QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente medicina

Precautiile universale - medicina dentara



PRECAUTIILE UNIVERSALE SUNT :


o  Utilizarea echipamentului de protectie

o  Dezinfectia si sterilizarea ;

o  Igiena mainilor



o  Vaccinarea .

o  Educarea personalului sanitar ;

o  Controlul lantului infectiei. Depistarea suselor de infectie.

o  Anamneza medicala

o  Controlul transmiterii infectiei pe cale aeriana ;

o  Controlul contaminarii retelei de apa a unit-ului dentar;

o  Prevenirea transmiterii infectiei prin expunere la leziuni provocate de obiecte ascutite


1. Spalarea simpla a mainilor .Indicatii,produse,tehnica

Indicatii :

la inceputul zilei de lucru

inainte de fiecare pacient

dupa fiecare pacient

inainte de aplicarea manusilor

dupa ce intram in contact cu saliva sau sange

Produse:

sapun simplu sau antimicrobian

alcooli

clorhexidina, triclosan

iod si iodofori

compusi cuaternari de amoniu

Tehnica :

spalarea simpla : cu apa si sapun 15-30 sec

o   se indeparteaza accesoriile( ceas,bratari,inele)

o   se umezesc mainile cu apa apoi se aplica sapun

o   se freaca mainile timp de 15-30 sec

o   se clateste (apa trebuie sa curga spre cot)

o   se repeta spalarea

o   uscare mainilor si aplicarea manusilor


2. Pregatirea pacientului pentru tratamentul stomatologic


- se aseaza pacient in scaunul stomatologic

- se punochelarii de protectie

- se clateste gura cu substante dezinfectante (clorhexidina, triclosan)

- se aseaza scaunul in functie de manopera care trebuie realizata

- se aseaza sursa de lumina

- se aseaza aspiratorul de saliva ; pacientul trebuie instruit sa nu inchida gura in jurul aspiratorului


3. Dezinfectia in cabinetul dentar. Definitie, nivele de dezinfectie, indicatii.

Defintie : este manopera de eliminare sau distrugere a microorganismelor

patogene ( inafara de sporii bacterieni ) de pe mediile inerte , pana

la un nivel care nu pune sanatatea in pericol .


Nivele de desinfectie :

Nivel inalt : distruge toate microorganismele inafara de sporii bacterieni

Nivel intermediar : inactiveaza mycobacterium tuberculosis, bacterii vegetative ,virusi dar nu si sporii bacterieni

Nivel scazut : distrug majoritatea bacteriilor, unii virusi si fungi ( nu distrug bacilii tuberculosi sau sporii bacterieni )


Indicatii :

pentru dezinfectarea suprafetelor sau instrumentarului

inainte de inceperea zilei de lucru

inainte de fiecare pacient (pentru zonele 1 si 2)

dupa fiecare pacient

la sfarsitul zilei de lucru


Echipamentul de protectie personala.

Manusile de protectie

Circumstante :

- se folosesc la toate manoperele clinice

- sunt de unica folosinta, se schimba dupa fiecare pacient

- trebuie sa ne spalam pe maini inainte de aplicare

- indepartarea manusilor : se baga degetele mainii opuse in interiorul

manusii care trebuie sa fie intoarsa pe dos ( cu fata contaminata in

interior)

- spalarea mainilor dupa indepartarea manusilor

- manusile se schimba daca manopera este mai lunga

- punem manusi suplimentare dara vrem sa atingem alte suprafete au obiecte

- nu se dezinfecteaza manusile

- nu se foloseste alcool dupa scoaterea manusilor cu talc

 
Tipuri de manusi

manusi de examinare :

- pentru examen clinic , tratamente nechirurgicale

- sunt sterile sau nesterile, de unica folosinta, se debaraseaza

la contaniner

- sunt din latex,nitril,polivinil,poliuretan

manusi chirurgicale :

- sunt sterile, de unica folosinta ,se debaraseaza dupa utilizare

- pentru interventii chirurgicale

- sunt din latex,nitril,polivinil,poliuretan, cloropren

manusi non-medicale :

- pentru curatenie si dezinfectie

- pentru manipularea acelor sau substantelor chimice

- nu sunt sterile si nu se folosesc la pacienti

 
- sunt rezistente la intepare si substante chimice

- sunt din cauciuc, latex, cloropren, nitril, copolimer


5. Echipamentul de protectie personala.

Halatele de protectie

- sunt din bumbac,sintetic sau amestec de sintetic+bumbac

- sa fie lungi sau trei sferturi sau este din doua piese ( bluza ,pantaloni sau

fusta)

- se folosesc numai in cabinet

- se schimba zilnic sau in caz de umezire, murdarire sau deteriorare

- se debaraseaza in saci sau containere speciale

- se spala cu detergent si apa fierbinte (70 grade) sau cu clor si apa rece ,

uscare prin aer fierbinte sau cu fierul de calcat


6. Manipularea deseurilor combinate in cabinetul stomatologic

deseutile combinate sunt reprezentate de deseurile medicale (obiecte ascutite , sange,saliva, reziduri patologice,dinti extrasi,echipament de protectie,obiecte de protectie a pacientului) si generale (hartie, plastic, sticla, aluminiu)

- obiectele ascutite se depoziteaza in containere "obiecte ascutite" rezistente la intepare, etansen, etalonate, etichetate care se gasesc in apropierea unitului dentar

- obiectele contaminate cu saliva,sange sunt depozitate in container de deseuri iar lichidele contaminate sunt eliminate prin sistemul de canalizare

- reziduri patologice sau dinti extrasi : se depoziteaza in containere sau se autoclaveaza

- echipamentul de protectie se depoziteaza in containere

- deseurile generale sunt depozitatea in containere pentru produse fara risc de contaminare

La ora actuala nu exista proceduri de tratare si distrugere in deplina siguranta a deseurilor infectioase .Metodele utilizate sunt:

incinerarea este practicata pe scara larga,

autoclavarea,

tratamentul chimic

microundele

ingroparea practicata in conditii de siguranta, fara a reprezenta un pericol de contaminare a apei potabile.



7. Echipamentul de protectie personala.

Ochelarii de protectie

Indicatii : protectia impotriva agresiunilor fizice (particule de tesuturi sau materiale ) , radiatiilor luminoase (in cursul tehnicilor fotoactive), chimice (materiale, substante) si microbiene (ex. virusul HBV).

pot fi din sticla simpla sau plastic, transparenti sau colorati pentru UV.

Manevrarea ochelarilor de protectie trebuie -incepand de la tampla, dupa indepartarea manusilor contaminate si spalarea mainilor.

Tehnica decontaminarii ochelarilor

plasare pe un servet de hartie,

pulverizarea cu spray dezinfectant "water - based" ( 5 minute) ,

clatire cu apa ,

reaplicarea dezinfectantului sau imersie in solutie dezinfectanta ( de ex.:1: 50-1:100 hipoclorit de sodiu 5%),

clatire cu apa

uscare.

- unii ochelari de protectie permit sterilizarea prin autoclavare.

- "Viziera" sau "scutul facial asigura o protectie totala a fetei oferind , totodata,un aspect estetic superior.(Fig.nr. 11 )


"Viziera" sau "scutul facial"



8. Organizarea circuitului de activitate clinica in cabinetul stomatologic.Zone operatorii.

- zone de activitate:

- zone de activitate a medicului : ore 8-11

- zone de activitate a asistentei : orele 2-5

- zona statica :orele 5-8

- zona de transfer : orele 11-2

- zone operatorii :

-zona 1: cea mai contaminata zona; are o raza de 1 m in care se gaseste

gura pacientului in centru si instrumente care vin in contact cu

mucoasa sau fluidele orale

-zona 2: instrumente sau aparate rar utilizate (seringa ,diga, detartraj)

-zona 3: zona de lucru,pentru pregatirea materialelor

-zona 4: birou,calculator,usi,chiuvete,plafon,lampa de iluminare cabinet


9. Sterilizarea prin vapori chimici nesaturati sub presiune(chemiclavarea). Indicatii,tehnica,avantaje.


Indicatii : instrumentar, freze,ace,material moale

Tehnica : solutie incalzita de alcool si formaldehida 0,23% sub presiune , la

132 grade ,20 min

Avantaje : timp scurt de sterilizare, nu corodeaza instrumentarul , se face uscarea instrumentarului dupa fiecare sterilizare.





10.Curatarea instrumentarului stomatologic


Curatarea instrumentarului se face prin :

1. tehnica manuala :

- se introduce instrumentarul in solutia 1(predezinfectie) cu detergent

sau dezinfectanti 15 min

- se curata instrumentarul cu peria moale din plastic sau cu masini de

spalat automate

- se clateste cu apa

2. tehnica ultrasonica :

- este mai eficienta de 1-9 ori mai mult

- in special cu instrumentar ascutit,freze

- se pune apa calduta si detergent in aparat se lasa sa mearga 5 min

pentru a scoate aerul

- se pun instrumentele pe un suport sau raft in aparat si se lasa sa

functioneze 16 min

- se clatesc instrumentele si apoi se usuca


11.Metode de sterilizare utilizate in stomatologie: sterilizarea cu oxid de etilen.Radiatii.

Sterilizarea cu oxid de etilen:

Indicatii : instrumente complexe( instrumentar rotativ) si materiale delicate

Tehnica : dispozitivele de sterilizare functioneaza cu temperaturi inalte

( sub 100 grade) cateva ore sau la temperatura camerei 12 ore.

Sterilizarea cu radiatii :

- radiatii ionizante : radiatii gama,pentru materialul moale si obiecte din plastic; are penetrare buna

- radiatii neionizante : UV; au penetrare redusa, eficienta redusa asupra HIV, sporilor ; este folosit pendtru decontaminarea aerului din cabinet ;este eficient impotriva bacilului tuberculozei



12.Monitorizarea sterilizarii.

Eficienta sterilizarii instrumentarului este asigurata de monitorizarea de rutina.

Metode :

-Tehnici mecanice care realizeaza evaluarea timpului, temperaturii si presiunii (aparatura de masurare)

-Indicatori chimici care utilizeaza substante chimice (coloranti termosensibili) pentru evaluarea unuia sau mai multor parametrilor fizici (timp, temperatura) Acestia se pot plasa in exterior, pe cutia sau punga de impachetare a instrumentelor sau in interiorul pachetelor sau cutiilor cu instrumente. Indicatorii interni multi-parametri sunt disponibili doar pentru autoclave.

- Indicatori biologici - metoda cea mai exacta de monitorizare care utilizeaza spori in stare uscata plasati pe benzi de hartie absorbanta conditionati a fi distrusi atunci cind toti parametrii procesului de sterilizare sunt atinsi si mentinuti un timp corespunzator.

Documentatie : In registrul de evidenta sunt notate monitorizarile zilnice si saptamanale Pachetele si sacii pentru sterilizarea instrumentarului datati zilnic ofera evidenta finala a programului de sterilizare.


13.Metode de control al riscului de contaminare prin leziuni provocate de instrumente ascutite in cabinetul dentar.


Activitatile prin care ne putem intepa sunt:

manipularea acelor (inclusiv colectarea si debarasarea acelor folosite),

administrarea injectiilor ,

recoltarea de sange,

reacoperirea acelor : Tehnica bimanuala de reacoperire constituie o manevra de risc deosebit datorita posibilitatii ca acul sa treaca pe langa capac, sa penetreze capacul sau sa nu se fixeze datorita alunecarii


Masuri de protectie impotriva inteparii


- Echipament de protectie personala - manusi de cauciuc, ochelari, masca, halat

- Manipularea in conditii de siguranta a seringilor si acelor de seringa contaminate:

- Tehnica unimanuala de reacoperire a acului de seringa :plasarea capacului pe o suprafata neteda retragerea mainii, introducerea acului seringii manevrata cu o singura mana in capac, fixarea acului patruns in capac cu ajutorul celeilalte maini. Manevrarea capacului se face de la baza.

- Debarasarea in conditii de siguranta a seringilor si acelor de seringa contaminate in containere special, bioetalonate, care trebuie sa fie rezistente la intepare, etanse, etalonate sau codificate prin culoare(galbena), plasat in pozitia optima, la distanta convenabila in imediata apropiere a fotoliului dentar.

- igiena mainilor, decontaminarea suprafetelor cabinetului dentar , sterilizarea instrumentarului, strategii functionale (aplicarea conceptului "Stomatologiei la patru maini").

- dispozitivelor "de siguranta" care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:sa constituie o bariera intre maini si acul contaminat, sa permita plasarea permanenta a mainilor in spatele acului, sa faca parte integranta din dispozitivul de manipulare, sa fie eficient inainte si dupa dezasamblare, sa fie simplu de manevrat, sa nu afecteze calitatea actului medical.

Tipuri de dispozitive:

1.Dispozitive pasive (eficiente inainte, dupa si in timpul utilizarii). Aceste dispozitive nu

necesita activarea de catre personalul medical;

2.Dispozitive active - necesita activare de catre personalul medical deci anumite abilitati

de manevrare, existind riscul de neglijare a protectiei;

3. Dispozitive cu design integrat care fac parte din dispozitivul de manevrare;

4. Dispozitive de siguranta ca accesorii externe.

Astfel de dispozitive sunt :

Seringa cu teaca de protectie (autoacoperire permite scoaterea si reaplicarea capacului cu o singura mana, de mai multe ori la acelasi pacient .

Dispozitivul cu ac rectractibil permite retragerea acului in interiorul seringii dupa efectuarea injectiei, eliminand riscul de intepare .

Seringa cu dispozitiv de imunizare a varfului ascutit al acului dupa efectuarea interventiei prin activarea unui miez cu varf bont.

Seringa ac bont


Seringa cu dispozitiv retractibil Seringa cu dispozitiv extern de protectie

Fig. nr.- Seringi cu dispozitive cu de siguranta

Alte dispozitive si tehnici de control al expunerilor la leziuni provocate de ace de seringa contaminate :

Ace din material plastic

Dispozitive de reacoperire a acului permit sustinerea capacului pe un suport fix eliminand riscul de intepare prin manevrarea manuala a acestuia. (Fig. nr. )

Fig. nr. - Dispozitiv de reacoperire a acului


Needleguard dispozitiv cu design "de siguranta" autoclavabil, sub forma unui disc octogonal ,care permite manevrarea capacului acului protejand mainile personalului medical. (Fig. nr. )

Fig. nr. - Needleguard



Percuguard - dispozitiv special de protectie a mainilor imaginat de un medic stomatolog din Houston si lansat in SUA in iunie 2003 care consta dintr-un degetar din material plastic cu rezistenta la intepare de 20 de ori mai mare decat manusile din latex.

Dispozitive de adaptare a seringii la fiolele cu solutii injectabile care permit umplerea acesteia fara a necesita utilizarea unui ac.


Dispozitive de anestezie locala fara ac (Fig. )- se bazeaza pe aplicarea sub presiune a unui jet de anestezic pe piele sau mucoase care patrunde printr-un orificiu calibrat in tesut pana la cativa milimetri adancime, difuziunea substantei facindu-se pe o distanta de 1-1,5 cm.

Fig. nr. - Dispozitiv de anestezie fara ac



Dispozitive de distrugere a acelor de seringa au fost imaginate in scopul eliminarii riscului reprezentat de manevrele de debarasare a acestora dupa utilizare in cursul procedurilor clinice prin sisteme de dezintegrare la temperaturi foarte ridicate (curent electric) (Fig. nr. 30).


Fig. nr.- Dispozitiv de distrugere a acelor de

seringa


14.Controlul contaminarii apei din reteaua unitului dentar.


Pentru a reduce riscul de transmitere a infectiei prin apa trebuie sa realizam

circularea apei prin dispozitivele de eliminare citeva minute inainte si in timpul activitatii clinice (intre sedintele de tratament)

  • dispozitive antiretractie : valve de control, dispozitive de testare a retractiei, dispozitive de intrerupere a spray-ului de apa,
  • filtre microbiene
  • sisteme de apa independente
  • tratarea intermitenta sau continua a apei cu solutii biocide (iodofori, hipoclorit de sodiu, glutaraldehida, isopropanol)
  • testare periodica a calitatii apei
  • educarea personalului in vedere compliantei fata de masurile de control a calitatii apei

15.Sterilizarea prin caldura umeda in stomatologie. Indicatii, tehnica, avantaje.


Sterilizarea prin caldura umeda-autoclav gravitational sau sterilizatoare pre-vacuum (clasaB)

Indicatii: material moale, sticla, portelan, cauciuc, apa distilata, piese de mana, instrumente.

Avantaje : eficiente ca timp, buna penetrare, permite impachetarea instrumentelor, procesarea unui numar mare de instrumente si materiale.

Etapele sterilizarii prin caldura umeda:

  1. Curatarea, decontaminarea si uscarea instrumentelor
  2. Dezasamblarea instrumentarului. Instrumentele se plaseaza la distanta
  3. Pregatirea : impachetare, plasare in tavite sau cutii metalice cu orificii deschise.
  4. Introducere in autoclav. Aranjare la distanta pentru a permite circularea vaporilor.
  5. Sterilizare - timp , presiune si temperatura indicate de producator
  6. autoclave gravitationale : 15-30 min. la 121 grade C
  7. autoclave pre-vacuum : 3,5 - 10 min la 132 grade C
    1. Masurarea timpului incepe din momentul atingerii temperaturii.
  8. Deschiderea autoclavului dupa scaderea presiunii. Instrumentele raman in interior pana la uscare (aprox. 30 minute)
  9. Scoaterea instrumentelor . Plasare pe suprafete sterile pana la racire.
  10. Depozitare


16.Reciclarea instrumentarului stomatologic. Principii.Etape.

Instrumentele care ating mucoasa si penetreaza tesuturile trebuie curatate si sterilizate inainte de refolosire. Aceasta presupune adoptarea unor proceduri de reciclare cu respectarea stricta a masurilor de control al infectiei in toate etapele de manipulare. (Fig. nr )

Procesarea instrumentarului se realizeaza intr-o zona speciala care asigura controlul calitatii procedurilor si masurile eficiente de protectie a personalului medical. Zonele de procesare necesita o delimitare spatiala adecvata in vederea controlului fluentei traficului si prezentei agentilor contaminanti .Spatiul afectat trebuie apreciat in functie de dimensiunile, dotarea cabinetului si volumul de lucru anticipat.

Acest Centru de Procesare a Instrumentarului (CPI) trebuie divizat in zone de lucru pentru :

1. Receptionare, curatare si decontaminare

2. Pregatire si impachetare

3. Sterilizare

4. Depozitare


1. Zona de receptionare, curatare si decontaminare

Receptionarea instrumentelor transportate in casete metalice perforate introduce in cutii metalice acoperite care contin o solutie de detergent/dezinfectant, necoroziva.

Curatarea si decontaminarea implica indepartarea resturilor si a contaminantilor organici de pe instrument sau dispozitiv si precede toate metodele de dezinfectie si sterilizare. Aceasta se poate efectua prin : metoda manuala sau ultrasonica(vezi la subiectul de mai sus )


2. Pregatire si impachetare

Instrumentele sunt controlate, sortate pe seturi , infasurate, impachetate sau plasate direct

in sisteme container in vederea sterilizarii. Pentru impachetare se pot utiliza : pungi textile, folii de naylon sau pungi de hartie sau plastic din comert, cutii si casete disponibile in diferite modele si dimensiuni. Ele trebuie sa permita penetrarea agentului de sterilizare si sa fie compatibile cu metoda recomandata.

Sterilizare prin :

I. Sterilizare prin caldura :

a.Sterilizarea prin caldura uscata -pupinel

b.Sterilizarea prin caldura umeda-autoclav

c.Vapori chimici nesaturati sub presiune (chemiclavarea)

Sterilizarea "flash"

II. Sterilizarea chimica ("la rece") cu dezinfectanti de nivel inalt sau sterilizarea cu oxid de

etilen

III. Alte metode de sterilizare : Radiatii  ionizante sau neionizante


4 .Depozitarea instumentelor sterile in spatii uscate ,decontaminate


Ordinea utilizarii instrumentarului sterilizat :

primul intrat - primul iesit

- "event-related" care sustine ca un produs ramane steril pana in momentul cand intervine un "eveniment" care determina contaminarea acestuia. In cazul deteriorarii pachetului steril, instrumentele trebuie reimpachetate si resterilizate.



17.Controlul contaminarii pe cale aeriana in cabinetul stomatologic

Agenti contaminanti ai aerului:

In functie de dimensiune contaminantii aerieni pot exista sub mai multe forme :

-Aerosoli - particule invizibile cu dimensiuni intre 5 si 50 milimicroni,

-"Ceata" - particule de peste 50 milimicroni

- Picaturi - cu dimensiuni mai mari de 50 milimicroni,

Nucleii uscati provenind din particulele umede eliminate in aer contin microorganisme potential viabile si urme de secretii in stare uscata; ele pot ramane suspendate in aer un timp nedefinit si pot fi transportate pe distante mari.


a. Adoptarea Precautiilor Universale - utilizarea echipamentului de protectie (masca, ochelari, manusi, halat)

b. Clatiri orale pre-procedurale cu solutii antiseptice (gluconat de clorhexidina , povidone-iodina, uleiuri esentiale,)

c. Izolarea perfecta a campului operator : diga

d. Masuri de circulatie a aerului : ventilatie .

e. Dispozitive de purificare a aerului



18.Controlul contaminarii pieselor de mana.

Piesele de mana vin in contact cu mucoasele ele pot deveni contaminate cu sange sau alte fluide contaminate cu sange constituind o importanta sursa de infectie .

Piesele de mana (instrumentarul rotativ) pot fi sterilizate prin :

  1. autoclavare : este rapida si se face dupa instructiunile producatorului;pentru piese din metal se face curatare , dezinfectie ,se usuca si se lubrefiaza apoi se impacheteaza
  2. Sterilizarea prin vapori chimici sub presiune pentru anumite tipuri de piese cu componenta ceramica.
  3. sterilizarea cu oxid de etilen (ETOX) este o metoda blanda de sterilizare a pieselor de mana prin penetrarea gazului in interiorul acestora; piesele se curata bine, se indeparteaza uleiul din interior ; dureaza cateva ore si necesita aparate speciale .

19.Tehnici de dezinfectie a suprafetelor in cabinetul stomatologic.

Dezinfecatia suprafetelor se face cu dezinfectanti de diferite nivele in functie de zonele ce trebuie decontaminate .Dezinfectantii sunt de nivel inalt,intermediar si scazut.

Suprafetele pot fi :

critice : ajung in contact cu mucoasa lezata pacientului -> sterilizare

semicritice : ajung in contact cu mucoasa sanatoasa -> sterilizare

non-critice : intra in contact cu suprafata externa a fetei sau cu mucoasa

( amprente, proteze ) -> dezinfectie de nivel inalt

Tehnicile de dezinfectie a suprafetelor sunt :

Tehnica spray/stergere/spray

pulverizare spray pe suprafata

stergere cu servetele de hartie

pulverizare spray

Tehnica stergere/debarasare/stergere/debarasare

stergerepentru curatare cu servetele cu dezinfectant

debarasarea servetelului

stergere pentru dezinfectie

debarasarea servetelului



20.Igienizarea mainilor.Indicatii,metode.Circumstante de igienizare.

Indicatii :

la inceputul zilei de lucru

inainte de fiecare pacient

dupa fiecare pacient

inainte de aplicarea manusilor

dupa ce intram in contact cu saliva sau sange

Produse: sapun simplu sau antimicrobian,alcooli,clorhexidina, triclosan,iod si iodofori,compusi

cuaternari de amoniu

Tehnica :

spalarea simpla : cu apa si sapun 15-30 sec

spalarea cu sapun antimicrobian 15-30 sec

o  se indeparteaza accesoriile( ceas,bratari,inele)

o  se umezesc mainile cu apa apoi se aplica sapun

o  se freaca mainile timp de 15-30 sec

o  se clateste (apa trebuie sa curga spre cot)

o  se repeta spalarea

o  uscare mainilor si aplicarea manusilor


Frecarea mainilor cu produse pe baza de acooli : se pune in palma lichid dezinfectant apoi se freaca mainile pana la evaporarea acoolului

Spalarea chirurgicala

se scot accesoriile ( ceas,bratari,inele)

se spala mainile cu apa si sapun antimicrobian si perie moale sau burete 2-6 min

clatirea cu apa in jet ,apa sa curga spre cot

se repeta spalarea

se aplica lichid dezinfectant si se freaca mainile pana la uscare

se pun manusile


21.Echipamentul de protectie personala.

Mastile de protectie.

Mastile asigura protectia personalului medical in cursul manoperelor clinice care pot genera aerosoli, picaturi sau stropi de sange sau alte fluide ale organismului .

- au o eficienta maxima prin retinerea a 95% din particulele de 3,0-3,2 microni in primele 30 de minute de utilizare, inainte de umezire.

- pot fi confectionate din hartie sau panza (bumbac sau sintetic) si se pot atasa retroauricular, la ceafa, sau la halat.

- Mastile de forma rectangulara asigura protectia impotriva aerosolilor, iar cele conice sunt mai eficiente in protectia contra picaturilor de sange sau alte fluide contaminate cu sange care pot transmite agenti patogeni precum virusurile HBV si HIV

Reguli generale de utilizare a mastilor de protectie:

- schimbarea mastilor la fiecare pacient sau

in caz de deteriorare sau umezire.

- acoperirea obligatorie a gurii si nasului

- evitarea contactului mastilor cu buzele sau tegumentele   

- evitarea purtarii in zona gatului, barbiei sau cefei pentru

prevenirea contaminarii acestor zone


In situatiile in care se impune protectia speciala a pesonalului medical impotriva expunerii la microorganisme sau nuclei cu dimensiuni sub 5 milimicroni (de exemplu bacilul tuberculozei) sau fata de virusul gripei aviare se recomanda utilizarea mastilor cu filtre


22.Pregatirea cabinetului stomatologic.Pregatirea zonei operatorii pentru fiecare pacient.


- operarea sistemului de apa 30 sec si detartraj 3 min

- acoperirea cu folii protectoare a unitului dentar si a aparaturii utilizate

- acoperirea suprafetelor orizontale cu bariere fizice (hartie,folii de aluminiu ,folii transparente ) sau dezinfectia cu un dezinfectant de nivel inalt

- se ataseaza aspiratorul de saliva ,piesele de mana sterile si seringa apa/aer

-aplicarea sacului menajer in container

- se aplica folie,servetel sau tavita pe masa de lucru

- plasarea truselor de instrumente pregatite pre-procedural dupa verificarea martorilor de sterilizare ; pregatirea materialelor

- inchiderea usilor cabinetului si dulapurilor

- depozitarea separata a obiectelor personalului sanitar si pacientilor



23.Criterii de selectare a echipamentelor medicale privind controlul infectiei in cabinetul stomatologic


- daca in cabinet lucram dupa metoda "Stomatologiei la patru maini" trebuie sa alegem un echipament corespunzator.

* Scaunul medicului trebuie sa asigure pozitia "sit -down" dar si postura convenabila de balans ;trebuie capitonat pentru a asigura confortul si a preveni presiunile asupra coloanei vertebrale, putand fi adaptat ca inaltime si pozitie a spatarului in sens vertical si orizontal.

* Scaunul asistentei , capitonat,are o baza mobila stabila asigurata de cel putin 5 brate, fiind prevazut cu un cerc metalic pentru sprijinirea picioarelor datorita pozitiei mai inalte a asistentei. Spatarul nu trebuie sa interfereze cu transferul de instrumentesi nu trebuie folosit ca sprijin pentru bratul asistentei.

* Fotoliul pacientului

- sa aiba o baza solida si stabila,

- sa permita vizibilitate si accesibilitate pentru echipa stomatologica

- Spatarul si bratele subtiri si scurte faciliteaza pozitionarea medicului in imediata apropiere a pacientului, fara a fi nevoie de o aplecare sau inclinare obositoare .

- Scaunul trebuie sa permita pozitia culcata fara a compromite accesul operatorului iar baza fotoliului cu sistem rotativ ofera flexibilitatea pozitionarii pacientului.

-sa fie acoperit cu vinil pentru aplicarea solutiilor dezinfectante

* Unit-ul dentar

Echipamentul principal din dotarea cabinetului stomatologic, unit-ul dentar, trebuie plasat in zona de transfer in asa fel incat sa permita accesul membrilor echipei stomatologice la toate instrumentele atasate prin sistem de tuburi fara a interfera cu transferul de instrumente.

Exista 5 concepte de manevrare operatorie a sistemelor unit

1-.sistemul "peste pacient"

2-.sistemul de manevrare laterala

3-.sistemul de manevrare separata

4-.sistemul de manevrare posterioara

5.-sistemul de manevrare transtoracica



Fig. nr. - Manevrare transtoracica a sistemului unit


Sistemul de manevrare cel mai eficient si confortabil a unit-ului este considerat cel transtoracic care, presupune pozitionarea instrumentarului in linie directa spre cavitatea orala si eliminarea completa a miscarilor de intoarcere, rasucire, aplecare, repozitionare a privirii si pierderii concentrarii asupra campului operator.

* Modulele mobile

- modulelor mobile destinate sunt dulapuri deplasabile in care se gasesc materiale ;

- avea o eficienta deosebita in activitatea asistentei medicale prin asigurarea flexibilitatii in pozitionarea echipamentului in zona operatorie.

- In partile laterale ale modulelor sunt plasate : un container pentru reziduurile clinice si un suport pentru bratul opus al medicului.

Reguli generale de selectare a echipamentelor

  • Zona operatorie si echipamentele inconjuratoare care sa permita aplicarea procedurilor de control al infectiei
  • Zonele supuse contaminarii - usor accesibile pentru curatare, dezinfectie si, eventual, sterilizare
  • Suprafete netede usor de dezinfectat, rezistente la agenti chimici
  • Intrerupatoare de control automate , manevrate la picior (usor de acoperit sau dezinfectat), activate vocal sau programate in functie de procedura.
  • Fotoliu dentar, tetiera, scaunul personalului medical acoperite cu materiale non-absorbante, rezistente la substante chimice
  • Separarea suprafetelor de lucru "curate" de cele "contaminate"
  • Suprafete de lucru cu imbinari curbe

o  Echipamentul inutil in cursul unei proceduri plasat inafara zonei de lucru

o  Reducerea numarului de suprafetelor care necesita acoperire sau dezinfectare intre pacienti



24.Aplicarea Protocolului Post -expunere accidentala la infectia in cabinetul dentar.


Producerea accidentala a unei expuneri ocupationale prin leziuni produse de obiecte ascutite impune aplicarea strict cat mai rapid posibil a unui protocol post- expunere (PPE) .

PPE implica 2 categorii de masuri :

1. Tratamentul local al leziunii poarta de intrare

Spalarea leziunii cu apa si sapun. Utilizarea unui antiseptic nu este absolut necesara. Nu se recomanda agenti caustici (clorurati)

Spalarea cu apa a picaturilor de sange de pe mucoasa orala , nazala si de pe pielea intacta.

Irigarea ochilor cu apa curata , salina sau solutii sterile

Raportarea incidentului

2. Evaluarea expunerii si tratamentul pe cale generala   

Factorii de evaluare a expunerii constau din : tipul de agent patogen implicat in expunere, tipul de expunere cantitatea de sange implicata in expunere, cantitatea de virus din sangele pacientului la momentul producerii expunerii

Daca ne-am intepat sau taiat si nu stim daca persoana este infectata, trebuie sa anuntam persoana de accident apoi se realizeaza testarile si tratamentul profilactic.

Profilaxia post expunere accidentala la sange infectat cu virusul hepatitei virale B:

Personalul cu risc de expunere la sange trebuie obligatoriu vaccinat contra HBV (serie completa ) si reevaluat la 1-2 luni dupa ultima doza.

Profilaxia post-expunere trebuie facuta in primele 24 de ore, nu mai tarziu de 7 zile in functie de depistarea sursei pozitiva pentru antigen HBs, vaccinarea si starea de imunizare a personalului medical.

Se va urmari, totusi, aparitia simptomelor sugestive pentru infectia hepatica .

- Profilaxie post expunere accidentala la sange infectat cu HCV (virusul hepatitei virale C)

Se face testarea sangelui persoanei expuse imediat dupa expunere si la 4-6 luni dupa incident.

Se poate efectua testarea pentru virus la 4-6 saptamani dupa expunere .

Se urmaresc simptomele caracteristice infectiei hepatice (greata, voma, oboseala accentuata, icter, artralgii, febra).

- Profilaxie post expunere accidentala la sange infectat cu HIV (virusul Imunodeficientei umane dobandite)

Se face testarea de baza pentru anticorpi anti-HIV cat mai curand posibil dupa expunere si periodic timp de 6 luni (6 saptamani, 12 saptamani si 6 luni).

Tratamentul profilactic post-expunere (PEP) 4 saptamani cu substante antivirale curand posibil (ore) de la producerea expunerii dar, in cazuri extreme, se poate efectua si la intervale mai lungi de timp.


In cazul expunerii la virusul HIV se recomanda : evitarea donarii de sange, sperma sau organe, evitarea contactelor sexuale in conditii nesigure, evitarea alaptarii copiilor de catre mamele expuse pentru a preveni transmiterea prin lapte a virusului.



25 Dezinfectanti utilizati in cabietul stomatologic in functie de nivelul de dezinfectie.


Calitatile unui dezinfectant ideal: sa aiba spectru larg antimicrobian, sa actioneze in prezenta sangelui si salivei, activitate reziduala antimicrobiana, hipoalergenic,actiune rapida, inodor, sa nu fie toxic,compatibil cu orice suprafata, usor de lucrat cu el, economic.

Tipuri de dezinfectanti :

Dezinfectanti de nivel inalt : indeparteaza toate microorganismele inafara de spori

- exemple: glutaraldehida, foraldehida, oxid de etilen, peroxid de hidrogen,acid peracetic

Dezinfectanti de nivel intermediar : indeparteaza bacterii vegetative(Mycobacterium tuberculosis),virusi,fungi(fara spori).

-exemple : halogeni - hipoclorit de sodiu

Iodofori

Fenoli

Compusi cuaternari de amoniu

Dezinfectanti de nivel scazut : bacterii vegetative, virusi,fungi;

a.  Compusi cuaternari de amoniu

26.Pregatirea cabinetului stomatologic dupa sedinta de tratament.

indepartarea manusilor in containere pentru deseuri medicale

-Spalarea mainilor 15-30 sec

-Completarea documentatiei pacientului

-Aplicarea manusilor rezistente de cauciuc

-Se pun instrumentele din zona 1 si 2 in contaninere etichetate cu risc biologic si se transporta in zona de curatare si dezinfectie

- depozitarea seringilor si obiectelor ascutite in containere speciale cu "risc biologic"

- produsele de unica folosinta in containere pentru reziduuri infectioase

- piesele de mana sunt actionate 30 sec

- se curata piesele de mana de sange si materiale si se pun in cutii apoi duse in zona de sterilizare

- se scot foliile de protectie si se pun in saci apoi in containere speciale

- dezinfectia suprafetelor fara folii de protectie din zona 1 si 2

-se pun instrumentele in casete si se transporta in zona de prelucrare

- se scot manusile

- se spala mainile

-se scot ochelarii de protectie si dezinfectia acestora

-se scoate masca si capelina

-se scoate halatul de protectie fara sa atinge suprafata exterioara

- se ridica fotoliul in pozitia cea mai inalta pentru curatarea podelei de langa unitul dentar


27.Sterilizarea prin caldura uscata in stomatologie. Indicatii,tehnica, avantaje.

Sterilizarea prin caldura uscata -pupinel cu aer static sau aer "fortat"

Indicatii instrumentarul metalic, endodontic, sticla, portelan, pulberi, uleiuri.

Avantaje necoroziva, un afecteaza instrumentele ascutite,cost redus.

Etapele sterilizarii prin caldura uscata

Curatarea, decontaminarea si uscarea instrumentelor

2. Pregatire : impachetare, plasare in tavite sau cutii metalice. Nu necesita dezasamblare.

3. Plasarea instrumentelor in cuptor. Incalzire pana la temperatura necesara (control -

termometru). Timpul se marcheaza din momentul atingerii temperaturii.

  • 170 grade   - 1 ora - aer static : 160 grade C (320 F) - 60-120 min
  • 160 grade   - 2 ore - aer "fortat" : 190 grade C (375 F) - 12 min.
  • 150 grade    -2,5 ore
  • 140 grade    - 3 ore

Pentru instrumentele ascutite si ace nu se vor depasi 160 grade (pericol de degradare).

4. Racirea instrumentelor in interiorul cuptorului. Scoaterea din cuptor.

5. Depozitare : instrumentele impachetate raman sterile cat timp pachetul este intact si uscat

Instrumentele neimpachetate se utilizeaza imediat sau se pastreaza in containere sterile pana la

o saptamana.


28.Manipularea seringilor si acelor de seringa contaminate.


- Echipament de protectie personala - manusi de cauciuc, ochelari, masca, halat

- Manipularea in conditii de siguranta a seringilor si acelor de seringa contaminate:

- Tehnica unimanuala de reacoperire a acului de seringa :plasarea capacului pe o suprafata neteda retragerea mainii, introducerea acului seringii manevrata cu o singura mana in capac, fixarea acului patruns in capac cu ajutorul celeilalte maini. Manevrarea capacului se face de la baza.

- Debarasarea in conditii de siguranta a seringilor si acelor de seringa contaminate in containere special, bioetalonate, care trebuie sa fie rezistente la intepare, etanse, etalonate sau codificate prin culoare(galbena), plasat in pozitia optima, la distanta convenabila in imediata apropiere a fotoliului dentar.

- igiena mainilor, decontaminarea suprafetelor cabinetului dentar , sterilizarea instrumentarului, strategii functionale (aplicarea conceptului "Stomatologiei la patru maini").

- dispozitivelor "de siguranta" care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:sa constituie o bariera intre maini si acul contaminat, sa permita plasarea permanenta a mainilor in spatele acului, sa faca parte integranta din dispozitivul de manipulare, sa fie eficient inainte si dupa dezasamblare, sa fie simplu de manevrat, sa nu afecteze calitatea actului medical.



29.Sterilizarea chimica ('la rece') in stomatologie.Indicatii ,tehnica ,caracteristici.

Sterilizarea chimica ("la rece") se face prin scufundarea instrumentelor in substante germicida : glutaraldehida, glutaraldehida cu fenol, peroxid de hidrogen, peroxid de hidrogen cu acid peracetic, acid peracetic.

Diferenta dintre sterilizarea chimica si dezinfectia de nivel inalt consta in timpul de contact a instrumentarului cu sterilizantii lichizi.

Indicatii : limitata doar in cazul instrumentelor termo-sensibile in lipsa celor de unica folosinta.

- este mai putin indicata in practica stomatologica deoarece nu poate fi monitorizata biologic, instrumentele astfel procesate vor necesita manipulare aseptica, clatire si uscare prin mijloace sterile greu de realizat, efectul

- timpul de contact necesar este de 6 - 10 ore .

Etapele sterilizarii chimice:

  1. Curatarea, decontaminarea si uscarea instrumentarului (apa dilueaza solutia de sterilizare);
  2. Prepararea solutiei de glutaraldehida (sau alta solutie) conform indicatiilor producatorului. Pastrare in recipient etichetat.
  3. Dezasamblarea instrumentelor. Introducerea in solutie trebuie sa acopere complet instrumentele;
  4. Sterilizare. Timpul necesar - in functie de instructiuni. Glutaraldehida - 10-12 ore. Scoaterea instrumentelor cu ajutorul unui cleste steril.
  5. Clatire abundenta cu apa sterila . (Apa fiarta nu este sterila).
  6. Depozitare pe raft steril sau in container steril care permit uscarea la curent de aer. Se utilizeaza imediat sau se pastreaza acoperite in container uscat steril si se pot utiliza timp de o saptamana.

Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }