Nalba creata- Malva crispa. Nalba de cultura- Malva glabra. Nalba de gradina- Althea rosea. Nalba de padure-Malva silvestris. Nalba mare- Althea officinalis.Nalba mica-Malva negleta - tratament naturist

Nalba creata- Malva crispa. Nalba de cultura- Malva glabra. Nalba de gradina- Althea rosea. Nalba de padure-Malva silvestris. Nalba mare- Althea officinalis.Nalba mica-Malva negleta.

Nalba salbateca- Malva pusilla.

Toate sunt din familia Malvaceae.

Denumiri populare: banutei, cas, colacel, colaceii babei, casul popii, floarea zgaibii, malaga, nalba, tirte.

In traditia populara: frunzele si florile crude ori decoctul lor se folosea la bube, umflaturi si abcese. Radacina fiarta in lapte se pune al orice buba ca sa sparga. Planta fiarta cu radacina cu tot se punea in legaturi contra umflaturilor la picioare. Ceaiul sau decoctul din flori, frunze sau radacini sa lua in mod curent contra tusei, durerilor de piept si naduselii. Pentru raceala la plamani, se bea ceai de nalba cu flori de soc.

Din frunza uscata la umbra se facea un ceai, care se bea amestecat cu lapte dulce, contra durerilor la rinichi. Contra ascitei, se fierbea nalba cu urzici craiesti si patrunjel de camp si se bea cate o ceasca din decoct, dimineata, la amiaza si seara.

Decoctul frunzelor si florilor sau planta pisata si pusa in rachiu se lua pentru leucoree. Ceaiul din frunze si flori se mai lua pentru incetarea hemoragiilor interne.

Compozitie chimica: sunt folosite frunzele (Folium Malvae) contin: mucilagii care prin hidroliza dau acid galacturic, acid uronici, ramnoza, arabinoza, glucoza, metilpentoze, amidon, zaharuri, asparagina, substante grase, pectine, betaina, tanin, substante rezinoase, alteina (in special in flori-este un colorant, mucilagii, tanin, flavonoide), etc.

Actiune farmaceutica: emolienta, calmanta, antiinflamatoare, secretolitica pulmonara, inclusiv la afectiunile interne sau externe. Ajuta la refacerea mucoaselor. Are actiune behica. Expectoranta, emolienta, antiinflamator renal si gastrointestinal, calmant.

Frunzele intra in compozitia speciilor pectorale si a ceaiurilor pentru gargara si pectorale.

Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: abcese, afectiuni bucale inflamatorii, afectiuni congestive ale pielii, aftoza bucala, boli infectioase, bronsite, cistite, constipatie, cuperoza, dermatoze, eczeme, enterite, furunculoza, gastrite, hemoroizi, infectii renale, iritatiile aparatului digestiv, iritatiile aparatului renal si urinar, infectii renale, laringite, pleurite, rani, stomatite, traheite, tulburari gastro-intestinale, ulceratii, vaginite.

Preparare

-Infuzie din 2 lingurite de flori maruntite care se vor pune la 250 ml apa clocotita. Se foloseste atat intern cat si extern.

-Decoct din 2 lingurite de planta (radacina) care se va pune la 250 ml apa. Se va fierbe timp de 5 minute dupa care se strecoara. Se poate folosi atat intern cat si extern.

-Macerat din 2 lingurite de radacina maruntita care se pune la 250 ml apa. Se va tine timp de 8 ore dupa care se strecoara. Se va putea folosi la afectiunile de mai sus. Este cel mai util in afectiunile aparatului digestiv si respirator acest preparat.

Se poate folosi in diferite combinatii cu alte plante medicinale.