Peritonita meconiala

Peritonita meconiala

Etiopatogenie si anatomie patologica: Oricand in viata fetala se poate produce o perforatie a tractului digestiv. Astfel de perforatii sunt adesea consecinta obstructiilor congenitale ale intestinului cauzate de: atrezie intestinala, volvulus, invaginatie, bride, ileus meconial, hernie interna. Daca perforatia a avut loc cu mult timp inainte de nastere, prin vindecare se pot produce atrezii sau stenoze intestinale. Daca vindecarea intestinului nu mai are timp sa se faca, dupa nastere se ajunge la infectia peritoneului prin revarsat septic intestinal. Astfel peritonita meconiala aseptica prenatal se transforma intr-o peritonita bacteriana purulenta foarte grava. In urma perforatiei intestinale in cavitatea peritoneala se revarsa meconiu. Desi este steril el determina o iritatie locala chimica. Apare un proces inflamator si in jur se formeaza aderente masive intestinale. Meconiul in cantitate mica este resorbit, ramanand aderente cauzatoare de ocluzii sau atrezii. Daca revarsatul este mai consistent, in urma procesului de resorbtie partiala raman formatiuni izolate cu depozite calcare. Ansele intestinale sunt aglutinate, invelite parca intr-o membrana fibroasa verzuie. Exista situatii cand perforatia se produce imediat dupa nastere. In peritoneu se revarsa atunci o mare cantitate de meconiu si aer, care ulterior se infecteaza.

Simptome. Distensia abdominala importanta, cu edem hipogastric si circulatie colaterala sunt semne caracteristice peritonitei. Varsaturile bilioase precoce si repetate si lipsa tranzitului meconial dovedesc prezenta obstacolului mecanic. Starea generala se altereaza rapid, mai ales in peritonitele recente cu revarsare septica in peritoneu.

Radiografia abdominala simpla in ortostatism arata pneumoperitoneu, nivel de lichid deplasabil in perforatiile recente si cateva imagini gazoase intestinale pe fondul unei opacitati abdominale. In cazul perforatiilor vechi ca semn patognomonic apare aspectul de ,,vitraliu" al insulelor de meconiu impregnate cu saruri calcare.

Tratament. Pregatirea preoperatorie este absolut necesara. Prin laparotomie se exploreaza intestinul si se efectueaza toaleta peritoneului mai ales in perforatiile recente. Dupa eliberarea intestinului se recurge la sutura in cazul unei perforatii. Rezectia intestinului urmata de anastomoza terminoterminala poate fi efectuata in peritonitele vechi incapsulate si limitate. In majoritatea cazurilor din cauza peritonitei generalizate anastomoza nu este sigura. Enterostomia temporara dubla Mickulicz (in teava de pusca de vanatoare) sau in Y (terminolaterala  Bishop-Koop sau lateroterminala Santulli) ofera sanse mai mari de vindecare. Mortalitatea in peritonita meconiala se mentine insa ridicata