Tumori epiteliale maligne

Tumori epiteliale maligne

Tumorile maligne de origine epiteliala sunt denumite carcinoame sau epitelioame

Se intilnesc mai frecvent incepind din a patra decada a vietii.

Macroscopic

carcinoamele dezvoltate din epitelii de acoperire (piele, mucoase)

se prezinta ca neoformatii vegetante, nodulare, ulcerate sau infiltrative.

pot apare si in forme asociate cum sunt cele ulcero-vegetante s.a.

carcinoamele dezvoltate in parenchime

se prezinta sub forma de nodul unic sau de noduli multipli, cu contur neregulat;

alteori se prezinta de la inceput sub o forma infiltrativa, ramificata sau difuza.

tesutul neoplazic se distinge de tesuturile normale inconjuratoare prin

culoarea albicioasa sau slab galbuie si prin aspectul sau slaninos sau asemanator substantei nervoase cerebrale.

consistenta si unele caractere macroscopice ale carcinoamelor difera in functie de raportul intre cantitatea de parenchim neoplazic si de stroma

carcinoamele bogate in parenhim neoplazic, dar cu o cantitate redusa de stroma, prezinta o consistenta si un aspect encefaloid;

carcinoamele cu o cantitate redusa de parenchim neoplazic dar foarte bogate in stroma, cum sunt formele schiroase, au o consistenta dura si produc retractie locala.

in masa de tesut carcinomatos se gasesc frecvent zone de necroza si hemoragie.

Microscopic

Histopatologic, cu exceptia carcinomului in situ, carcinoamele sunt constituite din

parenchim neoplazic format din celule tumorale cu dispozitie continua si cu jonctiuni intercelulare,

stroma conjunctivo-vasculara

care este dispusa in jurul si intre plajele si grupurile de celule neoplazice sub forma de septuri si benzi de marimi variabile.

este constituita din celule si fibre conjunctive (colagene si de reticulina) si din vase de neoformatie;

in mod obisnuit, se gasesc elemente inflamatorii limfo-plasmocitare;

inconstant se pot gasi si polimorfonucleare neutrofile si eozinofile.

in unele cazuri stroma prezinta o reactie granulomatoasa cu celule gigante

Carcinoamele

pot fi diferentiate sau nediferentiate, dupa cum celulele si tesutul neoplazic prezinta sau nu caractere morfologice si functionale asemanatoare cu epiteliul de origine al tumorii.

gradul de diferentiere este de asemenea variabil, celulele neoplazice prezentand un numar variabil din caracterele epiteliului din care provin.

carcinoame diferentiate sunt

carcinoamele epidermoide si

adenocarcinoamele

in carcinoamele nediferentiate atit tesutul, cat si celulele neoplazice pastreaza trasaturile generale caracteristice pentru tesutul epitelial, dar sunt lipsite de caractere particulare, distinctive pentru un anumit tip de epiteliu. Astfel, se pastreaza distinctia dintre parenchimul neoplazic si stroma conjunctivo-vasculara;

in cazurile dificile, aceasta particularitate histologica poate fi evidentiata de impregnatiile pentru fibrele de reticulina, care pun in evidenta stroma, respectand plajele de celule epiteliale.

in ceea ce priveste celulele neoplazice, natura lor epiteliala este exprimata mai ales prin dispozitia continua a celulelor, iar electronomicroscopic prin numeroase jonctiuni intercelulare.

in general, carcinoamele nediferentiate prezinta un grad mai mare de malignitate decit cele diferentiate

Metastazele carcinoamelor

se produc indeosebi pe cale limfatica si sanguina, mai rar pe calea tecilor nervoase si prin implantare pe seroase.

in mod obisnuit, primele metastaze apar in ganglionii limfatici sateliti ai regiunii in care se dezvolta tumoarea primitiva. Este posibil insa ca primele metastaze aparente clinic sa fie localizate visceral, in oase, subcutanat sau cerebral.

Carcinomul epidermoid (pavimentos, scuamos)

se dezvolta din epiteliile pavimentoase ale pielii si mucoaselor.

localizarile obisnuite sunt la piele, exocol, laringe, faringe, esofag, buze, cavitatea bucala, regiunea anala etc.

se poate dezvolta si in mucoase cu alte tipuri de epitelii, dar in aceste cazuri procesul neoplazic este precedat sau asociat cu metaplazie pavimentoasa a celulelor epiteliale. Astfel, se pot dezvolta carcinoame epidermoide din epiteliul cilindric al mucoasei bronsice, vezica biliara etc.

Microscopic se disting mai multe forme de carcinoame epidermoide, in functie de gradul si modul de diferentiere a celulelor neoplazice.

Carcinomui bazocelular

Carcinomul adenoid-chistic

Carcinomul spinocelular sau scuamos

Carcinoame epidermoide

1. Carcinomul bazocelular

se dezvolta din stratul bazal al epiteliului cutanat si din celulele bulbului pilos.

este localizat la piele.

are o capacitate redusa de metastazare.

celulele neoplazice proliferate

inlocuiesc epidermul din zona tumorala si totodata, rupand membrana bazala, patrund in tesuturile subiacente, derm, hipoderm sau mai profund, formand trabecule si insule (alveole) celulare

sunt relativ uniforme si prezinta caractere asemanatoare celulelor bazale din epiderm: sunt celule alungite, usor fuziforme sau ovoidale, cu citoplasma redusa, intens bazofila si nucleu tahicromatic.

in stratul periferic al insulelor si trabeculelor, celulele au un aranjament perpendicular pe stroma inconjuratoare, amintind si prin aceasta particularitate de stratul bazal epidermic.

in portiunile centrale ale trabeculelor si insulelor neoplazice, celulele tumorale au o dispozitie neregulata si forma variabila datorita compresiunii reciproce la care sunt supuse.

mitozele sunt relativ frecvente.

2. Carcinomul adenoid - chistic (epiteliomul adenoid chistic, cilindromul)

este o varietate de carcinom epidermoid dezvoltat in special din glandele seroase sau mucoase.

este localizat mai ales in regiunea fetei, glandelor salivare si bronsic.

are o evolutie lenta, cu invazie locala;

intr-un procent redus din cazurile de localizari extracutanate poate genera metastaze ganglionare sau la distanta.

Histopatologic

are caractere de carcinom pavimentos cu celule asemanatoare celor bazocelulare, dar cu transformarea mucoida a stromei, din loc in loc, in jurul axelor vasculare;

celulele neoplazice dispuse in jurul stromei astfel modificate capata o dispozitie particulara, pseudoglandulara

3. Carcinomul spinocelular sau scuamos

reprezinta cea mai frecventa varietate de carcinom epidermoid.

histogeneza si localizarile sale coincid cu cele mentionate, in general, pentru carcinoamele epidermoide.

Histopatologic tesutul neoplazic

se dezvolta in suprafata, invadand si inlocuind epiteliul normal de acoperire

patrunde totodata in profunzime, rupand membrana bazala si invadand tesuturile subiacente.

este format din insule si trabecule de celule neoplazice separate printr-o stroma in general bine dezvoltata,

in cea mai mare parte, celulele neoplazice sunt asemanatoare cu celulele din stratul malpighian al epidermului

celule mari, poliedrice si alungite, cu numerosi spini intercelulari

citoplasma slab colorata, acidofila

nuclei de marime si cu colorabilitate inegala, adesea cu atipii marcate si mitoze

in periferia insulelor neoplazice celulele sunt mai mici, cu citoplasma bazofila si nuclei tahicromatici.

Caracteristic pentru carcinomul spinocelular este cheratinizarea unora din celulele neoplazice.

in citoplasma unor asemenea celule se gasesc granule de eleidina si cheratina, in timp ce altele sunt complet cheratinizate, asemanatoare celulelor din stratul cornos al pielii.

Cheratinizarea celulara nu se mai face insa catre suprafata ca in epiteliul normal, ci in cuprinsul plajelor celulare perlele epiteliale. Acestea sunt formate din celule alungite, cu citoplasma incarcata cu cheratina, dispuse concentric, ca foile intr-un bulb de ceapa

perle ortocheratozice, cand celulele cheratinizate sunt lipsite de nucleu si formeaza in centrul perlei mase compacte de cheratina,

perle paracheratozice, cand celulele incarcate cu cheratina pastreaza inca nucleul, care, insa, cel mai adesea, este mic, picnotic.

Cheratinizarea celulelor neoplazice si formarea de perle cheratozice sunt mai accentuate in carcinoamele cutanate si, in general, mai reduse in cele ale mucoaselor.

Cancroidul

este o forma de carcinom spinocelular al pielii, in care procesul de cheratinizare este deosebit de accentuat iar perlele epiteliale sunt foarte numeroase si voluminoase, predominand asupra restului de celule neoplazice.

are o malignitate mai redusa decit celelalte forme de carcinom spinocelular

exista si carcinoame spinocelulare in care cheratinizarea este mai slab exprimata iar perlele epiteliale sunt numai schitate prin aranjamentul catorva celule.

Carcinomul spinocelular

are o malignitate mai mare decit cel bazocelular,

produce metastaze

este mai putin sensibil la terapia prin iradiere.

Carcinomul intermediar (mixt, bazoscuamos)

este format din trabecule si insule de carcinom bazo­celular, in cuprinsul carora apar grupuri si mici plaje de celule cu spini care formeaza sau numai schiteaza formarea de perle epiteliale.

alteori se gasesc asociate zone de carcinom bazocelular si zone de carcinom spinocelular, separate prin stroma conjunctivo-vasculara.

Carcinomul epidermoid nediferentiat

este format din celule neoplazice de tip pavimentos, poligonale sau rotunjite,

cu numeroase monstruozitati celulare si nucleare si cu frecvente mitoze, dar fara a prezenta celule diferentiate catre tipurile particulare carcinomului bazo- sau spinocelular.

Aceste carcinoame prezinta o malignitate mai mare decit formele diferentiate.

Carcinoame cu celule de tip tranzitional

se dezvolta din epiteliile tranzitionale vezica urinara, bazinet, uretere

Microscopic

proliferari papilifere, cu epitelii pluristratificate,

celule alungite ("in racheta'), tahicromatice, cu variate grade de monstruozitati;

celulele carcinomatoase sunt dispuse pe axe conjunctivo-vasculare, adesea foarte ramificate

ADENOCARCINOMUL

se dezvolta din epiteliile glandulare si din epiteliile cilindrice si cubice de acoperire.

este localizat mai frecvent la stomac, colon, glanda mamara, endometru, pancreas, cai biliare, bronsii etc.

este caracteristica dispozitia glanduliforma a celulelor neoplazice dar aceste formatiuni glandulare sunt atipice prin

variabilitatea marimii si formei lor,

lipsa membranei bazale,

dispozitia stratificata neregulata a celulelor care le alcatuiesc,

monstruozitatile celulare si nucleare si

mitozelc atipice pe care acestea le prezinta.

prezinta o mare varietate de aspecte microscopice, in functie de histogeneza, gradul de diferentiere si unele conditii de formare si dezvoltare a tumorii adenocarcinoame secretante si nesecretante.

a) Adenocarcinomul mucipar

se caracterizeaza prin capacitatea celulelor neoplazice de a secreta mucus, care poate fi pus in evidenta atat intracelular, cat si in lumenul glandelor neoformate.

celulele intens mucipare capata o forma caracteristica, de "inel cu pecete', deoarece mucusul se acumuleaza in cantitate mare intracitoplasmatic iar nucleul, impins la periferia celulei, este turtit si alungit.

o varianta tumorala rezultata prin hipersecretia de mucus deosebit de accentuata este carcinomul mucoid, in care se cumuleaza o mare cantitate de mucus in cuprinsul tumorii, inclusiv in stroma, iar celulele neoplazice sunt raspindite in mase de mucus.

macroscopic asemenea carcinoame au un aspect gelatinos

b) Chistadenocarcinomul

intalnit in special la ovar, rareori in pancreas si rinichi,

prezinta numeroase glande neoformate, dilatate chistic;

celulele neoplazice din aceste glande sunt mai mult sau mai putin aplatizate, datorita acumularii de secretie in chisturi.

Adenocarcinomul papilifer

este intilnit mai frecvent in tiroida, ovar si caile biliare.

celulele neoplazice, intens proliferate, formeaza papile proeminente in lumenele glandelor tumorale.

Din epiteliile cilindro-cubice si glandulare pot rezulta insa si carcinoame care nu se diferentiaza glandular, asa cum sunt:

carcinomul alveolar in care celulele neoplazice formeaza insule compacte separate de stroma,

carcinomul trabecular in care celulele neoplazice se dispun in trabecule

carcinomul masiv in care celulele neoplazice formeaza mase compacte, separate de o cantitate redusa de stroma.

Se pot gasi si forme asociate de adenocarcinom cu carcinom alveolar si trabecular.

Schirul

este o forma particulara de carcinom dezvoltat din epiteliile cilindro-cubice de acoperire si din cele glandulare.

este caracterizat prin cantitatea deosebit de mare de stroma si cantitatea redusa de celule neoplazice, raspindite in aceasta stroma.

stroma este constituita dintr-un tesut conjunctiv adult, bogat fibrilar si cu hialinizari intinse.

consistenta ferma, lemnoasa si produce retractii locale accentuate.

prezinta o malignitate mai redusa decat alte forme de carcinoame cu aceeasi histogeneza.

Unele adenocarcinoame prezinta, insa, in cuprinsul lor si zone de schir (adenocarcinomul schirogen) a caror evolutie depinde de componenta sa neschiroasa.