Pleurezia

PLEUREZIA

Pleureziile sunt definite ca afectiuni caracterizate prin acumularea de lichid de tip exsudat in cavitatea pleurala, in cantitate diferita, liber sau inchistat.

Din punct de vedere etiologic pleureziile sunt: 1) netuberculoase si 2) tuberculoase.

1) Se intalnesc cel mai frecvent ca: pleurezii parapneumatice (care insotesc pneumoniile) sau metapneumonice (dupa pneumonii), datorate infectiilor bacteriene, virale, fungice, parazitare.: in abces, pleurezii neoplazice: pleurezii in boli de colagen (LES, artrita reumatoida, scleroza sistematica): pleurezii in trombembolia pulmonara: pleurezii decauza subdiafragmatica (pancreatita, abces subfrenic, intrahepatic), in uremie, ca reacti la droguri s. a.

2) Tuberculozaeste cauza frecventa si pleurezia apare ca rezultat al localizarii leziunii specifice la nivelul pleurei marii cavitati.

Clasic, revarsatele pleurale se impart in transudate si exsudate. Exsudatul este lichid pleural inflamator si contine proteine, peste 3g/dl., iar transudatul este lichid neinflamator si sarac in proteine (contine o cantitate mai mica).

Separarea revarsatelorpleurale in transudate sau exsudate reprezinta o etapa initiala de evaluare aproximativa. In practica, aceasta evaluare se face rapid prin reactia Rivalta. Reactia se face in felul urmator: intr-un pahar de sticla transparenta se pun 300 ml apa distilata si cateva picaturi de acetic glacial. Peste acest amestec se pun cateva picaturi din lichidul extras prin punctie pleurala (toracocenteza de explorare).

Daca apare un nor albicios, ca fumul de tigara, datorita precipitarii proteinelor, inseamna ca lichidul este exsudat (inflamatie). Daca picaturile de lichid pleural cad la fundul paharului, ca u lichid siropos, inseamna ca este transudat (neinflamator).

Dupa natura macroscopica a lichidului se deosebesc:

-pleurezie serofibrinoasa-lichidul este serocit (tuberculoasa neoplazica, virotica)

-pleurezie hemoragica-lichidul este hemoragic- (tuberculoasa, neoplazica, infarct pulmonar, traumatism toracic, pancreatita acuta):

-lichid seros -trasudat- (in insuficienta cardiaca dar si in insuficienta renala, ciroza).

Lichidul pleural este examinat si microscopic (bacteriologic si citologic) precum si chimic (glucoza, proteine, electrofoza, amilaze etc.)

Pleurezia marii cavitati pleurale serofibrinoasa, cu lichid serocitrin (peste 90% din cazurile pleureziei tbc) este luata drept model de descriere, fiind cea mai frecventa.

Morfopatologic, initial este vorba de o pleurita, apoi depozitul de fibrina evolueaza spre exsudatul serocit, cantitate de lichid variabila, cu reactie Rivolta pozitiva. In tesutul subseros, microscopic se constata tesutul de granulatie si formatiuni gigantofoliculare.

Clinic debutul este, in general, acut, dar aproximati30% doin cazuri se intalneste un debut insidios, care se manifesta prin durere cu caracter de junghi toracic, calmat de constituirea lichidului, frisoane mici si repetate, febra 39 grade celsius, tuse, in general uscata, si dispnee polipneica in relatie directa cu volumul revarsatului pleural.

Manifestarile acute sunt precedate de o perioada de astenie, subfertilitate, stare de oboseala, tuse seaca, scadere in greutate, diminuarea apetitului (asa-zisa"faza de impregnare baciliara")

Examenele paraclinice cele mai relevante pentru diagnostic sunt: examenul radiolodic, IDR si examenul lichidului pleural (citologic, bacteriologic, biochimic si biopsia pleurala).

Evolutia sub tratament tuberculostatic este, in general, favorabila. Reabsorbtia lichidului sefac in 2-3 saptamani, uneori fara sechele, alteori cu sechele descdoperite radiologic (simfize pleurale).

Tratamentul este mai intai etiologic, tuberculostatice asociate-schema tripla: rifampcina (R), hidrazida (H), pirazinamida (Z) pentru primele 2 luni, urmata de 4 luni cu asocier RH-in administrare bisaptamanala (regimul 2)

Daca pleurezia tuberculoasa se asociaza cu determinari pulmonare sau in alte organe se va folosi schema cu 4 tuberculstatice RHSZ 2/7, 3 luni, urmata de RH 2/7, 3 luni.

Terapia antiinflamatoare cu corticosteroizi este eficienta in cazul unui diagnostic cert de pleurezie tuberculoasa. Se mai practica kineziterapia (previne sechelele), tratamentul simptomatic (analgezice, antitusive) si punctia pleurala evacuatorie, in caz de nevoie, pentru reducerea dispneei. Se va avea in vedere, pe toata perioade tratamentului, repausul, igiena locuintei (bine aerisita) si un regim alimentar caomplet.

In aceste conditii, prin dispensarizarea si urmarirea bolnavilor dupa externare, succesul tratamentului si evolutia buna sunt asigurate.