face fata dimensiunilor tot mai mari ale navelor mineraliere, tancurilor petroliere si navelor port-container care brazdeaza oceanele lumii. Lacul Gatún, o sursa esentiala de apa care alimenteaza canalul, se alimenteaza tot mai greu cu apa datorita defrisarile masive din Panama.

Planuri pentru realizarea altui canal navigabil in America Centrala exista inca din perioada coloniala. Posibile locatii precum Mexic, Columbia si Nicaragua s-au vehiculat mereu pentru aceasta structura.

Se pare ca guvernul nicaraguan, cu implicarea expresa a fostului presedinte Enrique Bolaňos, in 2004 si 2006, va trece la realizarea unui proiect ingineresc cu beneficii economice dar si cu repercursiuni uriase asupra mediului. Putina lume stie ca aceasta tara a fost initial aleasa pentru construirea actualului Canal Panama, insa instabilitatea politica si frecventa cutremurelor si eruptiilor vulcanice in regiune, precum si falimentul companiei franceze care construia Canalul Panama, au determinat guvernul american sa cumpere proiectul francez inceput in statul Panama.

Exista cateva rute posibile luate in considerare pentru Gran Canal, in urma unui studiu solicitat de guvernul de la Manama, dintre care cel mai fiabil traseu porneste de pe tarmul Oceanului Atlantic, din San Juan del Norte, urmeaza in amonte fluviu San Juan pana la Lacul Nicaragua, continuat cu un canal artificial care sa traverseze Istmul Rojas prin cea mai joasa portiune (56 m) si sa se termine la San Juan del Sur, pe tarmul Oceanului Pacific.

Canalul va avea o lungime de circa 280 km si o latime de aproape un kilometru, scurtand distanta dintre New York si San Francisco cu 800 km, aproximativ o zi de navigatie in minus pentru navele maritime. Va permite mai multor convoaie formate din nave cu tonaj maxim de 250 000 tdw (fata de Standardul Panamax - nave cu tonaj maxim 65 000 tdw admise la traversarea Canalului Panama) sa circule intre cele doua oceane.

Estimat la un cost cuprins intre 18 si 25 mld. Dolari (bugetul Nicaragua pe 25 ani), Gran Canal va oferi locuri de munca pentru aproape un sfert de milion de oameni si va propulsa in mod cert Nicaragua la statutul de cea mai dezvoltata tara latino-americana, in urma taxelor de traversare si industriilor complexe care se vor dezvolta in regiunea canalului.

Implicatiile realizarii canalului in plan environmental vor fi insa devastatoare si ireversibile, mediul intregii Americi Centrale urmand sa fie grav alterat. Albia fluviului San Juan va fi mult adancita si largita, malurile sale defrisate si ecosistemele locale distruse. Regiunile litorale si Lacul Nicaragua isi vor modifica aspectul, asezari noi pentru controlul traficului si depozitarea combustibilului vor aparea pe locul fostelor paduri tropicale.

Alte proiecte, alternative «verzi» la Gran Canal, propun fie realizarea EcoCanal, o artera navigabila care nu va afecta mediul, urmand albia naturala nemodificata a fluviului San Juan (cu amplasarea a doua ecluze actionate prin aer comprimat in portiunile de repezisuri din albia sa), accesibila insa doar micilor nave, fie constructia unei punti de uscat intre doua noi porturi, unul la Pacific si celalalt la Atlantic, unite printr-o cale ferata de mare viteza, un mare oleoduct si o magistrala din fibra optica pentru comunicatii.

Incalzirea globala va face insa in curand accesibil Pasajul de Nord-Vest, prin Nordul Asiei, pe intreaga durata a anului, fara a se mai apela la puternicele spargatoare de gheata rusesti. Intrucat noua cale de navigatie va scurta, uneori chiar cu jumatate, distantele dintre pietele Est-Asiatice si cele europene sau americane, principalele beneficiare ale traficului in regiunea istmului Panama, este posibil ca maretul proiect nicaraguan sa devina inutil si asta mai curand decat era estimat de catre adversarii sai.

Bibliografie:

Inter Press News Service, March 7, 2006;

L.A. Times, October 4, 2006;

The Guardian, October 5, 2006;

Pagina oficiala Gran Canal - https://www.grancanal.gob.ni;