Metodica baschetului

Metodica baschetului

1. Aspecte metodice ale instruirii echipelor scolare pentru jocuri si competitii

Practicarea dirijata a jocului de baschet necesita o perioada de instruire intre 8 si 10 ani ( aproximativ de la 8 la 18 ani), acest fapt presupune stabilirea unei programari judicioase a mijloacelor si metodelor folosite, in concordanta cu dezvoltarea biologica, psihologica si motrica, care se realizeaza pe parcursul ciclului gimnazial si liceal prin orele de educatie fizica si a colectivului sportiv.

Aceasta pregatire poate fi etapizata respectand particularitatile de varsta, dupa cum urmeaza:

etapa 1 ( de initiere) 8-10 ani, categoria minibaschet II, clasele 3-4;

etapa 2 ( de invatare) 11-12 ani, categoria minibaschet I, clasele 5-6;

etapa 3 ( de fixare) 13-14 ani, categoria juniori III, clasele 7-8;

etapa 4 ( de consolidare) 15-16 ani, categoria juniori II, clasele 9-10;

etapa 5 ( de perfectionare sau maiestrie) 17-18 ani, juniori I, clasele 11-12;

Pentru o mai buna inmagazinare a datelor in cadrul celor cinci etape de instruire, ne vom referi cu prioritate asupra:

particularitatilor de varsta;

ponderii factorilor de antrenament;

obiectivelor de lucru si a normelor de efort;

unor indicatii metodice.

Etapa a I-a (8-10 ani) si a II-a (11-12 ani)

Particularitatile de varsta

atentie la coloana vertebrala, incepe dezvoltarea somatica a marilor grupe musculare. Posibilitatea de deformare a oaselor.

Capacitate mica de efort de intensitate maxima, tensiune arteriala scazuta. Eforturile gresit dozate depasesc posibilitatile organelor interne.

Predomina procesele de excitatie asupra celor de inhibitie ceea ce favorizeaza formarea deprinderilor motrice. Atentie deci la invatarea corecta a miscarii.

Ponderea factorilor antrenamentului este urmatoarea:

Obiectivele instruirii pe factorii antrenamentului

1. Pregatirea fizica

utilizarea unui numar mare de mijloace in vederea realizarii obiectivelor pregatirii fizice generale;

dezvoltarea cu prioritate a indemanarii (coordonare neuromusculara, suplete, mobilitate, ambidextrie, precizia actului motric).

2. Pregatirea tehnica

insusirea corecta a mecanismului de baza al miscarii ( elemente si procedee tehnice fundamentale) precum si executarea lor sub forma de complexe (structuri);

formarea ambidextriei

3. Pregatirea tactica

invatarea fundamentelor de baza ale actiunilor tactice individuale si colective in atac si aparare in limita elementelor tehnice invatate;

formarea plasamentului in teren si indeplinirea unor sarcini simple de joc.

Stabilirea normelor de efort

Volumul de lucru 280-320 ore anul, din care:

120 -130 ore pentru PFG si PF sp

90-110 ore pentru Pth si Pta;

50 ore pentru competitii;

15 ore pentru selectie si verificare;

15 ore pentru vizionari jocuri sau TV-video.

Intensitatea lectiilor de antrenament va fi mica si mijlocie. Intervalul optim intre lectii va fi de 2 zile dar nu mai mult de 3 zile. Durata lectiilor de 45-60 minute la inceputul procesului de pregatire si 60-90 minute spre sfarsitul etapei.

Numarul jocurilor si durata lor: echipele vor fi formate din 12 jucatori cu un joc la 1-2 saptamani. Jocul va avea 2 reprize cu o durata de 12 minute repriza si cu o pauza de 10 minute.

Treptat numarul jocurilor poate sa creasca. In cadrul Festivalului de minibaschet cele 2 reprize ( a cate 20 deminute), sunt impartite in doua parti a cate 10 minute, cu pauza de 1 minut. Terenul se schimba in repriza mare.

Indicatii metodice

exercitiile folosite vor avea intervale de odihna (revenire activa) lungi;

principalul mijloc de pregatire il va constitui folosirea jocurilor pregatitoare si a jocului bilateral cu reguli reduse;

exercitiile pentru invatarea elementelor tehnice vor urmari insusirea corecta a momentelor esentiale in efectuarea miscarilor fara a pierde vremea cu detalii;

exercitiile tactice trebuie sa aiba caracter concret datorita lipsei de discernamant a elevilor de aceasta varsta; se va evita starea de plictiseala si oboseala a lectiilor tactice prelungite;

atentie la limbaj! Profesorul trebuie sa aiba rolul unui prieten mai mare care il va invata pe copil un joc atractiv si frumos. Orice manifestare in forta va indeparta copilul.

Daca este posibil se vor folosi mingi mai mici si panouri cu inele mai joase;

Jocul de antrenament desfasurat pe reprize de 5-10 minute trebuie sa inceapa cu insusirea unor reguli simple cum ar fi:

nu alerga cu mingea in mana!;

nu impinge sau lovi adversarul!;

adversatul este oponent de joc si nu dusman!;

repune mingea de joc din afara terenului!;

paseaza cat mai mult pana in preajma cosului!

Metodele de lucru pentru aceasta varsta sunt demonstratia si exersarea;

Procedeele de lucru sunt:

structuri de exercitii cu actiune cumulativa asupra marilor grupe musculare;

insusirea deprinderilor tehnico-tactice de baza si alternarea cu structuri de exercitii ce urmaresc dezvoltarea fizica generala;

repetarea procedeelor tehnice si aplicarea lor in conditii variabile de echilibru, tempo, pozitive pentru dezvoltarea indemanarii;

folosirea ambidextriei in efectuarea structurilor;

folosirea unor exercitii cu caracter analitic pentru cresterea tonusului muscular si a mobilitatii si supletei articulare.

Etapa a III-a (13-15 ani), clasele VII-VIII

Particularitati de varsta

cresterea corpului in lungime; dezvoltarea heterocroma si in salturi;

profilarea masei musculare si marirea indicilor de forta;

procese furtunoase de dezvoltare si inceputul maturizarii sexuale( mai ales la fete); intensificarea functiilor hormonale;

consolidarea gandirii abstracte prin posibilitatea crescuta de sinteza si analiza; caracterul mobil al proceselor psihice

Ponderea factorilor de antrenament

Obiectivele instruirii pe factorii antrenamentului

1. Pregatirea fizica

continuarea pregatirii fizice generale si a pregatirii fizice specifice prin utilizarea unui larg arsenal de mijloace;

realizarea PF sp cu atentie marita pentru dezvoltarea vitezei sub toate formele de manifestare precum si a cuplurilor de calitati motrice viteza+forta, si viteza+indemanare.

2. Pregatirea tehnica

invatarea tuturor elementelor tehnice si a tuturor procedeelor asociate sub forma de structuri;

perfectionarea principalelor structuri de exercitii in conditii apropiate de joc si in conditii de joc;

dezvoltarea preciziei in aruncari la cos si in pasarea mingii

c. Pregatirea tactica

- perfectionarea actiunilor tactice individuale in relatia 1x1;

cunoasterea combinatiilor fundamentale de 2-3 jucatori in atac si aparare;

cunoasterea unui sistem de joc in atac si aparare.

Stabilirea normelor de efort

Volumul de lucru este de 470-490 ore anual din care:

200ore pentru PFG, PFM, si PFSp;

210 ore pentru PTh si PTa;

60 de ore pentru competitii;

10 ore pentru selectie si verificare;

10 ore pentru lectii teoretice, control medica

Intensitatea lectiilor de antrenament este mijlocie si mare. Lectii de 3-4 ori pe saptamana cu o durata de 90-120 minute. Intensitatea maxima va fi plasata la sfarsitul lectiei.

Numarul jocurilor si durata lor: se joaca in fiecare saptamana ( joc oficial sau de verificare) cu 2 reprize a 20 minute cu pauza de 10 minute.

Indicatii metodice

Varsta mijlocie reprezinta etapa de desavarsire a pregatirii efectuate in etapa precedenta si inceputul fundamentarii viitoarei maiestrii sportive.

Continutul procesului de pregatire are urmatoarele sarcini:

       se continua desavarsirea dezvoltarii fizice si a pregatirii fizice multilaterale;

       se acorda o atentie deosebita dezvoltarii vitezei sub toate aspectele de manifestare si a cuplurilor de calitati: V+F si V+I;

Invatarea si perfectionarea procedeelor tehnice se va realiza prin ingreunarea conditiilor de executie: asocierea sub forma de structuri cu alte elemente tehnice, prezenta adversarului semiactiv si activ, aplicarea lor in conditii de joc propriu zise.

Se va pune accent pe dezvoltarea calitatilor motrice specifice sub forma de exercitii si structuri pe care se grefeaza elementul tehnic care necesita in mod preponderent calitatea respectiva (viteza de executie a paselor, sariturile la panou in regim de rezistenta, etc).

Se va acorda o atentie deosebita educarii gandirii tactice, plasament in atac sii aparare, marcajul diferentiat, relatia 1x1 pe posturi.

Se va incepe selectia pentru specializarea pe posturi.

Metodele de lucru utilizate sunt: demonstratia, explicatia, exersarea.

Procedeele metodice de lucru sunt:

exersarea priceperilor si deprinderilor motrice specifice in alternanta cu exercitiile efectuate in scopul precizarii detaliilor de executie;

pentru dezvoltarea vitezei - cresterea tempoului de executie cu alternarea executiilor lente cu cele de viteza mare;

pentru dezvoltarea fortei body-building: exercitii cu invingerea propriei greutati;

pentru dezvoltarea rezistentei: metoda repetarii unor eforturi prelungite (aerobe) cu intensitate moderata (medie) si tempo uniform. Pe acest fond se va interveni cu "injectii" de circuite si intervale care socilita efortul specific anaerob. Dozarea se poate individualiza.

Caracterul de intrecere si joc va ramane pregnant in lectii dar se va mari numarul de repetari a exercitiilor analitice.

Etapa a IV-a(16-17 ani) sau clasele IX-XII

Particularitatile de varsta

remarcarea deplina a aptitudinilor motrice pentru activitatea de performanta si diferentierea lor pe posturi de joc;

incheierea proceselor de maturizare sexuala;

capacitatea crescuta de analiza critica, perceptivitate asociativa precum si o buna memorie si atentie distributiva

Ponderea factorilor de antrenament si obiectivele instruirii

1. Pregatirea fizica (30%)

atentie deosebita pentru pregatirea fizica generala si multilaterala;

dezvoltarea fortei si rezistentei precum si a cuplului F+V si V+R;

dezvoltarea calitatilor motrice specifice in concordanta cu executia corecta a deprinderilor motrice specifice.

2. Pregatirea tehnica( 40%)

perfectionarea elementelor tehnice invatate si consolidarea lor pe postul din echipa;

cresterea vitezei de executie in conditii ingreunate de joc si stres;

cresterea indemanarii in executiile de mare finete in conditii de factori perturbatori.

3. Pregatirea tactica (30%)

perfectionarea tacticii individuale in aparare si atac in functie de postul din echipa;

perfectionarea principalelor combinatii de 2-3 jucatori in functie de specializarea pe posturi si sistemele folosite;

cunoasterea si aplicarea  in joc cu eficacitate a tacticii colective de echipa pentru atac si aparare.

Stabilirea normelor de efort

Volumul de lucru: 650-850 ore anual din care:

Intensitatea lectiilor de antrenament va fi mijlocie si mare cu un numar de 4-6 antrenamente pe saptamana cu durata de 90-120 minute. In tabere sau in cantonamente este indicat regimul de doua antrenamente pe zi cu durata de 90-120 minute.

In lectiile de antrenament lungi (120 minute) se va lucra pentru tactica de echipa, aruncari la cos inregistrate de pe posturi, jocuri scoala.

Pentru cadeti este contraindicata programarea jocurilor la un interval mai mic de 3 zile. In cazul turneelor cu 3-4-5 jocuri consecutive se va urmari cu foarte mare atentie refacerea dupa efort.

Indicatii metodice

Continutul si desfasurarea activitatilor cu grupele de cadeti si juniori I se apropie din ce in ce mai mult de specificul activitatii cu seniorii.

Trebuie sa respectam cu strictete particularitatile de varsta ale acestor perioade: fetele incep sa-si opreasca cresterea in inaltime castigand in greutate. Apare maturizarea sexuala si cea psihica mai repede decat la baieti. Baietii incep sa depaseasca fetele in ceea ce priveste dezvoltarea fizica: inaltime, greutate, masa musculara. La 19 ani atat la fete cat si la baieti capacitatea aparatului locomotor se apropie de cea a adultilor.

Din punct de vedere psihic, stabilizarea si cristalizarea personalitatii se face in valuri: supraestimarea posibilitatilor proprii (teribilism), instabilitatea hotararilor, aspiratia de intrecere, cristalizarea trasaturilor de caracter.

Pentru pregatirea fizica profesorul isi va orienta activitatea metodica spre dezvoltarea calitatilor motrice generale si specifice. Se introduce cu prudenta (15-16 ani) antrenamentul de forta cu ridicarea de greutati si se extinde la 18-19 ani cu antrenamente periodice ( un antrenament sau doua pe saptamana) cu incarcatura maxima. Se insista asupra dezvoltarii cuplului F+V.

Pentru dezvoltarea rezistentei, exercitiile capata un caracter specific fiind cunoscut specificul de efort mixt (aerob si anaerob) al jocului. Atentie mare la intervalele de odihna pentru revenire! Se va controla in permanenta frecventa cardiaca si respiratorie.

Pregatirea tehnica ocupa un rol important in volumul antrenamentelor in acesta perioada. Axata pe structuri tehnic-tactice individuale, va avea prioritate in specializarea pe posturi si in relatia 1x1.

Se va insista asupra urmatoarelor aspecte:

largirea posibilitatilor de legare a elementelor tehnice;

utilizarea acestor elemente tehnice in regim de viteza si forta in prezenta adversarului;

imbunatatirea calitatii executiei, aparitia stilului personal de joc.

Pregatirea tactica va urmari rezolvarea unor situatii din ce in ce mai complexe de joc; plecand de la relatia 1x1 (atac si aparare) trecand prin combinatiile de 2-3 jucatori (atac si aparare) se va ajunge la tactica colectiva de echipa cu insusirea unor sisteme de joc pentru atac si aparare.

Procedeele metodice de lucru sunt:

exersarea unor structuri de exercitii specifice cu caracter analitic in scopul tonificarii unor grupuri si lanturi musculare si a stabilitatii articulatiilor care participa in joc;

folosirea circuitelor si circuitelor cu intervale pentru dezvoltarea fortei si a cuplurilor F+V si V+R;

alternarea executiilor lente cu cele executate in mare viteza cu desfasurare pe tot terenul pentru formarea simtului tactic de variatie de ritm (individual si colectiv);

se va insista pe dezvoltarea indemanarii prin repetari de structuri tehnico-tactice in conditii din ce in ce  mai complexe.

2. Baschetul in invatamantul gimnazial (cls. V-VIII) si liceal (cls. IX-XII)

Conceptia care sta la baza reformei sistemului de invatamant romanesc, implicit al educatiei fizice si sportului scolar isi gaseste aplicabilitatea in programa scolara de specialitate.

La elaborarea programei s-a avut in vedere:

standardele de performanta ale invatamantului primar, gimnazial si liceal;

reluarea in sens concentric a elementelor predate in ciclul anterior;

experienta si traditia educatiei fizice in tara noastra;

conditiile de dotare materiala.

Practicarea jocului de baschet comform programei de specialitate se realizeaza in cadrul lectiei de educatie fizica si de activitati sportive

1. Baschetul in lectia de educatie fizica:

Programa scolara actualizata ofera profesorului o totala libertate in ceea ce priveste programarea si planificarea instruirii, aceasta fiind determinata de specializarea cadrului didactic, baza materiala existenta, si traditia baschetului in scoala, noua programa orientand instruirea cu clasa a V-a (fosta programa stabilea initierea cu clasa a VI-a) pana la a XII-a, cu un volum de 2 lectii saptamanale (clasele V-VIII) si 1 lectie saptamanala ( clasele IX-XII).

Obiectivele instructiv- educative

       dezvoltarea motricitatii specifice jocului de baschet

       aplicarea in joc a structurilor tehnico-tactice si a principalelor reguli de joc

       cultivarea in lectii a relatiilor de colaborare specifice jocului de baschet

       formarea obisnuintei de a practica baschetul in scop recreativ

Indicatii metodice generale

durata temelor de baschet este de 15

grupele de lucru vor avea un efectiv redus(individualizare) pentru a asigura numarul de repetari ( 6-8 elevi la un panou + o minge)

mijloacele vor fi sub forma de concurs, stafete aplicative, jocuri de miscare

atentia cadrului didactic va fi orientata spre corectitudinea in executie

temele vor fi mentinute 3-4 lectii continue, respectandu-se etapele instruirii ( metodica invatarii, fixarii, consolidarii)

elementul tehnic aruncarea la cos cu toate procedeele tehnice de executie trebuie introdus in fiecare lectie

invatarea si fixarea elementelor tehnice si actiunilor tactice se va realiza sub forma de structuri, respectandu-se 2 structuri pe jumatate de teren, o structura pe tot terenul, finalizarea structurilor concretizandu-se prin concursuri individuale, pe grupe si perechi.

jocul propriu-zis se va realiza pe o suprafata limitata(3x3), precum si in ,,val" (pentru intensitate si complexitate).

2. Baschetul in lectia de activitati sportive

Se desfasoara sub forma lectiilor de antrenament (1-3 saptamanal), lectia tine 90 . Se organizeaza ( ca activitate benevola a alevilor) pe clase paralele sau pe grupe valorice ca nivel de instruire.

Are ca scop participarea la Campionatul National de baschet a Liceelor sau a Scolilor Generale. La aceste competitii nu au drept de joc elevii legitimati la cluburi sportive. Un rol determinant in eficienta lectiilor de colectiv/ansamblu sportiv il are:

interesul cadrului didactic (actiune neplatita);

cunostintele din domeniu;

sprijinirea specialistilor din cluburile sportive ( prin legitimarea mai intarziata, prin jocuri de verificare, prin cnducerea echipei la jocuri)

colaborarea cu cluburile sportive ( in selectia si promovarea elevilor talentati)

Verificati- va cunostintele

Care sunt etapele de instruire si joc, respectand particularitatile de varsta? Descrieti fiecare etapa in parte.

Caracterizati principalele aspecte ale practicarii baschetului in lectia de educatie fizica si in lectia de activitati sportive.