Rolul propriu si delegat al asistentei medicale in pregatirea bolnavilor pentru explorari clinice si paraclinice

ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE IN PREGATIREA BOLNAVILOR PENTRU EXPLORARI CLINICE SI PARACLINICE

INGRIJIREA BOLNAVILOR CU POLIARTRITA REUMATOIDA

Tratamentul etiologic al acestei afectiuni, fiind ingradit, ingrijirea corecta a unui astfel de bolnav are o importanta deosebita. In majoritatea cazurilor este vorba de afectiuni cronice de lunga durata cu imobilizarea durabila la pat. Articulatiile se deformeaza si se anchilozeaza din care motiv bolnavii necesita o deservire totala, inclusiv toaleta zilnica si totala.

1. Asigurarea conditiilor de mediu

Bolnavii suferinzi de poliartrita reumatoida:

necesita tratament indelungat cu perioade lungi de spitalizare;

trebuie amplasati in saloane calduroase, cu umiditate scazuta, insorite si luminoase;

asigurarea unui pat special corespunzator afectiunii, salteaua fiind confectionata din material plastic cu structura de burete sau saltea alternanta pentru a evita presiunea si macerarea zonei de contact (constituie un ajutor in evitarea escarelor);

acesti bolnavi vor avea la indemana declansatorul aparatelor de semnalizare, lampa de pat;

bolnavul nu va fi asezat sub fereastra sau prea aproape de usa, intrucat ar fi foarte dificila protejarea bolnavului contra curentilor;

ventilatia trebuie sa fie buna si permanenta sau cat mai deasa.

se vor evita saloanele mari, aglomerate.

nu vor fi amplasati langa cazuri de pneumonii, angine sau infectii de alta natura.

2. Ingrijiri generale

Aranjarea patului si asigurarea pozitiei adecvate a bolnavului constituie una din cele mai importante sarcini de ingrijire. Boala este insotita de dureri, iar pozitia bolnavului in pat trebuie adaptata localizarii durerilor. Membrele dureroase vor fi sustinute sau imobilizate pentru cateva ore sau zile in atele sau aparate gipsate, bine captusite.

Schimbarea patului bolnavului, a lenjeriei de corp, toaleta zilnica, ingrijirea tegumentelor trebuie efectuate de o asistenta impreuna cu una sau doua ajutoare.

Invelitoarele bolnavului trebuie sa fie calduroase, insa fara sa-i provoace transpiratii, in plus adaptate anotimpului si temperaturii mediului ambiant.

Formele acute de boala sunt insotite de transpiratii de aceea pielea va fi spalata cu foarte multa atentie, igiena gurii, se va efectua dupa fiecare masa; de asemenea se va urmari igiena mainilor la fiecare masa, iar lenjeria de corp schimbata de cate ori este necesar.

Prevenirea escarelor

asistenta va verifica sistematic zonele expuse la escare, cunoscand rapiditatea lor de aparitie;

asistenta va acorda mare importanta schimbarii de pozitie, asigurandu-se in acelasi timp pozitia care sa nu jeneze cu nimic bolnavul; manevrele se executa cu multa blandete;

se vor aplica toate mijloacele de prevenire a escarelor. Se va asigura zilnic masaje cu o durata de cel putin 10 minute;

bolnavului i se vor oferi la timp si in mod regulat urinar si plosca pentru a nu murdari lenjeria.

Prevenirea altor complicatii

pneumoniile hipostatice se previn prin ridicarea bolnavului in pozitie sezanda si gimnastica respiratorie de mai multe ori pe zi;

trombozele care apar datorita incetinirii circuitului sanguin se previn prin masaj usor al membrelor si mobilizarea pasiva si activa a degetelor de la picioare si maini, eventual a gambelor si a antebratelor;

atrofierea muschilor si scaderea tonusului muscular al organismului in general vor fi prevenite prin frictionari cu alcool diluat pe toata suprafata corpului si prin masaj.

3. Alimentatia

In formele acute de boala precum si in perioadele de acutizare a formelor clinice trebuie sa se asigure aportul caloric necesar, iar alimentele sa fie usor digerabile. Dieta trebuie sa cuprinda cantitati suficiente de proteine si sa fie foarte bogata in vitamine.

Pe masura ce se accentueaza simptomele, alimentatia trebuie sa fie din ce in ce mai substantiala, asigurand proportia fiziologica a glucidelor, lipidelor, proteinelor pentru a preveni si combate denutritia.

Alimentatia trebuie facuta la pat, activ si pasiv, in functie de starea bolnavului, asigurandu-i-se o pozitie cat mai comoda. Asistenta va respecta cu strictete orarul meselor , servirea calda a alimentelor si prezentarea acestora cat mai estetic.

4. Supravegherea bolnavului

Prevede observarea atenta a articulatiilor: aspectul, pozitia, gradul de tumefiere, culoarea si temperatura locala. Se urmaresc si se noteaza zilnic functiile vitale si vegetative (puls, respiratie, tensiunea arteriala, temperatura, diureza, scaun, tegumente, mucoase).

Examinarile paraclinice, tratamentele, vor fi executate la pat sau daca nu este posibil bolnavul va fi transportat cu patul la serviciul respectiv.

Explorari paraclinice

Asistenta va efectua recoltari pentru determinarea VSH, Proteina C reactiva, probe de disproteinemie, determinarea tritului antistreptolizinelor a proteinelor plasmatice, transaminazei serice si sa asigure transportul bolnavului pentru examenul radiologic.

Explorarea radiologica a sistemului osteoarticular

In radiologie se utilizeaza razele Roenger care au o mare putere de penetrare a tesuturilor fiind absorbite partial sau diferit de aceasta in functie de compozitia lor chimica sau de consistenta lor. De exemplu tesutul osos este un tesut bogat in calciu, fosfor, absoarbe o cantitate foarte mare de radiatii comparativ cu muschiul, care absoarbe o cantitate mai mica.

Scopul radiografiei osoase este studierea morfologiei osului si functionalitatii unor articulatii pentru stabilirea diagnosticului de luxatie, fractura sau distrofie osoasa.

Pregatirea pacientului pentru radiografie osteoarticulara

Pregatirea psihica se face prin anuntarea pacientului si explicarea necesitatii efectuarii radiografiei. I sa explica de asemenea modul in care se va face examinarea, adica o camera semiobscura si cu ajutorul unor aparate speciale.

Pregatirea fizica: se dezbraca regiunea ce urmeaza a fi examinata, se indeparteaza pansamentul daca exista, daca este posibil se indeparteaza atelele, iar daca nu este posibil se utilizeaza atele transparente pentru razele Roenger.

La femei parul lung se leaga pe crestetul capului. Se indeparteaza unguentele sau alte forme de medicamente. Daca miscarile necesare examinarii sunt dureroase se administreaza un analgezic. In cazul examinarii osului bazinului se face in prealabil o clisma evacuatoare. Nu se face clisma in traumatismele recente.

La indicatia medicului se administreaza substante de contrast: Odiston dupa o prealabila testare sau se umple cavitatea articulara cu aer sau oxigen. In timpul examinarii pacientul este ajutat sa mentina pozitia indicata de medic. Pentru aceasta asistentul trebuie sa poarte un echipament special de protectie, impotriva razelor Roenger. Dupa efectuarea radiografiei pacientul este ajutat sa coboare de pe masa, se ajuta sa se imbrace si apoi este condus la salon. Examenul se noteaza in foaia de observatie.

Punctia articulara

Punctia articulara reprezinta realizarea unei comunicari instrumentale intre cavitatea articulara si mediul extern.

Scopul:

- explorator, pune in evidenta  prezenta lichidului articular (seros, purulent, sanguinolent); recoltarea lichidului articular in vederea examinarii sale.

- terapeutic: evacuarea lichidului, administrarea medicamentelor in cavitatea articulara (produse cortizonice, anestezice locale , substante de contrast pentru examen radiologic).

Indicatii: - arterite acute sau cronice;

- traumatisme articulare insotite de hemartroza;

Punctia articulara nu se face in procese inflamatorii: tegumentare in zona in care urmeaza a se face punctia.

Se punctioneaza mai frecvent articulatiile: genunchiului, cotului, umarului, gleznei.

Pregatirea punctiei

Materiale necesare:

- materiale de protectie a patului;

- materiale pentru dezinfectia pielii- tip III;

- instrumentar si materiale sterile;

- ace de 4-5 cm lungime;

- seringa de 5 ml pentru anestezie;

- ace de 8-10 cm lungime cu diametrul 0,5-2mm pentru aspirat lichidul ;

- pense;

- manusi;

- camp chirurgical;

- tampoane;

- comprese;

Alte materiale:

- leucoplast;

- fesi;

- tavita renala;

- pahar conic gradat;

- medicamente anestezice locale (Xilina 1%);

- medicamente antiinflamatoare;

- antibiotice;

- substante de contrast radiologice.

Se pregateste psihic pacientul explicandu-i-se scopul punctiei si necesitatea efectuarii ei.

Pregatirea fizica: pacientul este asezat intr-o pozitie care sa permita executarea punctiei, cu articulatia relaxata, eventual articulatia se aseaza pe o perna, se indeparteaza pilozitatea.

Punctia articulara se face de catre medic ajutat de doua asistente in sala de tratament sau in salon. Amandoua asistentele isi spala mainile si le dezinfecteaza. Prima asistenta pregateste locul punctiei, dezinfectie de tipul III, serveste seringa cu anestezie medicului dar numai dupa ce medicul a ales locul punctiei (zona de maxima fluctuenta). Serveste manusile sterile cat si campul protector, dezinfecteaza locul punctiei, serveste seringa cu acul de punctie. Dupa ce medicul a efectuat punctia, asistenta colecteaza lichidul in vasul gradat avand grija sa recolteze si in eprubete. Dezinfecteaza locul punctiei si comprima cu tampon steril, aplica pansament compresiv la locul punctiei fixat cu fasa si aplica atele care sa imobilizeze articulatia punctionata. In tot acest timp cea de-a doua asistenta mentine pacientul in pozitia adecvata si il supravegheaza.

Ingrijirea ulterioara a pacientului:

- se asigura repaosul regiunii;

- se supravegheaza starea generala si semnele vitale;

- se supravegheaza aspectul pansamentului;

- se mentine pansamentul compresiv si imobilizarea in atela timp de 24-48 de ore.

Pregatirea produsului pentru examinare:

- se pregatesc eprubetele cu lichid pentru trimitere la laborator, se eticheteaza mentinandu-se cantitatea si apreciindu-se aspectul lichidului (seros, purulent, sanguinolent).

- se noteaza cantitatea si aspectul lichidului extras in foaia de observatie;

se vor evita zonele tegumentare in care se gasesc procese inflamatorii pentru executia punctiei.

Examenul lichidului sinovial

Lichidul sinovial este un exudat lichid , cu testul cheagului la mucina negativ, continand 50000-60000 de leucocite pe metru cub din care 75% sunt polimorfonucleare. Caracteristice sunt ragocitele- celulele polimorfonucleare continand granulatii albastru-cresyl pozitive, reprezentate de complexe imune formate din factor reumatoid si fractiuni de complement.

Lichidul sinovial este extras prin punctie articulara sau recoltat in timpul unor explorari ca : artroscopia sau biopsia sinoviala. Se efectueaza examenul macroscopic si examenul de laborator constatandu-se anumite modificari ale constantelor biologice, elemente de diagnostic in poliartrita reumatoida.

6. Aplicarea tratamentului prescris

Trebuie respectate particularitatile de administrare a medicamentelor, dozele si caile de administrare. Un rol deosebit in tratamentul formelor de boala il are psihoterapia.

Trebuie mentinut moralul bolnavului sa fie indrumat la miscare a articulatiei, ceea ce cere mai multa rabdare.

Vointa bolnavului intervine hotarator in recuperarea partiala sau totala a miscarilor. Daca nu reusim sa mobilizam bolnavul pentru utilizarea articulatiilor lezate, acestea se anchilozeaza, musculatura se atrofiaza si bolnavul ramane legat la pat toata viata.