 |  |
|
IPOTEZA, SCOP, SARCINI
1. Ipoteza cercetarii
Motivatia realizarii temei
Scopul si sarcinile (obiectivele) studiului
Metode de cercetare utilizate in studiu
Teste si masuratori efectuate
1. Ipoteza cercetarii
Lucrarea isi propune sa dovedeasca urmatoarea ipoteza:
Daca aplicarea programelor de kinetoterapie ofera posibilitatea remedierii tulburarii temporare sau definitive a echilibrului si in ce masura mijloacele si procedeele selectate si aplicate metodic, reusesc sa amelioreze sau sa imbunatateasca deficitul existent.
Motivatia realizarii temei
Patologia echilibrului este frecvent intalnita la persoane la care linia gravitatiei corpului nu se poate mentine in interiorul bazei de sustinere datorita fie afectarii sistemelor senzitivo-senzoriale implicate in realizarea echilibrului, fie unor infirmitati ale aparatului locomotor.
Aceste perturbari pot compromite sever stabilitatea individului, modul de deplasare, aducandu-i prejudicii in toate activitatile, precum si pericolul permanent al caderilor.
Am considerat utila abordarea acestui subiect, dat fiind numarul mare al persoanelor ce prezinta tulburari de echilibru, in special in randul copiilor.
Astfel, prin prezenta lucrare s-a incercat gasirea unor modalitati de aplicare sistematica a tehnicilor de kinetoterapie, prin care sa se restabileasca cat mai deplin functia echilibrului, asigurandu-i pacientului independenta motorie.
Scopul si sarcinile (obiectivele) studiului
Scopul lucrarii a fost studierea si aplicarea in practica (constituirea unor programe) a mijloacelor si metodelor celor mai eficiente pentru reeducarea echilibrului afectat (afectiuni neurologice de sindrom cerebelos si parapareza ataxica).
Studiul a avut in vedere urmatoarele obiective:
- cunoasterea mecanismului de perturbare a echilibrului in diferite afectiuni;
- selectarea mijloacelor si metodelor celor mai adecvate stadiului si particularitatilor afectiunii respective;
- constituirea unor programe de lucru pentru diferite afectiuni cu tulburari de echilibru;
- studiu de caz - particularizarea programului la situatia fiecarui pacient.
Metode de cercetare utilizate in studiu
Alegerea celor mai adecvate metode de cercetare este o cerinta impusa de obiectul si scopul cercetarii, de necesitatea verificarii unor aspecte noi sau neverificate complet. Metodele de cercetare considerate a fi cele mai adecvate scopului si obiectului cercetarii de fata, cu mentiunea ca, desi dominante intr-o etapa sau alta, in realitate s-au imbinat si completat pe parcursul intregii cercetari. In continuare sunt prezentate metodele de cercetare folosite in cadrul cercetarii de fata.
1. Metoda documentarii teoretice
In activitatea de cercetare, documentarea este o activitate de foarte mare insemnatate, chiar indispensabila, deoarece prin intermediul si cu ajutorul ei se poate face legatura cu experienta sociala anterioara dobandita de societate in diferitele domenii ale realitatii (M. Epuran, 2005).
Cautand sa fac o analiza de ansamblu asupra temei, am trecut la selectionarea surselor informationale care in continutul lor tratau acest subiect: lucrari de specialitate, tratate medicale, note de curs, internet. Toate aceste surse sunt prezente in bibliografia lucrarii.
Metoda anchetei
Face parte din metodele de cercetare complexe ale kinetoterapiei, ocupand un loc important in obtinerea informatiilor necesare. Metoda a fost folosita in scopul creerii unui tablou cat mai complex asupra aspectelor obiective si subiective legate de subiecti si de perspectivele evolutiei acestora in timp.
Din cadrul metodei anchetei am folosit convorbirea directa cu specialistul implicat direct in procesul de recuperare, pentru a culege informatiile necesare desfasurarii activitatii.
Metoda observatiei
Observatia, ca proces psihic de cunoastere intentionata, planificata si sistematica, consta in urmarirea desfasurarii unor fenomene, pentru a putea analiza in dinamica sau pentru a face o sinteza a caracteristicilor generale.
In cercetarea de fata am folosit observatia directa, urmarind obtinerea unor informatii noi cu privire la modificarile determinate de boala in comportamentul motor si general al subiectilor: simptomatologie, modificari fata de parametrii normali, receptivitate, posibilitati de executare si eficienta a programelor de kinetoterapie aplicate.
Informatiile obtinute s-au inregistrat in fise speciale de inregistrare a datelor (fisa de evaluare, centralizator), in care notarea diferitelor variabile s-a realizat cifric, prin semne sau descriere terminologica, pentru a servi in final interpretarii rezultatelor.
Metoda experimentala
Experimentul este un sistem complex de cunoastere, care implica o activitate metodica cu caracter premeditat, orientata spre un scop precis si desfasurata in conditii dinainte stabilite de cercetator, care urmareste declansarea unor fenomene dorite de el si stabilirea corelatiilor dintre acestea, in scopul verificarii unor ipoteze formulate in prealabil. Cunoasterea experimentala pastreaza, ca o conditie esentiala, ca izvor al predictiilor si ca sursa a informatiilor, informatia.
Dintre tipurile de experiment cunoscute, am folosit experimentul de verificare, confirmare a ipotezelor cercetarii, prin aplicarea concreta a programelor de recuperare prin kinetoterapie la subiectii ce prezentau perturbari ale echilibrului.
5. Metoda inregistrarii, prelucrarii si interpretarii datelor
Concomitent cu cercetarea propriu-zisa, s-a efectuat si inregistrarea fenomenelor studiate si consemnarea rezultatelor obtinute. Informatiile rezultate din cercetare au fost inregistrate pe diferite formulare, esential fiind continutul informational necesar cunoasterii si nu forma.
Dupa incheierea cercetarii propriu-zise, a urmat etapa de prelucrare a datelor: adunarea materialului, verificarea cantitativa si calitativa, cuprinderea lui in tabele centralizatoare si fise de evaluare.
Pentru a reda datele obtinute in cercetare, am folosit metoda statistica, ceea ce a usurat in mare masura analiza si sinteza rezultatelor.
6. Tehnici moderne de interpretare a rezultatelor
Dintre tehnicile moderne de inregistrare, folosite ca metode obiective de sustinere a continutului cercetarii, am apelat la fotografii, surprinzand o serie de imagini ce reprezinta anumite momente in cadrul studiului, testari, tehnici si metode concrete de lucru.
5. Teste si masuratori efectuate
Anamneza, dialogul purtat intre examinator si specialist, furnizeaza informatii despre pacient in ceea ce priveste varsta, sexul, istoricul bolii, antecedente heredo - colaterale, antecedente personale, aspecte deosebit de importante in alcatuirea programului de reeducare.
Evolutia afectiunilor este dependenta de varsta pacientului.
Istoricul bolii precizeaza motivele si conditiile care au generat afectiunea, tratamentele urmate, evolutia si aparitia complicatiilor.
Antecedente heredo - colaterale sunt informatiile obtinute in legatura cu posibilitatea prezentei anumitor afectiuni la rudele pe linia directa (mama, tata, copii, bunici, frati, surori). Importanta acestui tip de antecedente rezulta din faptul ca unele boli se pot transmite ereditar, iar in alte cazuri exista o predispozitie pentru anumite afectiuni.
Antecedentele personale sunt informatiile pe care specialistul sau un apartinator al familiei ni le prezinta cu referire la evolutia si dezvoltarea normala si/ sau patologica a pacientului de la nastere si pana la examinarea respectiva.
Teste de evaluare a echilibrului
Evaluarea pacientului cu perturbari de echilibru se realizeaza etapizat, printr-o serie de teste, intrucat nu exista un test care sa masoare toate componentele echilibrului.
1. Testul Romberg clasic este cel mai cunoscut test prin care se apreciaza echilibrul individului, respectiv gradul de leganare (leganare excesiva, pierderea echilibrului, pasirea)
Pacientul aflat in pozitie ortostatica cu picioarele lipite si ochii deschisi, incearca mentinerea pozitiei 20-30 secunde, dupa care trece la mentinerea aceleiasi pozitii dar cu ochii inchisi.
Testul Romberg sesibilizat
Se apreciaza echilibrul pacientului aflat in ortostatism, cu un picior aflat in fata celuilalt, antebratele flectate si incrucisate lipite de toracele anterior, ochii inchisi.
Se incearca mentinerea pozitiei 60 secunde.
Interpretarea este aceeasi cu a testului Romberg clasic:
-echilibru/ balans 0 = pacientul necesita suport maxim pentru mentinerea echilibrului;
-echilibru/ balans minim = pacientul necesita suport pentru mentinerea echilibrului;
-echilibru/ balans insuficient = pacientul este capabil sa mentina echilibrul fara suport, dar nu se poate echilibra la schimbarile de pozitie, cand isi modifica Cg;
-echilibru/ balans bun = pacientul este capabil sa mentina echilibrul fara suport, se poate echilibra limitat la schimbarile moderate de pozitie si cand isi modifica Cg;
-echilibru/ balans normal = pacientul este capabil sa mentina echilibrul fara suport, se poate echilibra la orice schimbare de pozitie si cand isi modifica Cg, indiferent directia.
In urma aplicarii testului Romberg, raspunsurile din partea pacientului au condus la urmatoarele situatii patologice:
l nu mentine pozitia cu ochii inchisi (Romberg pozitiv)
leziuni ale cailor
sensibilitatii profunde constiente;
leziuni vestibulare;
l mentine pozitia cu ochii deschisi, dar la inchiderea ochilor, pacientul oscileaza si cade brusc
sindrom tabetic;
l mentine pozitia cu ochii deschisi, dar la inchiderea ochilor bolnavul tinde sa cada lent de partea leziunii, cadere influentata de modificarile pozitiei capului
sindrom vestibular stang;
l mentine pozitia cu ochii deschisi, dar la inchiderea lor pacientul tinde sa cada lent si tardiv, nu neaparat de partea leziunii, sensul caderii nefiind influentat de modificarile pozitiei capului
sindrom vestibular central;
Testul unipodal
Se testeaza alternativ membrele inferioare. Pacientul intr-un picior cu bratele incrucisate pe piept, se cronometreaza cat isi mentine echilibrul. Valoarea maxima la subiectul sanatos, tanar sau adult fiind de 30-150 secunde, iar in cazul persoanelor varstnice sau cu afectiuni neurologice, durata maxima fiind in limita de siguranta.
Testul "branciului" -
Pacientului aflat in ortostatism, i se aplica scurte impingeri/dezechilibrari neanuntate la nivelul sternului, in spate, pe bazin sau din lateral. Se cere pacientului sa se opuna, sa nu se lase impins. Se apreciaza stabilitatea.
Testul intinderii membrului superior
Pacientul se afla in ortostatism, lateral fata de un perete, cu umarul lipit de acesta, picioarele paralele; membrul superior flectat la 900 (cotul intins) lipit de zid; trunchiul se apleaca inainte cu avansarea membrului superior maxim posibil, fara pierdere de echilibru.
Se noteaza pe zid nivelul maxim atins de varfurile degetelor. Se masoara distanta de la nivelul initial al varfului degetelor pana la cel final.
Acest test este utilizat atat la pacientii neurologici cat si la persoanele varstnice (pentru aprecierea riscului de cadere).
Scala echilibrului Berg, reprezinta o lista de 14 actiuni pe care subiectul trebuie sa le execute. Dupa modul de executare, cele 14 actiuni se codifica fiecare de la 0 la Scorul final al scalei (14 x 4 = 56) se obtine prin insumarea cotatiilor pentru fiecare element al scalei, iar exprimarea se face sub forma de raport (scorul prezent se raporteaza la scorul maxim teoretic = 54). Un raport subunitar reflecta o perturbare a echilibrului.
Scala Berg pentru evaluarea echilibrului(citata de Shumway-Cook A., Woollacott M., 1995) |
||||
|
1.Asezat (pozitia din care se va ridica in ortostatism) |
||||
|
Comanda adresata pacientului- "Te rog ridica-te; incearca sa nu te sprijini pe maini" Cotatia: pacientul va marca categoria minima corespunzatoare statusului sau prezent. 4 = capacitatea de ridicare, fara sprijin pe maini, cu mentinerea echilibrului; 3 = capacitatea de ridicare, mentinerea echilibrului prin sprijin pe maini; 2 = capacitatea de ridicare, dupa mai multe incercari, cu sprijin la nivelul mainilor; 1 = necesita o asistenta minima pentru ridicarea si mentinerea echilibrului; 0 = necesita asistenta moderata/maxima pentru asistarea ridicarii in ortostatism. |
||||
|
Ortostatismul fara sprijin |
||||
|
Comanda - "Te rog mentine pozitia doua minute, fara ajutor ." Cotatia: pacientul va marca categoria minima corespunzatoare statusului sau prezent. 4 = mentine ortostatismul, in siguranta, 2 min.; 3 = mentine ortostatismul, cu supraveghere, 2 min.; 2 = mentine ortostatismul, fara sa cada, 30 sec.; 1 = mentine ortostatismul, fara sustinere, 30 sec., dupa mai multe incercari; 0 = mentine ortostatismul, cu sustinere, 30 sec. !!! Daca cotatia este 4, se va trece de la al 4-lea element al scalei, cu acordarea directa a cotatiei maxime pentru al 3-lea element. |
||||
|
|
|
Asezat nesprijinit (fara sprijinul picioarelor pe sol) |
|
Comanda - "Te rog mentine pozitia doua minute, cu mainile incrucisate." Cotatia: pacientul va marca categoria minima corespunzatoare statusului sau prezent. 4 = mentine pozitia, in siguranta, 2 min.; 3 = mentine pozitia, cu supraveghere, 2 min.; 2 = mentine pozitia, fara sa cada, 30 sec.; 1 = mentine pozitia, fara sa cada, 10 sec.; 0 = metine pozitia, cu sustinere, 10 sec. |
|
Asezat in ortostatism |
|
Comanda - "Te rog aseaza-te (ia loc)" Cotatia: pacientul va marca categoria minima corespunzatoare statusului sau prezent. 4 = aseaza-te cu sprijin mimin la nivelul mainilor, in conditii de siguranta; 3 = controleaza asezarea prin folosirea mainilor; 2 = foloseste sprijinul cu piciorul posterior la scaun pentru controlul asezarii; 1 = sta independent dar nu controleaza miscarea de asezare; 0 = necesita asistenta pentru mentinerea pozitiei asezat. |
|
|
|
5. Transferurile |
|
Comanda - "Te rog muta-te de pe un scaun in pat si inapoi, o data fara ajutorul membrelor superioare si o data cu ajutorul membrelor superioare." Cotatia: pacientul va marca categoria minima corespunzatoare statusului sau prezent. 4 = poate realiza transferul, in siguranta, cu folosirea minima a mainilor; 3 = poate realiza transferul, in siguranta, cu folosirea mainilor; 2 = poate realiza transferul, fiind dirijat verbal si/sau supervizat; 1 = necesita o persoana pentru realizarea transferului; 0 = necesita doua persoane pentru realizarea in siguranta a transferului. |
|
6. Stand (in ortostatism) cu ochii inchisi |
|
Comanda - "Te rog inchide ochii si mai stai asa inca 10 sec." Cotatia: pacientul va marca categoria minima corespunzatoare statusului sau prezent. 4 = mentine pozitia cu ochii inchisi, 10 sec., in siguranta; 3 = mentine pozitia cu ochii inchisi, 10 sec., cu asistenta; 2 = mentine pozitia cu ochii inchisi, 3 sec., in deplina siguranta; 1 = nu poate mentine pozitia cu ochii inchisi nici 3 sec; 0 = nu mentine ortostatismul, avand nevoie de ajutor pentru a nu cadea. |
|
7. Stand (in ortostatism) cu picioarele aduse (apropiate) |
|
Comanda - "Te rog apropie picioarele si stai asa fara ajutor." Cotatia: pacientul va marca categoria minima corespunzatoare statusului sau prezent. 4 = pozitioneaza picioarele si mentine pozitia, in siguranta, 1 min.; 3 = pozitioneaza picioarele si mentine pozitia, 1 min., cu supraveghere; 2 = pozitioneaza picioarele si mentine pozitia, in siguranta, 30 sec.; 1 = necesita ajutor pentru pozitionare, mentine pozitia independent 15 sec.; 0 = necesita ajutor pentru pozitionare, nu poate mentine pozitia 15 sec. |
|
8. Intinderea (membrelor superioare) inainte din ortostatism |
|
Comanda adresata pacientului aflat in ortostatism - "Te rog ridica membrele superioare la 900, intinde degetele spre inainte cat poti de mult." Cotatia: pacientul va marca categoria minima corespunzatoare statusului sau prezent. 4 = pacientul intinde mainile inainte pe o distanta de 25 cm in siguranta; 3 = pacientul intinde mainile inainte pe o distanta de 12-13 cm in siguranta; 2 = pacientul intinde mainile inainte pe o distanta de 5 cm in siguranta; 1 = pacientul isi poate intinde mainile cu supraveghere; 0 = pacientul necesita ajutor pentru a nu cadea. |
|
|
|
9. Culegerea (ridicarea) unui obiect de pe sol |
|
Comanda adresata pacientului aflat in ortostatism -"Te rog ridica pantoful sau papucul aflat inaintea picioarelor tale." Cotatia: pacientul va marca categoria minima corespunzatoare statusului sau prezent. 4 = poate ridica cu usurinta, in deplina siguranta obiectul; 3 = poate ridica in siguranta obiectul, fiind supravegheat; 2 = nu poate ridica dar ajunge foarte aproape (2-5cm), cu echilibru; 1 = nu poate ridica si necesita supraveghere pentru a nu cadea; 0 = nu poate realiza itemul, necesita asistenta pentru prevenirea caderii. |
|
10. Rotatia trunchiului din ortostatism |
|
Comanda adresata pacientului aflat in ortostatism - "Te rog intoarce capul si priveste peste umarul drept/stang." Cotatia: pacientul va marca categoria minima corespunzatoare statusului sau prezent. 4 = poate privi in ambele parti, cu transferul sigur al greutatii si echilibrul pastrat; 3 = poate privi intr-o parte, in cealalta parte, transferul greutatii si echilibrul fiind dificil; 2 = se poate doar intoarce (fara privire) peste umar cu mentinerea echilibrului; 1 = necesita asistenta cand realizeaza intoarcerea; 0 = necesita asistenta pentru a nu cadea. |
|
|
|
11. Intoarcerea la 3600 |
|
Comanda adresata pacientului aflat in ortostatism - "Te rog intoarce-te complet cu descrierea unui cerc - pauza - se realizeaza din nou miscarea, cercul fiind descris intr-o alti directie." Cotatia: pacientul va marca categoria minima corespunzatoare statusului sau prezent. 4 = capabil sa se intoarca la 3600 in mai putin de 4 sec. de fiecare data; 3 = capabil sa se intoarca la 3600 in mai putin de 4 sec. o singura data; 2 = capabil sa se intoarca la 3600 lent, in siguranta; 1 = necesita supravegherea atenta sau dirijare verbala; 0 = necesita asistenta pentru a nu cadea.
|
|
1 Plasarea si mentinerea unui picior pe un scaunel |
|
Comanda adresata pacientului aflat in ortostatism - "Te rog ridica si aseaza fiecare picior pe un scaunel, de cate patru ori pentru fiecare picior " Cotatia: pacientul va marca categoria minima corespunzatoare statusului sau prezent. 4 = capabil sa realizeze ridicarea si asezarea, de patru ori pentru fiecare picior, in 20 sec. (timpul global), in deplina siguranta; 3 = capabil sa realizeze ridicarea si asezarea, de patru ori pentru fiecare picior, in mai mult de 20 sec. (timpul global), in deplina siguranta; 2 = capabil sa realizeze ridicarea si asezarea, de patru ori pentru ambele picioare in deplina siguranta, fara ajutor, dar cu supraveghere; 1 = capabil sa realizeze ridicarea si asezarea, de mai mult de doua ori, cu asistenta minima; 0 = necesita asistenta pentru prevenirea caderii; pacientul nu poate realiza miscarea. |
|
1 Stand cu un picior in fata celuilalt |
|
Comanda adresat pacientului aflat in ortostatism - "Te rog aseaza un picior in fata celuilalt, pe aceeasi linie sau cu mentinerea nivelului calcaiului in dreptul liniei degetelor celuilalt, astfel incat sa-ti mentii echilibrul (se va demonstra de catre examinator) " Cotatia: pacientul va marca categoria minima corespunzatoare statusului sau prezent. 4 = capabil sa aseze picioarele in tandem si sa mentina pozitia 30 sec.; 3 = capabil sa aseze piciorul in fata celuilalt, independent si sa mentina 30 sec.; 2 = capabil sa realizeze un mic pas si sa mentina 30 sec.; 1 = necesita ajutor sa realizeze pasul dar il poate mentine 15 sec.; 0 = se dezechilibreaza in timpul efectuarii pasului sau al mentinerii acestuia. |
|
1 Stand intr-un picior |
|
Comanda adresata pacientului aflat in ortostatism - "Te rog stai intr-un picior cat poti tu de mult." Cotatia: pacientul va marca categoria minima corespunzatoare statusului sau prezent. 4 = capabil sa adopte pozitia independent si sa o mentina mai mult de 10 sec.; 3 = capabil sa adopte pozitia independent si sa o mentina 5- 10 sec.; 2 = capabil sa adopte pozitia independent si sa o mentina 3-5 sec.; 1 = incearca sa ridice piciorul; nu poate sa mentina 3 sec. dar sta in ortostatism in echilibru; 0 = nu poate incerca sa ridice piciorul fara sa cada, de aceea are nevoie de ajutor. |
|
|
Scor total scala = / 56 |
Masuratori
In evaluarea pacientului cu perturbari de echilibru s-a efectuat si bilantul articular, pentru a cunoaste deficitele de amplitudine la nivelul membrelor inferioare.
Evaluarea amplitudinii articulare (bilantul articular) consta in aprecirea gradului de mobilitate intr-o articulatie, prin masurarea analitica a unghiurilor de miscare, pe directiile anatomice posibile, in planurile si axele corespunzatoare.
Goniometria este cea mai utilizata metoda de apreciere a unghiurilor maxime de miscare.
Goniometrul se compune dintr-un raportor si doua brate: unul fix si celalalt mobil, aceste brate intalnindu-se intr-un punct ce reprezinta axul goniometric.
Conditiile de aplicare a goniometrului:
-raportorul se plaseaza in planul miscarii;
-axul goniometrului se aseaza in axul biomecanic al miscarii;
-bratele se aseaza paralel cu axele longitudinale ale segmentelor care formeaza unghiul articular ce urmeaza a fi masurat, astfel: bratul fix pe segmentul fix, iar bratul mobil pe segmentul mobil care executa miscarea;
-nu se va presa pe segmente, ci va fi aplicat usor pentru a nu limita miscarea;
-articulatia de testat va fi pozitionata in zero (0) anatomic (pozitie neutra) sau intr-o pozitie preferentiala;
-pozitia subiectului va fi comoda si relaxanta, subiectul dezbracat la nivelul segmentului de examinat pentru a permite o evaluare corecta a amplitudinii de miscare in articulatia testata;
-pozitia kinetoterapeutului va fi, de asemenea comoda si relaxanta pentru a asigura o maxima tehnicitate;
-testarile se vor realiza prin mobilizari active sau pasive.
Valorile obtinute in urma masuratorilor se exprima in grade de la 0 la 180, pentru orice miscare ce se incadreaza in aceste limite.
CAPITOLUL
ORGANIZAREA CERCETARII
1. Subiecti, locul desfasurarii, materiale necesare, etapele studiului
Metodica reeducarii echilibrului
1. Subiecti, locul desfasurarii, materiale necesare, etapele studiului
Studiul s-a desfasurat in cadrul Gr. Scolar Ion Holban-Iasi, la cabinetul de kinetoterapie si educatie psihomotrica.
Subiectii investigati in vederea recuperarii prin kinetoterapie a tulburarilor de echilibru, au fost selectati din cadrul copiilor ce au urmat un tratament recuperator in perioada 2006 -2007.
Cabinetul de kinetoterapie este dotat cu: spaliere, banca de gimnastica, bancheta pentru mobilizari si masaj, saltele, scripete, aparate (banda de alergare, bicicleta ergonomica, banca pentru abdomen, stepper si multifunctional), mingi (fizioball, medicinale, colorate si de diverse marimi), bastoane, gantere, jocuri "leggo", coarda (banda elastica), oglinzi.
Pentru explorarea si evaluarea subiectilor am folosit urmatoarea dotare: goniometru, fise speciale de inregistrare a datelor (fisa de evaluare, centralizator).
Pentru buna desfasurare a activitatii de kinetoterapie am urmarit si modul de respectare a regulilor de igiena.
Cercetarea s-a desfasurat pe parcursul anului universitar 2006-2007, in mai multe etape. Pentru inceput am realizat documentarea teoretica si practica, atat prin studierea bibliografiei de specialitate - in scopul acumularii mai multor cunostinte, cat si prin discutii purtate cu specialistul implicat direct in procesul de recuperare: Kin. Cantur Roxana si ceilalti kinetoterapeuti din Gr. Sc. I. Holban-Iasi , discutii care mi-au oferit informatii importante in cadrul studiului.
Selectarea subiectilor si alcatuirea lotului destinat studiului, a fost urmatorul pas. Selectarea s-a facut din cadrul copiilor ce prezentau diferite afectiuni neurologice asociate cu tulburari de echilibru.
Dupa selectarea subiectilor, s-au efectuat testarile initiale. In acest scop am selectat o categorie de teste de evaluare a echilibrului (static si dinamic) care au evidentiat capacitatea /abilitatea fiecaruia dintre subiecti de a-si mentine echilibrul (Cap.2).
Desfasurarea propriu-zisa a cercetarii a constituit-o programul de recuperare pentru fiecare subiect in parte (numarul subiectilor fiind de patru). In acest scop am stabilit un program de activitate, caracterizat prin sistematizare si continuitate.
Evaluarea s-a constituit din doua etape: una initiala - octombrie 2006 si o evaluare finala - mai 2007; rezultatele lor fiind centralizate, urmand a se face in final interpretarea comparativa a rezultatelor cercetarii si formularea concluziilor.
Pe parcursul cercetarii am urmarit si modul de manifestare al subiectilor, felul cum raspund la solicitarile programului si care sunt cele mai acceptate si mai atractive mijloace folosite in recuperarea lor.
Metodica recuperarii tulburarilor de echilibru
Programele de kinetoterapie folosite, au urmarit reeducarea functiei de echilibru, la fiecare dintre cei patru pacienti, tinand cont de diagnosticul fiecaruia.
Exercitiile de echilibru practicate, au inceput de la cele mai simple si mai stabile pozitii, din culcat si sezand, pana la pozitiile derivate din pozitia stand si ingreuiate progresiv prin miscari si procedee tehnice foarte variate.
Sedintele de reeducare s-au efectuat in cabinetul de kinetoterapie o data pe saptamana, cu o durata de aproximativ 40-60 minute.
Intrucat reeducarea este un proces de lunga durata, exercitiile se aplica la anumite intervale de timp, programul de exercitii se schimba, se inlocuiesc cu altele noi (sau mai complexe) pentru a evita monotonia si a stimula participarea activa si constienta a pacientului la program. In alta ordine de idei, schimbarea constituie un nou stimul care solicita adaptarea pacientului si implicit un progres.
|
REACTIILE DE ECHILIBRU |
|
|
Reactia de echilibru |
Exemple de exercitii care asigura antrenarea reactiilor de echilibru |
|
Reactia de echilibru din asezat |
Pacientul se pozitioneaza astfel incat suprafata posterioara a coapselor este in contact cu scaunul, genunchii flectati la 900, plantele sprijinite; se solicita pacientului sa execute activ pasiv miscari antero-posterioare ale trunchiului in jurul unui ax ce trece prin articulatiile coxo-femurale. |
|
Din aceeasi pozitie se solicita pacientului sa execute miscari de extensie ale trunchiului superior; astfel se pregateste trecerea din asezat in ortostatism. |
|
|
Din aceeasi pozitie se solicita pacientului sa execute activ pasiv miscari latero-laterale; astfel este pregatit transferul din asezat in decubit. |
|
|
Exercitii cu pacientul pe scaun rotator, balansoar sau minge. |
|
|
In toate exercitiile se va reduce progresiv suprafata de sprijin, prin suprimarea atat a sprijinului cu cele doua maini plasate lateral de trunchi cat si a celui realizat prin membrele inferioare (se apropie apoi se ridica un picior). Dupa derularea exercitiilor precizate se promoveaza efectuarea diferitelor activitati uzuale, pacientul aflandu-se in pozitia asezat. |
|
Exemple de exercitii privind antrenarea reactiilor de echilibru in diferite pozitii (dupa Marcu, V. si Matei Corina)
|
Reactia de echilibru la transferul din asezat in ortostatism |
Se promoveaza exercitiile de ridicare din asezat in ortostatism. Daca la testare, transferul asezat-ortostatism este simetric, plantele se vor plasa simetric si paralel in programul de reeducare. Daca transferul este asimetric, pacientul se va pozitiona cu membrul inferior sanatos anterior si celalalt posterior, solicitandu-i ca in momentul transferului sa incarce membrul inferior afectat. |
|
Se executa acelasi exercitiu, dar cu excluderea progresiva pe membrele superioare, plasate lateral de trunchi. |
|
|
Se executa aceleasi exercitii marind viteza de ridicare. |
|
|
Reactia de echilibru in ortostatism |
Mentinerea prelungita a posturii cu micsorarea poligonului de sprijin, prin modificarea pozitiei de sprijin a picioarelor. |
|
Scoaterea membrelor superioare in afara poligonului de sprijin, balansarea acestora, cresterea vitezei de miscari in lant cinematic inchis. |
|
|
Exercitiile pentru promovarea reactiilor de echilibru in ortostatism urmaresc mentinerea Cg in interiorul poligonului de spijin. |
|
|
Reactia de echilibru in mers |
Mersul cu baston. |
|
Mersul pe calcaie, varfuri, marginea picioarelor. |
|
|
Mersul in tandem (pe aceeasi linie). |
|
|
Mersul cu pasi incrucisati. |
|
|
Mersul pe teren alunecos. |
|
|
Mersul cu cresterea progresiva a vitezei de mers. |
|
|
Mersul cu schimbari de ritm. |
|
|
In timpul exercitiilor de mers, Cg este cel mai ridicat si descrie o traiectorie sinusoidala. |
|
Exemple de exercitii privind antrenarea strategiilor dinamice -in functie de strategia antrenata (dupa Marcu, V. si Matei Corina)
|
ANTRENAREA STRATEGIILOR DINAMICE |
|
|
Tipul de strategie |
Exemple de exercitii care asigura antrenarea strategiei |
|
Strategia gleznelor |
Pe o suprafata stabila pacientul este pus sa se legene/balanseze antero-posterior, latero-lateral, oblic pe linia de mijloc si apoi in afara acestei linii, capul si pelvisul trebuie sa se miste in aceeasi directie. |
|
Pacientul in ortostatism, plasat intre un perete (posterior) si o masa de kinetoterapie (anterior), i se solicita sa inceapa un balans pana atinge cu abdomenul masa (membrele superioare se mentin lipite de trunchi) si cu capul peretele; nu trebuie sa se arcuiasca peste masa sau sa atinga cu fesele peretele; dupa cateva zile (2sedinte/zi, 30 min.), exercitiile vor fi complicate prin scoaterea membrelor superioare de pe linia mediana, la balansul anterior ducandu-se deasupra capului (ca si cand ar lua un obiect de pe o polita), iar la inclinarea posterioara (ca si cand s-ar spala pe cap); se folosesc perturbari usoare ale corpului. |
|
|
Strategia soldurilor |
Pacientul pe o suprafata ingusta a unei platforme balansoare, pe o jumatate de rola sau o suprafata instabila, trebuie sa-si mentina echilibrul, capul si pelvisul miscandu-se in sensuri opuse pentru a se contrabalansa una pe cealalta. |
|
Pacientul in ortostatism, plasat intre un perete (posterior) si o masa de kinetoterapie (anterior), i se solicita sa inceapa un balans antero - posterior pana atinge masa si peretele cu fesele, sau balans latero - lateral, sa atinga cu un sold masa si peretele cu soldul opus, si un balans in diagonala; pentru promovarea miscarilor anticipatorii se folosesc perturbari rapide ale suprafetei de suport, strategia gleznelor fiind depasita. |
|
|
Strategia pasilor |
I se solicita pacientului sa mearga pe scari, pe suprafete curbe, pe suprafata moale, cu ambele membre inferioare. |
a) Exercitii de echilibru cu reducerea suprafetei de sprijin:
- stand cu picioarele apropiate;
- stand cu un picior inainte, in prelungirea celuilalt;
- stand pe varful unui singur picior;
- mers pe o linie sinuoasa;
- mers ascendent, descendent; trecand peste mici obstacole;
- mers pe o banca ingusta;
b) Exercitii de echilibru cu departarea centrului de greutate al corpului sau a segmentelor sale de baza de sustinere:
- stand pe varfuri, cu bratele intinse in sus;
- mers pe varfuri cu bratele in diferite pozitii;
c) Exercitii de echilibru cu dispunerea centrului de greutate al corpului sau al segmentelor sale in afara suprafetei de sprijin:
- stand pe varfuri pe o banca: ducerea unui brat in sus si a celuilalt lateral;
d) Exercitii de echilibru cu pozitii neobisnuite ale corpului:
- mers pe banca cu capul mult inclinat inainte, cu capul pe spate, inclinat lateral sau rasucit;
- mers cu trunchiul indoit sau rasucit;
e) Exercitii de echilibru prin schimbarea procedeului obisnuit de deplasare:
- mers lateral, inapoi, ghemuit, pe patru labe;
f) Exercitii de echilibru cu modificarea vitezei si a ritmului:
- mers lent; mers cu echilibru pasilor
- mers in echilibru cu trecerea peste obstacole sau cu transport de greutati:
- mers cu trecerea peste obstacole diverse;
- mers cu o greutate pe cap, pe spate sau in brate;
g) Exercitii de echilibru cu scaderea controlului fiziologic:
- mentinerea echilibrului in stand cu ochii inchisi;
FISA DE EVALUARE SUBIECT NR.1
Nume si prenume A.D.
Varsta: 12 ani
Diagnostic: parapareza ataxica
SOLD |
Data examinarii |
Alte observatii |
|
|
Initial |
Final |
||
Mobilitate |
|
||
|
Flexie |
|
|
|
|
Extensie |
|
|
|
|
Abductie |
|
|
|
|
Adductie |
|
|
|
|
Rotatie interna |
|
|
|
|
Rotatie externa |
|
|
|
|
Atitudine vicioasa |
|||
|
-in flexie |
X |
|
|
|
-in rotatie externa |
|
|
|
|
-in rotatie interna |
|
|
|
|
-in adductie |
|
|
|
Mersul |
|||
|
-unilateral |
|
|
|
|
-tarsait |
|
|
|
|
-cosit |
|
|
|
|
-largit |
X |
|
|
GENUNCHI |
Data examinarii |
Alte observatii |
|
|
Initial |
Final |
||
Mobilitate |
|||
|
Flexie |
|
|
|
|
Extensie |
|
|
|
|
Pozitie |
|||
|
-genu flexum |
X |
|
|
|
-genu recurvatum |
|
|
|
|
-genu valgum |
|
|
|
|
-genu varum |
|
|
|
|
PICIOR |
Data examinarii |
Alte observatii |
|
|
Initial |
Final |
||
|
Artic. tibiotarsiana |
|
|
|
|
-flexie plantara (450) |
|
|
|
|
-flexie dorsala (200) |
|
|
|
|
-abductie (150) |
|
|
|
|
-adductie (250) |
|
|
|
Deviatii |
|||
|
-var |
|
|
|
|
-valg |
|
|
|
Deformatii |
|||
|
-picior plat |
|
|
|
|
-picior scobit |
|
|
|
|
-picior ecvin |
X |
|
|
FISA DE RECUPERARE FUNCTIONALA
Nume si prenume A.D.
Varsta: 12 ani
Domiciliul: Suceava
Antecedente personale: viroze respiratorii repetate; nu este alergica
Antecedente heredocolaterale: aparent nesemnificative; parintii aparent sanatosi, mai au patru copii sanatosi
Istoricul bolii
Diagnostic clinico-functional: parapareza ataxica
Testare globala
|
Miscari |
Evaluare initiala |
Evaluare finala |
MEMBRUL SUPERIOR |
|
|
|
ducerea mainii la gura |
|
|
|
ducerea mainii la clavicula homolaterala |
|
|
|
ducerea mainii la genunchiul opus |
|
|
|
abductia bratului sub orizontala |
|
|
|
abductia bratului spre orizontala |
|
|
|
ducerea mainii la spate |
|
|
|
pronatia antebratului |
|
|
|
supinatia antebratului |
|
|
|
deschiderea mainii pentru apucarea obiectelor |
|
|
|
deschiderea mainii pentru lasarea obiectelor |
|
|
|
prehensiune (cilindrica, palmara, interdigitala, cu opozitie) |
|
|
MEMBRUL INFERIOR |
|
|
|
mentinerea pozitiei stand libere |
|
|
|
mentinerea pozitiei stand cu sprijin |
|
|
|
ridicarea si asezarea pe scaun |
|
|
|
ridicarea si asezarea libera |
|
|
|
ridicarea si asezarea cu ajutor |
|
|
|
mers liber |
|
|
|
mers asistat - ortezat |
|
|
|
urcarea si coborarea treptelor |
|
|
|
urcarea si coborarea treptelor libera |
|
|
|
urcarea si coborarea cu ajutor |
|
|
-actiune completa
-similar cu valoarea 0
-elemente realizate partial sau cu ajutor
Centralizator continand dinamica rezultatelor evaluarilor initiale si finale
|
Nr. crt. |
Dezvoltare normala |
Evaluare initiala |
Evaluare finala |
|
|
Reflexul de pregatire pentru saritura |
|
|
|
|
Reflexul topic cervical |
|
|
|
|
Postura papusii |
|
|
|
|
Reflexul de apucare fortata |
|
|
|
|
Miscari alternative ale membrelor superioare si a membrelor inferioare |
|
|
|
|
Rostogolirea |
|
|
|
|
Asezat fara sprijin |
|
|
|
|
Pozitia patrupedica |
|
|
|
|
Merge pe patru labe |
|
|
|
|
Sta in pozitia "cavalerul servant" |
|
|
|
|
Sta in ortostatism |
|
|
|
|
Face pasi |
|
|
-actiune completa
-similar cu valoarea 0
-elemente realizate partial sau cu ajutor
FISA DE EVALUARE SUBIECT NR.2
Nume si prenume: B.B
Varsta: 9 ani
Diagnostic: parapareza ataxica
SOLD |
Data examinarii |
Alte observatii |
|
|
Initial |
Final |
||
Mobilitate |
|
||
|
Flexie |
|
|
|
|
Extensie |
|
|
|
|
Abductie |
|
|
|
|
Adductie |
|
|
|
|
Rotatie interna |
|
|
|
|
Rotatie externa |
|
|
|
|
Atitudine vicioasa |
|||
|
-in flexie |
X |
|
|
|
-in rotatie externa |
|
|
|
|
-in rotatie interna |
|
|
|
|
-in adductie |
|
|
|
Mersul |
|||
|
-unilateral |
|
|
|
|
-tarsait |
|
|
|
|
-cosit |
X |
|
|
|
-largit |
|
|
|
GENUNCHI |
Data examinarii |
Alte observatii |
|
|
Initial |
Final |
||
Mobilitate |
|||
|
Flexie |
|
|
|
|
Extensie |
|
|
|
|
Pozitie |
|||
|
-genu flexum |
X |
|
|
|
-genu recurvatum |
|
|
|
|
-genu valgum |
|
|
|
|
-genu varum |
|
|
|
|
PICIOR |
Data examinarii |
Alte observatii |
|
|
Initial |
Final |
||
|
Artic. tibiotarsiana |
|
|
|
|
-flexie plantara (450) |
|
|
|
|
-flexie dorsala (200) |
|
|
|
|
-abductie (150) |
|
|
|
|
-adductie (250) |
|
|
|
Deviatii |
|||
|
-var |
|
|
|
|
-valg |
|
|
|
Deformatii |
|||
|
-picior plat |
X |
|
|
|
-picior scobit |
|
|
|
|
-picior ecvin |
|
|
|
FISA DE RECUPERARE FUNCTIONALA
Nume si prenume B.B
Varsta: 9 ani
Domiciliul: Iasi
Antecedente personale: prezinta tulburari psihice
Antecedente heredocolaterale: parinti sociali
Diagnostic clinico-functional: parapareza ataxica
Testare globala
|
Miscari |
Evaluare initiala |
Evaluare finala |
MEMBRUL SUPERIOR |
|
|
|
ducerea mainii la gura |
|
|
|
ducerea mainii la clavicula homolaterala |
|
|
|
ducerea mainii la genunchiul opus |
|
|
|
abductia bratului sub orizontala |
|
|
|
abductia bratului spre orizontala |
|
|
|
ducerea mainii la spate |
|
|
|
pronatia antebratului |
|
|
|
supinatia antebratului |
|
|
|
deschiderea mainii pentru apucarea obiectelor |
|
|
|
deschiderea mainii pentru lasarea obiectelor |
|
|
|
prehensiune (cilindrica, palmara, interdigitala, cu opozitie) |
|
|
MEMBRUL INFERIOR |
|
|
|
mentinerea pozitiei stand libere |
|
|
|
mentinerea pozitiei stand cu sprijin |
|
|
|
ridicarea si asezarea pe scaun |
|
|
|
ridicarea si asezarea libera |
|
|
|
ridicarea si asezarea cu ajutor |
|
|
|
mers liber |
|
|
|
mers asistat - ortezat |
|
|
|
urcarea si coborarea treptelor |
|
|
|
urcarea si coborarea treptelor libera |
|
|
|
urcarea si coborarea cu ajutor |
|
|
-actiune completa
-similar cu valoarea 0
-elemente realizate partial sau cu ajutor
Centralizator continand dinamica rezultatelor evaluarilor initiale si finale
|
Nr. crt. |
Dezvoltare normala |
Evaluare initiala |
Evaluare finala |
|
|
Reflexul de pregatire pentru saritura |
|
|
|
|
Reflexul topic cervical |
|
|
|
|
Postura papusii |
|
|
|
|
Reflexul de apucare fortata |
|
|
|
|
Miscari alternative ale membrelor superioare si a membrelor inferioare |
|
|
|
|
Rostogolirea |
|
|
|
|
Asezat fara sprijin |
|
|
|
|
Pozitia patrupedica |
|
|
|
|
Merge pe patru labe |
|
|
|
|
Sta in pozitia "cavalerul servant" |
|
|
|
|
Sta in ortostatism |
|
|
|
|
Face pasi |
|
|
-actiune completa
-similar cu valoarea 0
-elemente realizate partial sau cu ajutor
FISA DE EVALUARE SUBIECT NR.3
Nume si prenume: M.A.
Varsta: 18 ani
Diagnostic: parapareza ataxica
SOLD |
Data examinarii |
Alte observatii |
|
|
Initial |
Final |
||
Mobilitate |
|
||
|
Flexie |
|
|
|
|
Extensie |
|
|
|
|
Abductie |
|
|
|
|
Adductie |
|
|
|
|
Rotatie interna |
|
|
|
|
Rotatie externa |
|
|
|
|
Atitudine vicioasa |
|||
|
-in flexie |
X |
|
|
|
-in rotatie externa |
|
|
|
|
-in rotatie interna |
X |
|
|
|
-in adductie |
|
|
|
Mersul |
|||
|
-unilateral |
|
|
|
|
-tarsait |
|
|
|
|
-cosit |
|
|
|
|
-largit |
X |
|
|
GENUNCHI |
Data examinarii |
Alte observatii |
|
|
Initial |
Final |
||
Mobilitate |
|||
|
Flexie |
|
|
|
|
Extensie |
|
|
|
|
Pozitie |
|||
|
-genu flexum |
X |
|
|
|
-genu recurvatum |
|
|
|
|
-genu valgum |
|
|
|
|
-genu varum |
|
|
|
|
PICIOR |
Data examinarii |
Alte observatii |
|
|
Initial |
Final |
||
|
Artic. tibiotarsiana |
|
|
|
|
-flexie plantara (450) |
|
|
|
|
-flexie dorsala (200) |
|
|
|
|
-abductie (150) |
|
|
|
|
-adductie (250) |
|
|
|
Deviatii |
|||
|
-var |
|
|
|
|
-valg |
|
|
|
Deformatii |
|||
|
-picior plat |
X |
|
|
|
-picior scobit |
|
|
|
|
-picior ecvin |
|
|
|
FISA DE RECUPERARE FUNCTIONALA
Nume si prenume M.A.
Varsta: 18 ani
Domiciliul:
Antecedente personale
Antecedente heredocolaterale: familie normala; mama- tratament medicamentos in timpul sarcinii, 2 frati mai mici
Diagnostic clinico-functional: parapareza ataxica
Testare globala
|
Miscari |
Evaluare initiala |
Evaluare finala |
MEMBRUL SUPERIOR |
|
|
|
ducerea mainii la gura |
|
|
|
ducerea mainii la clavicula homolaterala |
|
|
|
ducerea mainii la genunchiul opus |
|
|
|
abductia bratului sub orizontala |
|
|
|
abductia bratului spre orizontala |
|
|
|
ducerea mainii la spate |
|
|
|
pronatia antebratului |
|
|
|
supinatia antebratului |
|
|
|
deschiderea mainii pentru apucarea obiectelor |
|
|
|
deschiderea mainii pentru lasarea obiectelor |
|
|
|
prehensiune (cilindrica, palmara, interdigitala, cu opozitie) |
|
|
MEMBRUL INFERIOR |
|
|
|
mentinerea pozitiei stand libere |
|
|
|
mentinerea pozitiei stand cu sprijin |
|
|
|
ridicarea si asezarea pe scaun |
|
|
|
ridicarea si asezarea libera |
|
|
|
ridicarea si asezarea cu ajutor |
|
|
|
mers liber |
|
|
|
mers asistat - ortezat |
|
|
|
urcarea si coborarea treptelor |
|
|
|
urcarea si coborarea treptelor libera |
|
|
|
urcarea si coborarea cu ajutor |
|
|
-actiune completa
-similar cu valoarea 0
-elemente realizate partial sau cu ajutor
Centralizator continand dinamica rezultatelor evaluarilor initiale si finale
|
Nr. crt. |
Dezvoltare normala |
Evaluare initiala |
Evaluare finala |
|
|
Reflexul de pregatire pentru saritura |
|
|
|
|
Reflexul topic cervical |
|
|
|
|
Postura papusii |
|
|
|
|
Reflexul de apucare fortata |
|
|
|
|
Miscari alternative ale membrelor superioare si a membrelor inferioare |
|
|
|
|
Rostogolirea |
|
|
|
|
Asezat fara sprijin |
|
|
|
|
Pozitia patrupedica |
|
|
|
|
Merge pe patru labe |
|
|
|
|
Sta in pozitia "cavalerul servant" |
|
|
|
|
Sta in ortostatism |
|
|
|
|
Face pasi |
|
|
-actiune completa
-similar cu valoarea 0
-elemente realizate partial sau cu ajutor
FISA DE EVALUARE SUBIECT NR.4
Nume si prenume R.S.
Varsta: 9ani
Diagnostic: sindrom cerebelos de origine necunoscuta
SOLD |
Data examinarii |
Alte observatii |
|
|
Initial |
Final |
||
Mobilitate |
|
||
|
Flexie |
|
|
|
|
Extensie |
|
|
|
|
Abductie |
|
|
|
|
Adductie |
|
|
|
|
Rotatie interna |
|
|
|
|
Rotatie externa |
|
|
|
|
Atitudine vicioasa |
|||
|
-in flexie |
X |
|
|
|
-in rotatie externa |
|
|
|
|
-in rotatie interna |
|
|
|
|
-in adductie |
|
|
|
Mersul |
|||
|
-unilateral |
|
|
|
|
-tarsait |
|
|
|
|
-cosit |
|
|
|
|
-largit |
X |
|
|
GENUNCHI |
Data examinarii |
Alte observatii |
|
|
Initial |
Final |
||
Mobilitate |
|||
|
Flexie |
|
|
|
|
Extensie |
|
|
|
|
Pozitie |
|||
|
-genu flexum |
X |
|
|
|
-genu recurvatum |
|
|
|
|
-genu valgum |
|
|
|
|
-genu varum |
|
|
|
|
PICIOR |
Data examinarii |
Alte observatii |
|
|
Initial |
Final |
||
|
Artic. tibiotarsiana |
|
|
|
|
-flexie plantara (450) |
|
|
|
|
-flexie dorsala (200) |
|
|
|
|
-abductie (150) |
|
|
|
|
-adductie (250) |
|
|
|
Deviatii |
|||
|
-var |
|
|
|
|
-valg |
|
|
|
Deformatii |
|||
|
-picior plat |
X |
|
|
|
-picior scobit |
|
|
|
|
-picior ecvin |
|
|
|
FISA DE RECUPERARE FUNCTIONALA
Nume si prenume R.S.
Varsta: 9ani
Domiciliul
Antecedente personale: spasmofilie
Antecedente heredocolaterale: anemie carentiala, infectii respiratorii si digestive frecvente, rahitism
Istoricul bolii
Diagnostic clinico-functional: sindrom cerebelos de origine necunoscuta
Testare globala
|
Miscari |
Evaluare initiala |
Evaluare finala |
MEMBRUL SUPERIOR |
|
|
|
ducerea mainii la gura |
|
|
|
ducerea mainii la clavicula homolaterala |
|
|
|
ducerea mainii la genunchiul opus |
|
|
|
abductia bratului sub orizontala |
|
|
|
abductia bratului spre orizontala |
|
|
|
ducerea mainii la spate |
|
|
|
pronatia antebratului |
|
|
|
supinatia antebratului |
|
|
|
deschiderea mainii pentru apucarea obiectelor |
|
|
|
deschiderea mainii pentru lasarea obiectelor |
|
|
|
prehensiune (cilindrica, palmara, interdigitala, cu opozitie) |
|
|
MEMBRUL INFERIOR |
|
|
|
mentinerea pozitiei stand libere |
|
|
|
mentinerea pozitiei stand cu sprijin |
|
|
|
ridicarea si asezarea pe scaun |
|
|
|
ridicarea si asezarea libera |
|
|
|
ridicarea si asezarea cu ajutor |
|
|
|
mers liber |
|
|
|
mers asistat - ortezat |
|
|
|
urcarea si coborarea treptelor |
|
|
|
urcarea si coborarea treptelor libera |
|
|
|
urcarea si coborarea cu ajutor |
|
|
-actiune completa
-similar cu valoarea 0
-elemente realizate partial sau cu ajutor
Centralizator continand dinamica rezultatelor evaluarilor initiale si finale
|
Nr. crt. |
Dezvoltare normala |
Evaluare initiala |
Evaluare finala |
|
|
Reflexul de pregatire pentru saritura |
|
|
|
|
Reflexul topic cervical |
|
|
|
|
Postura papusii |
|
|
|
|
Reflexul de apucare fortata |
|
|
|
|
Miscari alternative ale membrelor superioare si a membrelor inferioare |
|
|
|
|
Rostogolirea |
|
|
|
|
Asezat fara sprijin |
|
|
|
|
Pozitia patrupedica |
|
|
|
|
Merge pe patru labe |
|
|
|
|
Sta in pozitia "cavalerul servant" |
|
|
|
|
Sta in ortostatism |
|
|
|
|
Face pasi |
|
|
-actiune completa
-similar cu valoarea 0
-elemente realizate partial sau cu ajutor
CAPITOLUL
REZULTATELE CERCETARII
1.Prezentarea rezultatelor teoretice finale propuse (modele, programe, strategii etc.)
Interpretarea statistica a rezultatelor cercetarii
1.Prezentarea rezultatelor teoretice finale propuse (modele, programe, strategii etc.)
In procesul de reeducare al echilibrului, kinetoterapia reprezinta mijlocul principal.
Strategiile de antrenare precum si exercitiile de reeducare a echilibrului, expuse anterior, au fost selectate pentru fiecare dintre subiecti, in functie de diagnosticul afectiunii.
Reeducarea kinetoterapeutica a pornit de la consideratia ca functia echilibrului se datoreaza informatiilor ce vin de la receptorii vestibulari, vizuali, proprioceptorii muschilor gatului, trunchiului si membrelor, exteroceptorii cutanati.
Din aceste conditii deriva si obiectivele programelor de reeducare care urmaresc:
- folosirea strategiilor de echilibru (in special pe cea a soldurilor);
-ameliorarea parametrilor musculari pentru grupele musculare ale membrelor inferioare;
- refacerea / mentinerea controlului motor pe respectivul tip de suprafata;
- solicitarea aferentelor vestibulare si somato-senzoriale;
- refacerea / mentinerea fortei musculare pentru grupele musculare ale membrelor inferioare;
- refacerea / mentinerea rezistentei musculare.
Exercitiile efectuate in cadrul programului de reeducare au urmarit mentinerea centrului de greutate in interiorul poligonului de sprijin.
Concluzii
(teoretice si practice)
Studiul s-a efectuat pe o perioada de 8 luni in cursul 2006-2007 pe un lot de 4 persoane ce prezentau tulburari de echilibru.
Recomandari
In urma efectuarii acestui studiu, propun urmatoarele:
- exercitiile practicate in vederea reeducarii echilibrului sa inceapa din cele mai simple si mai stabile pozitii (culcat si sezand), continuand apoi cu pozitiile derivate din pozitia stand;
- exercitiile de reeducare sa fie aplicate la anumite intervale de timp, prin schimbarea si inlocuirea lor, cu altele noi, pentru evitarea monotoniei si stimularea participarii active si constiente a pacientului la program;
-asocierea kinetoterapiei cu alte metode de recuperare(electroterapie, masaj, balneoterapie etc)
Interpretarea statistica a rezultatelor cercetarii
BILANT ARTICULAR - CAZURI TRATATE
Bibliografie
v Albu, Adriana, Albu, C-tin, Petcu, I.- Asistenta in familie a persoanei cu deficienta functionala, Editura Polirom, 2001;
v Albu, C-tin, Albu, Adriana , Vlad, T., Iacob, I. - Psihomotricitatea, Institutul European, Iasi, 2006;
v Balteanu, Veronica, Ailioaie, Marinela - Compendiu de kinetoterapie, Editura Cermi, Iasi, 2005;
v Balteanu, Veronica - Curs: Profilaxia si terapia deficientelor fizice in scoala, 2002;
v Breban, V.- Dictionar al limbii romane contemporane, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1980;
v Campeanu, E. - Neurologie clinica (vol.I), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979;
v Chirazi, M., - Curs: Metode de cercetare in educatie fizica si sport;
v Djamo, Olga - Anatomie, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2007;
v Drosescu, Paula - Igiena si controlul medical in sport, Editura Tehnopress, Iasi, 2005;
v Epuran, M., - Metodologia cercetarii activitatilor corporale, Editura Fest, Bucuresti, 2005;
v Filipescu, Doina (Conf.) - Curs de gimnastica terapeutica (kineziterapia), UMF "Gr.T.Popa", Iasi, 1995;
v Ionel, C. - Compendium de neurologie, Editura Medicala, Bucuresti, 1982
v Marcu, V., Matei, Corina - Normal si patologic in evolutia echilibrului uman, Editura Universitatii din Oradea, 2005;
v Niculescu, Georgeta - Gimnastica in kinetoterapie, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2006;
v Papilian, V. - Anatomia omului (vol.I) Aparatul locomotor, Editura Bic All, Bucuresti, 2003;
vPlas, F., Hagron E. - Kinetoterapia activa, Editura Polirom, Iasi, 2001;
v Robanescu, N. - Reeducarea neuromotorie, Editura Medicala, Bucuresti, 2001;
v Sbenghe, T. - Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, Editura Medicala, Bucuresti, 1987;
v Todea, S., F. - Exercitiul fizic in educatie fizica, sport si kinetoterapie, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2001;
v Vlad, T. - Fiziopatologie, Editura Universitatii "Alexandru Ioan Cuza", Iasi, 2003;
v Zoltán, Pásztai - Kinetoterapia in recuperarea functionala posttraumatica a aparatului locomotor, Editura Universitatii din Oradea, 2001.
v Dictionar de medicina Larousse, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1998
https://www.fuko.ro/books/kinetoterapie.pdf
https://old.ournet.md/~anatomia/
https://mocara.uv.ro/schelet.swf
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |
