Esti aici: Qreferat » Documente medicina

Rezonanta magnetica

REZONANTA MAGNETICA

TEHNICA:

sectiunile axiale sunt cele mai importante si cele mai folosite; dar, sectiunile sagitale si in particular cele coronale sunt importante pentru o intelegere completa a morfologiei leziunilor si pentru vizualizarea relatiilor cu structurile din vecinatate

secventele fastSE sunt preferate celor SE:

o avantaje:

reduc artefactele de miscare si au durata mai scurta (examinarea pediatrica)

recomandate in special pentru ca reduc artefactele metalice

o dezavantaje:

inferioare secventelor spin echo in vizualizarea leziunilor mici in hiposemnal ( dar este la fel de indicat ca acestea pentru leziunile in hipersemnal)

au sensibilitate redusa la fenomenul de susceptibilitate magnetica => pot fi pierdute leziunile hemoragice vechi => indicata o secventa echo de gradient

Secventa FLAIR (fluid low attenuation inversion recovery - anuleaza semnalul lichidelor in stare pura, nelegate de proteine) a devenit uzuala in patologia endocraniana pentru sensibilitetea ei e a releva procesele patologice. Pentru fosa posterioara se recomanda totusi SE PD.

Secvente STIR sau fatsat (anuleaza semnalul grasos) sunt utile in studiul viscerocraniului inclusiv al orbitei.

CONTRASTUL IN RM

= este asigurat de diferenta de densitate a protonilor, timpii de relaxare T1 si T2 ai structurilor.

in structurile endocraniene, exista o mica diferenta de densitate de protoni intre substanta alba si substanta cenusie (discret mai mare in substanta cenusie) dar o densitate mai mare de protoni in LCR.

timpii de relaxare T1 si T2 ai LCR-ului sunt mai lungi decat ai substantei cenusii/ substantei albe.

T2 s.c. > T2 s.a.

apa intracelulara interactioneaza cu macromoleculele modificand timpii de relaxare, explicand diferentele de semnal intre diferitele tesuturi si LCR (unde avem protoni mobili, ceea ce determina timpi lungi de relaxare pentru lichide si timpi scurti de relaxare pentru protonii din macromolecule).

= cresterea diferentei de semnal a structurilor anatomice sau patologice prin folosirea de substanta de contrast paramagnetica ce scade timpii de relaxare ai tesuturilor normale si patologice

RECOMANDARI:

PROTOCOL	TIP SECVENTA, PONDERATIE	PLAN DE ACHIZITIE	GROSIME CUPA	PAS
RUTINA	SE/FSE T1	SAGITAL	4-5 mm	1-1,5 mm
	SE T2 (DP-T2)	AXIAL	4-5 mm	1-1,5 mm
	FLAIR	CORONAL, SAGITAL sau AXIAL	4-5mm	1-1,5 mm
PATOLOGIE VASCULARA	ANGIO-RM arteriala tip 3D TOF	AXIAL	achizitii volumetrice
	ANGIO-RM venoasa tip 2D TOF sau PC	CORONAL (TOF) / orice plan ( PC)	achizitii volumetrice
	EG T2 *	AXIAL / CORONAL	4-5 mm		1-1,5 mm
	DIFUZIE	AXIAL	4-5 mm		1-1,5 mm
	ANGIO-RM POSTCONTRAST i.v. cervico-cerebral	CORONAL	achizitie volumetrica
PATOLOGIE TUMORALA	T1 postcontrast i.v.	cel putin 2 planuri precoce si tardiv	1-4 mm	0-1,5 mm
PATOLOGIE INFLAMATORIE	T1 postcontrast i.v. cel putin2 planuri	precoce si tardiv	1-4 mm	0-1,5 mm
PATOLOGIE INFLAMATORIE	DIFUZIE	AXIAL	4-5 mm	1-1,5 mm
NOU-NASCUT+	T1 IR	CORONAL sau AXIAL	3-5 mm	0,5-1,5 mm
EPILEPSIE+	T1 IR	CORONAL sau AXIAL	3-5 mm	0,5-1,5 mm
	FSE T1 si T2	CORONAL perpendicular pe hipocamp	3-4 mm	0,5-1 mm
	+/-T1 postcontrast i.v.	3D precoce + orice plan tardiv	inframm 4-5 mm		0-1,5 mm
POSTTRAUMATIC subacut /cronic	EG T2 *	AXIAL / CORONAL	4-5 mm		1-1,5 mm

INTERPRETAREA IMAGINILOR

in IRM nu exista o scala de densitate, iar interpretarea imaginilor presupune o analiza a semnalului unui tesut normal sau patologic comparata cu un tesut de referinta. Vom vorbi de izosemnal, hipo- sau hipersemnal in raport cu acest tesut de referinta.

analiza semnalului este diferita in functie de ponderatia T1 sau T2 in care s-a facut achizitia:

Secvente ponderate T1

Zonele de absenta a semnalului (negre) corespund urmatoarelor structuri:

aer

os compact si calcificari

LCR

zone de necroza

vase cu flux rapid (exceptand secventele in echo de gradient)

artefacte legate de structuri metalice

Substanta alba are un semnal putin mai intens decat substata cenusie

Zonele de hipersemnal (albe) corespund urmatoarelor structuri:

grasime

hematoame in stadiu subacut (methemoglobina)

melanina

vase (pentru secventele de imagerie rapida in echo de gradient)

structuri luand contrast dupa injectarea de contrast intravenos (sinus cavernos, hipofiza, meninge, procese patologice implicand ruptura barierei hemato-encefalice).

Este utila realizarea de serii comparative inainte si dupa injectarea de produs de contrast pentru a evita erorile de interpretare (semnal identic al grasimii, sangelui si al prizei de contrast).

Secvente ponderate T2

Zonele de absenta a semnalului (negre) corespund urmatoarelor structuri:

aer

os compact compact si calcificari

vase cu flux rapid

miscarile fluxului LCR in spatiul dural, sau la nivelul apeductului lui Sylvius (doar pentru secventele non refocalizate)

sange in stadiu cronic (hemosiderina), la periferia hematoamelor, dand o imagine in inel de absenta a semnalului, sau in cavernoame.

artefacte legate de structuri metalice

Substanta alba apare relativ intunecata, iar cea cenusie se traduce printr-un semnal intermediar.

Zonele de hipersemnal (albe) corespund urmatoarelor structuri:

sange in stadiu subacut sau cronic

LCR si diverse lichide

edem

majoritatea proceselor patologice (ischemie, tumori, demielinizare, glioza)

Este important de analizat evolutia semnalului pe echo-uri succesive, din ce in ce mai mult ponderate in T2:

placile de demielinizare, tesutul tumoral, se traduc adesea printr-un hipersemnal precoce (incepand de la primul echou), in timp ce un proces lichidian nu apare in hipersemnal decat pe echo-urile mai tardive.

grasimea apare cu semnal relativ crescut la primele echo-uri, dar cu semnal mai slab pe echo-urile urmatoare.

ASPECTE NORMALE

	Secventa ponderataT1	Secventa ponderata T2, DP	Difuzie		FLAIR
Intensitatea structurilor normale	contrast anatomic : s.a. alba s.c. gri LCR negru	contrast invers: LCR > s.c .> s.a.	slaba diferentiere intre s.a si s.c.		s.c .> s.a. lichidele pure cu semnal anulat (negre)
Hiposemnal fata de s.a	majoritatea leziunilor
Hipersemnal fata de s.a.	grasime metHb melanina chist coloid chist de punga Rathke	lichide majoritatea leziunilor		edem citotoxic	edem citotoxic si vasogen componente tisulare tumorale infiltratie/inflamatie acumulari lichidiene hiperproteice
Izosemnal cu s.c.	meningiom tumori ale tecilor nervoase priza de contrast +++	meningiom tumori ale tecilor nervoase

ANATOMIE PE SECTIUNI RM

fig.1.7. - cupe axiale ponderate T2

fig. 1.8. - cupe sagitale ponderate T1

fig. 1.9. - cupe coronale ponderate T2

Fig.1. 7. a, b- legenda: sectiuni la nivelul bulbului: 1- medulla oblongata, 2- amigdala cerebeloasa, 3- artera vertebrala stanga, 4- emisfera cerebeloasa stanga, 5- cisterna magna, 6- piramida bulbara, 7- oliva bulbara, 8- ventricul IV, 9- nerv glosofaringeal

Fig.1.7. d: sectiune axiala la nivelul emergentei nervilor cranieni VII si VIII:1- punte, 2- peduncul cerebelos mijlociu. 3- peduncul cerebelos inferior, 4- artera cerebeloasa antero-inferioara, 5- conduct auditiv intern, 6- canale semicirculare, 7- nervii VII si VIII in unghiul ponto-cerebelos, 8- nodullus

Fig. 1.7. e: sectiune la nivelul nervului trigemen:1- tract piramidal, 2- fascicul longitudinal medial, tract tectospinal si substanta reticulata pontina , 3- peduncul cerebelos mijlociu, 4- nucleul trigeminal, 5- nervul IV intracisternal, 6- artera carotida interna in sinusul cavernos, 7- cavuum Meckel, 8- nervul V intracisternal

Fig.1.7. f: sectiune la nivelul portiunii superioare a puntii:1- peduncul cerebelos mijlociu, 2- peduncul cerebelos superior, 3- lemnisc medial

Fig. 1.7. g: 1- artera cerebeloasa superioara, 2bis- nervul II intraorbitar, 3- hipofiza, 4- lob temporal bazal, 5- nervul III, 6- lob temporal medial (hipocamp), 7- lob occipital

Fig. 1.7. h:1 - artera cerebrala posterioara, 2 - nervul II intracisternal prechiasmatic, 2bis - nervul II intraorbitar, 3 -peduncul cerebral, 4 - colicul cvadrigeminal inferior, 5 - ACI, 6 - amigdala, 7 - capul hipocampului, 8 - hipocamp, corp, 6- vale sylviana +ACM, 7- nervul III, 8- corn temporal al ventriculului lateral, 9- cisterna interpedunculara

Fig.1.7. i:1- gyrus rectus, 2- gir olfactiv, 3- sant olfactiv, 4- tract optic, 5- decusatia pedunculilor cerebelosi superiori, 6- hipocamp, coada, 7- sant hipocampal, 8- artere cerebrale anterioare, 9- chiasma optica, 10- tuberculi mamilari, 11- lemnisc lateral, 12- apeductul sylvian + substanta cenusie periapeductala, 13- corn occipital al

Fig. 1.7. j:1- gyrus rectus, 2- gir olfactiv, 3- arie tegmentala ventrala, 4- tract optic, 5-tract frontopontin, 6-tract piramidal, 7- tract occipito-temporo-pontin, 8- tract cerebelo-rubro-talamic, 9- lemniscul medial, 10- tract spino-talamic, mai extern de acesta: tracturi palidonigral si corticonigral, 11-colicul cvadrigeminal superior, 12- hipotalamusul, 13- substanta neagra pars reticulata extern, pars compacta intern, 14- nucleul rosu, 15- substanta reticulata, 16- nucleul nervului III; T- lob temporal, O- lob occipital

Fig. 1.7. k: 1- gyrus rectus, 2- capul nucleului caudat, 3- brat anterior capsula interna, , 4- nucleu lenticular, 5- ventriculul III, 6- substanta perforata anterioara, 7- insula , 8- nuclei dorsomediani talamici 8*- nuclei centromediani si mai lateral ventroposteriori ai talamusului, 9- pulvinar, 10- area triangularis (zona Wernicke), 11- radiatiile optice, 12- venele cerebrale interne, 13- valea sylviana, 14- comisura anterioara, 15- cisterna ambientala, 16- plexuri coroide ventricul lateral, 17- atrium ventricul lateral

Fig. 1.7. l: 1- capul nucleului caudat, 2- bratul anterior al capsulei interne, 3-

Fig. 1.7. m: 1- capul nucleului caudat, 2- bratul anterior al capsulei interne, 3- putamen

Fig.1.7. n: 1- capul nucleului caudat, 2- bratul anterior al capsulei interne, 3- putamen

Fig. 1.7. o: 1- corpul nucleului caudat, 2- ventricul lateral, corp, 3- corp calos, 4- centrul semioval, 5- fisura laterala, ram ascendent, 6- cortex insular superior, 7- opercul frontal, 8- lob parietal, 9- artere pericalosale, 10- gir cinguli, 11- fisura interemsferica

ARTEFACTE IN RM

aspect: zona de vid de semnal cu intarire periferica, mult mai intinsa decat dimensiunea obiectului metalic

Cauza : eroare de codificare spatiala datorita miscarii structurilor (inclusiv miscarile respiratorii)

Remediere : sedarea pacientului, sincronizare respiratorie, secvente rapide, contentie abdominala prin chinga, presaturare, crestere Nex, pozitionarea codajului de faza in directia celei mai mici dimensiuni a matricei, inversarea fazei cu frecventa

Aspect : benzi de hipo si hipersemnal paralele cu zona de variatie brusca de semnal (ex. LCR- maduva), aparand un aspect pseudosiringomielic la nivelul maduvei spinarii

Remediere : cresterea rezolutiei spatiale, cunoasterea aspectului pentru a nu fi confundat cu patologic

Aspect : replierea structurilor din afara campului de cealalta parte a imaginii (in directia codajului de faza si frecventa) simuland procese patologice

Cauze : diferenta intre frecventele de rezonanta ale apei si grasimii la nivelul interfetei in lungul codajului de frecventa (utilizat ptr. localizarea spatiala) apare o decalare a pozitiei protonilor din tesuturile grasoase

Aspect : se suprapune semnalul grasimii cu al apei (= banda alba) si apare o banda de absenta de semnal la interfata (= banda neagra)

Cauze : gradient de camp magnetic la interfata a doua structuri cu susceptibilitati magnetice foarte diferite (aer-apa)

Fig. 1.10 :

a. artefacte determinate de prezenta materialului dentar metalic

b. artefacte de miscare

AVANTAJE

posibilitatea vizualizarii leziunilor in planuri diferite ale spatiului (mai bine precizata extensia)

CONTRAINDICATII. PRECAUTII

clipuri feromagnetice, corpi straini metalici, stimulator cardiac, valve de derivatie ventriculara, valve cardiace metalice

metoda se bazeaza pe o sensibilitate crescuta a semnalului la miscarea dezordonata a moleculelor de apa

sensibilitatea se obtine prin adaugarea a 2 pulsuri-gradient puternice , secventelor standard de puls.

zonele in care exista o miscare mai marcata a moleculelor de apa ( de exemplu LCR ) apar mai intunecate decat parenchimul cerebral

contrastul deriva din vascozitatea diferita a apei tisulare ( coeficientul de difuzie din apa pura este mai mare decat al apei legata in tesuturi )

se poate urmari evolutia leziunii ( numai in primele zile , deoarece dupa 3-4 zile coeficientul de difuzie se normalizeaza )

artefactat de structurile osoase - metale (sunt secvente EG), de aceea fosa posterioara se vizualizeaza insuficient (reultat fals negativ)

Perfuzia este aprovizionarea dinamica pe cale sangvina a tesuturilor cu O2 si substante nutritive

( M substantei aduse arterial - M substantei drenate venos ) / unitatea de timp

se realizeaza prin injectarea i.v. de substanta de contrast paramagnetica - Gd-DTPA ( trasor inert, ce traverseaza tesuturile si nu reflecta schimburile )

Metoda evalueaza modificarile biochimice din cadrul modificarilor cerebrale patologice (ischemice, tumorale, infectioase) si face analiza spectrala a mai multor metaboliti cerebrali. Diferentiaza metabolitii din tesuturi, caracterizand astroglioza, necroza, neoplazia, raspunsul la terapie si diferentiind necroza de iradiere de recidiva tumorala

Cholina (cho) > NAA si cholina crescuta - caracteristic neoplasmelor intraaxiale

nivelul cholinei e proportional cu procentul volumului tumoral din specimenul analizat

nedetectarea sau niveluri aproape normale de NAA si cho - caracterizeaza necroza, glioza

raportul cholina/creatinina crescut, NAA scazut - proces tumoral intra-axial, recidiva tumorala; in tumorile care raspund la tratament, NAA creste.

Administratie	Alimentatie	Arta cultura	Asistenta sociala	Astronomie
Biologie	Chimie	Comunicare	Constructii	Cosmetica
Desen	Diverse	Drept	Economie	Engleza
Filozofie	Fizica	Franceza	Geografie	Germana
Informatica	Istorie	Latina	Management	Marketing
Matematica	Mecanica	Medicina	Pedagogie	Psihologie
Romana	Stiinte politice	Transporturi	Turism

Rezonanta magnetica

CONTRASTUL IN RM

ARTEFACTE IN RM

a.

Fig. 1.10 :

a. artefacte determinate de prezenta materialului dentar metalic

b. artefacte de miscare

b.

AVANTAJE

CONTRAINDICATII. PRECAUTII

Comentarii

Caracterizari

Cauta document

Rezonanta magnetica

CONTRASTUL IN RM

ARTEFACTE IN RM

a.

Fig. 1.10 : a. artefacte determinate de prezenta materialului dentar metalic b. artefacte de miscare b.

AVANTAJE

CONTRAINDICATII. PRECAUTII

Comentarii

Caracterizari

Cauta document

Fig. 1.10 :

a. artefacte determinate de prezenta materialului dentar metalic

b. artefacte de miscare

b.