Nervul Vag (Nervus vagus)

Anatomia nervului vag

Este un nerv mixt: motor, senzitiv, senzorial si vegetativ. El prezinta pe traiectu sau  doi ganglioni epibrahiali: ganglionul jugular, situat la nivelul gaurii jugulare, si ganglionul nodos.

In ansamblul nervilor cranieni mici reprezinta cel mai important purtator de fibre vegetative parasimpatice.

Pana la nivelul desprinderii nervului recurent, nervul vag este un nerv mixt cu fibre motori, senzitive, senzoriale si vegetative, apoi este in totalitate vegetativ - parasimpatic.

Teritoriul de distributie

Motor: asigura inervatia muschiilor tensor al valului palatin, ridicator al valului palatin, cunstrictor superior al faringelui, partial constrictor mijlociu al faringelui si musculaturii intrinseci.

Senzitiv: asigura inervatia tegumentelor ce constituie zona Ramsay-Hunt, mucoasa cavitatii laringiene, mucoasa buco - faringelui, mucoasa laringo - faringelui.

2.3 Senzorial, gustativ: de la receptorii gustativi, situati in 1/3 posterioara a limbii.

2.4 Vegetativ, parasimpatic: reprezentat de fibre parasimpatice preganglionare ce asigura inervatia miocardului, a musculaturii netede a plamanilor, traheei si esofagului, a organelor situate in etajul supramezocolic al cavitatii abdominale: ficat, stomac, splina, a intestinului subtire si partial a intestinului gros.

Traiect

Nervul vag este format din fibre motorii, senzitive, senzoriale si vegetative, care formeaza u trunchi nervos initial aplatizat, apoi cilindric, ce are un traiect oblic antero-lateral, orientat catre gaura jugulara. Este insotit de catre nervul glosofaringian si nervul accesor. Se angajeaza prin gaura jugulara, strabate spatiul mandibulo-vertebro-faringian, ocupa compartimentul retrostilian, coboara prin trigonul carotic. Nervul vag este insotit de catre artera carotida interna, vena jugulara interna, nervul glosofaringian, nervul accesor, nervul hipoglos, simpaticul cervical si ramuri din plexul cervical. In continuarea, nervul vag parcurge regiunea sternocleidomastoidiana impreuna cu nervul frenic si trunchiul simpatic cervical. Patrunde in cavitatea toracica, mergand cranio-caudal prin mediastinul anterior pana la nivelul muschiului diafragm pe care il strabate prin hiatusul esofagian si patrunde in cavitatea abdominala.

Originea reala:

4.1 Fibrele motorii: isi au originea in bulbul rahidian, la nivelul nucleului ambigu.

Fibrele senzitivo - senzoriale: isi au originea la nivelul ganglionului jugular, situat la nivelul gaurii jugulare.

Ganglionul jugular se afla la nivelul protoneuronal caii sensibilitatii nervului vag.

Pe traiectul nervului vag se afla un alt ganglion: ganglionul nodos, situat exocranian, imediat sub baza craniului.

Ganglionul nodos are valoare parasimpatica, el fiind atasat functional portiunii intestiale a nervului vag.

De la nivelul ganglionului jugular fibrele senzitive ale nervului vag se indreapta catre bulbul rahidian pentru a se termina la nivelul nucleului tractului solitar.

4.3 Fibrele aferent viscerale: la nivelul viscerelor din regiunea cervicala, cavitatea toracica si cavitatea abdominala.

Protoeuronului fibrelor vegetative este reprezentat de ganglionul nodos. Prelungirile cetrale ale protoneuronului se indreapta catre bulbul rahidian si face sinapsa cu deutoneuronului, reprezentat de catre nucleul dorsal al aripii cenusii - WINCKLER.

4.4 Fibrele vegetative - parasimpatice: au originea in nucleul dorsal al vagului, numit si nucleul cardio - pneumo - enteric. Sunt fibre parasimpatice preganglionare, ce se distribuie viscerelor din regiunea cervicala, cavitatea toracica si cavitatea abdominala.

Originea aparenta

Originea aparenta a nervului vag este in santul retroolivar si pe fata laterala a bulbului rahidian, impreuna cu nervul glosofaringian si nervul accesor.

Ramurile nervului vag

Ramurile nervului vag se grupeaza in:

ramuri  intracraniene;

ramuri  cervicale;

ramuri  toracice;

ramuri  abdominale.

6.1 Ramurile intracraniene

6.1.1 Ramul meningeal: isi are originea in ganglionul jugular.

6.1.2 Ramul auricular al vagului: isi are originea in ganglionul jugular si se anastomozeaza cu ganglionul al nervului glosofaringian. Inerveaza regiunea venei Ramsey - Hunt.

6.2 Ramurile cervicale

6.2.1 Ramurile faringiene: isi au originea la nivelul ganglionului nodos. Se anastomozeaza cu ramurile faringiene ale nervului glosofaringian si cu ramuri simpatice postganglionare cu originea in ganglionul simpatic cervical superior , formand plexul faringian extern. Ramurile faringiene contin:

fibre motorii ce asigura inervatia muschiului constrictor inferior al faringelui si partial a muschiului constrictor mijlociu al faringelui;

fibre senzitive ce asigura inervatia mucoasei laringo - faringelui;

fibre parasimpatice ce asigura inervatia glandelor mucoasei laringo - faringelui, a glandei tiroide si a glandelor paratiroide.

6.2.2 Ramurile carotidiene: isi au originea la nivelul ganglionului nodos. Se anastomozeaza cu ramurile carotidiene din nervul glosofaringian si cu ramuri simpatice cu originea in ganglionul simpatic cervical superior formand plexul nervos carotidian. Ramuri din plexul carotidian se distribuie glomusului carotidian precim si sinusului carotidian.

6.2.3 Nervul laringeu superior: isi are originea la nivelul ganglionului nodos. Ajunge la nivelul muschiului corticoidian, pe care il inerveaza. In continuare se distribuie mucoasei de la nivelul etajului laringian subglotic. Se imparte in doua ramuri:

6.2.3.1 ramul extern

6.2.3.2 ramul intern, care prezinta:

6.2.3.2.1 ramuri anterioare: pentru mucoasa epiglotei si a plicilor aritenoepiglotice,precum si mucoasei lingule de la nivelul bazei limbii;

6.2.3.2.2 ramuri mijlocii: se distribuie mucoasei etajului glotic si a etajului epiglotic;

6.2.3.2.3 ramuri posterioare.

6.2.4 Nervii cardiaci superiori: se desprind din ganglionul nodos. Au un traiect descendent.

6.3 Ramurile toracice

6.3.1 Nervul recurent: reprezinta cea mai voluminoasa ramura a nervului vag. Originea, traiectul si raporturile celor doi nervi recurenti - drept si stang, sunt diferite.

Nervul recurent drept

Se desprinde din nervul vag unde acesta incruciseaza fata anterioara a arterei subclaviculare drepte. Inconjoara artera subclaviculara dreapta trecand inferior, apoi posterior de ea, formand o ansa. Ia traiectul ascendent si patrunde in unghiul format de catre flancul drept al esofagului si traheei. Atinge polul inferior al glandei tiroide si se angajeaza pe fata posterioara a lobului drept al glandei tiroide. Patrunde sub muschiul constrictor inferior al faringelui si ajunge la nivelul mucoasei faringiene.

Nervul recurent stang

Isi are originea in mediastin, la nivelul unde nervul vag treve peste fata anterioara a crosei aortice. Descrie o ansa inconjurand succesiv fata inferioara a crosei aortive, apoi fata posterioara, devine ascendet mergand pe flancul stang al esofagului si pe traheea.

Ramurile colaterale

6.3.1.1 Nervii cardiaci mijlocii: isi au originea la nivelul ansei nervului recurent. Mai lungi in dreapta, decat an stanga, trec intre fata posterioara a crosei aortei si participa la formarea plexului cardiac posterior.

6.3.1.2 Ramuri traheale: se desprind din ansa nervului recurent. Cu un traiect latero-medial patrund in musculatura si mucoasa traheala.

6.3.1.3 Ramuri faringiene: asigura inervatia muschiului constrictor inferior al faringelui.

6.3.1.4 Ram anastomotic: pentru ganglionul simpatic stelat.

6.3.1.5 Nervul laringeu inferior: reprezinta ramul terminal al nervului recurent. Se distribuie muschilor laringelui.

Din nervul laringeu inferior se desprinde un ram care se anastomozeaza cu ramul descendent al nervului laringeu superior, formand astfel ansa lui GALIEN.

6.3.2 Nervi cardiaci inferiori: se desprind din nervul vag imediat su originea nervului recurent. Participa la formarea plexului cardiac posterior.

6.3.3 Ramurile bronhice: se impart in ramuri anterioare si posterioare ce merg de-a lungul bronhiilor pricipale, participand la formarea a doua plexuri pulmonare- anterior si posterior. Din cele doua plexuri pulmonare pleaca ramuri nervoase care patrund prin hilul pulmonar, alaturi de bronhiile si vasele pulmonare, in plamani.

6.3.4 Ramuri esofagiene: isi au originea in nervul vag:

superior de bifurcarea traheei, asigurand inervatia motorie si senzitiva a esofagului toracic.

6.3.5 Ramuri pericardice: isi au originea in nervul vag la nivelul incrucisarii cu bronhia principala.

6.4 Ramurile abdominale

De la nivelul plexului esofagian cei doi nervi vagi - drept si stang, sunt reprezentati de catre doua trunchiuri vagale - anterior si posterior, care datorita anastomozelor, realizate la nivelul plexului esofagian vor contine fibre din cei doi nervi vagi - drept si stang.

6.4.1 Trunchiul vagal anterior: se indreapta catre orificiul esofagian al muschiului diafragm. Patrunde in cavitatea abdomnala, unde este in raport cu fetei anterioare a cardiei, apoi pe mica curbura a stomacului unde formeaza plexul gastric anterior.

De la nivelul plexului gastric anterior se desprind ramuri:

6.4.1.1 Ramuri hepatice;

6.4.1.2 Ramuri gastrice anterioare;

6.4.2 Trunchiul vagal posterior: patrunde prin orificiul esofagian al muschiului diafragm si ajunge in cavitatea abdominala, posterior de cardia, apoi formeaza plexl gastric posterior. Ramurile terminale sunt:

6.4.2.1 Nervul mezentericoceliac: situat in jurul trunchiului celiac, arterei mezenterice superioare si a arterei mezenterice inferioare.

6.4.2.2 Ramurile laterale: in numar de doua - dreapta si stanga, se indreapta catre extremitatea mediala a ganglionilor celiaci.

Ramura laterala din dreapta formeaza impreuna cu marele nervul splanhnic ansa lui Laignel - Lavastine.

Cei doi ganglioni celiaci, cei doi ganglioi aortico - renali si ganglionul mezenteric superior, impreuna cu aferentelor reprezentate de catre cele doua anse nervoase: ansa memorabila a lui Wrisberg si ansa lui Laignel - Lavastine, formeaza plexul solar.

Eferenttle plexului merg catre viscerele impreuna cu arterele si venele, formand in jurul lor plexurile secundare:

plexul hepatic

plexul gastric anterior

plexul gastric posterior

plexul splenic

plexul renal

prexul suprarenal

plexul mezenteric inferior

plexul genital