Modificari histopatologice ale gastritelor atrofice

MODIFICARI HISTOPATOLOGICE ALE GASTRITELOR ATROFICE

II.  METAPLAZIA INTESTINALA

leziune frecventa, reprezentand o trasatura histopatologica importanta a ambelor tipuri de gastrita atrofica

apare ca raspuns la lezarea mucoasei gastrice, epiteliul normal fiind inlocuit  cu celule de tip intestinal ( 44A,B)

la nivelul criptelor glandelor gastrice se intalnesc celulule caliciforme si enterocite

sunt prezente si celule Paneth, celule care in mod normal nu se gasesc la nivelul mucoasei gastrice

ocazional se pot forma vili de tip intestinali

celulele metaplazice contin de asemenea enzime caracteristce intestinului (aminopeptidaze, fosfataza alcalina)

in cazul gastritei atrofice autoimune, la nivelul fundusului gastric celulele parietale si zimogene pot fi inlocuite cu glande mucoase asemanatoare celor de la nivelul cardiei sau antrului, modificare denumita metapalzie pseudopilorica. De aceea, in cazul probelor de biopsie gastrica trebuie cunoscut exact locul de recoltare.

!! Atat gastritele atrofice autoimune cat si cele multifocale se asociaza cu un risc mare de dezvoltare a carcinomului gastric.

o  pacientii cu anemie pernicioasa si gastrita atrofica prezinta un risc de trei ori mai mare pentru aparitia adenocarcinomului gastric si un risc de 13 ori mai mare pentru a dezvolta tumori carcinoide

o  cancerul este localizat mai frecvent la nivelul antrului

Metaplazia intestinala este considerata o leziune precursoare pentru cancer, deoarece:

cancerul gastric apare in zonele cu metaplazie intestinala

jumatate din cancerele intestinale prezinta celule de tip intestinal

multe cancere gastrice prezinta activitate aminopeptidazica asemanatoare cu cea observata la nivelul metaplazieie intestinale

mai mult, toate gradele de displazie,  de la displazia cu grad scazut la carcinomul in situ, au fost observate la nivelul zonelor cu metapalzie intestinala

v    FORME  SPECIALE DE GASTRITE

Gastrita eozinofilica

afectiune idiopatica caracterizata printr-un accentuat infiltrat eozinofilic la nivelul mucoasei, peretelui muscular sau in toate straturile stomacului, de obicei cu localizare in regiunea antrala sau pilorica

afecteaza in mod tipic femeile de varsta mijlocie

simptomul principal - durere abdominala, iar prezenta edemului la nivelul pilorului determina obstructie la acest nivel

frecvent se asociaza cu enterita eozinofilica

Microscopic - la nivelul antrului si in regiunea antrala apare ingrosarea difuza a peretelui, in special datorita hipertrofiei musculare. Uneori in zonele afectate pot apare ulceratii, ceea ce determina o pierdere cronica de sange cu aparitia secundara a anemiei

Gastrita limfocitica

• se caracterizeaza prin prezenta limfocitelor intraepiteliale (peste 20/100 nuclei epiteliali), acestea fiind in mod exclusiv limfocite T, majoritatea CD8+
• de obicei boala este limitata la nivelul corpului gastric
• se poate asocia cu boala celiaca, desi in cele mai multe cazuri etiologia este necunoscuta

Gastrita granulomatoasa

reprezinta un diagnostic de excludere, atunci cand prezenta granuloamelor epitelioide intramucoase nu este explicata de una din urmatoarele afectiuni: boala Chron, sarcoidoza, infectii (tuberculoza,histoplazmoza), vasculita sistemica sau o reactie la corp strain

din punct de vedere clinic este o afectiune benigna

Morfopatologic - se observa ingustarea si rigiditatea regiunii antrale ca urmare a prezentei inflamatiei granulomatoase transmurale.

Gastropatia reactiva (chimica)

• reprezinta un grup de afectiuni destul de frecvente, ce se caracterizeaza prin modificari histopatologice caraceristice la nivelul mucoasei gastrice.

Etiopatogenie

Reflux biliar - apare frecvent dupa gastroduodenostomie, gastrojejunostomie

Consum indelungat de medicamente anti-inflamatorii nesteroidiene

Traumatismele mucoasei dupa un prolaps - in mod particular, traumatismul gastric antral sau prolapsul determina aparitia unei leziuni caracteristice denumite ectazie vasculara antrala gastrica

Gastropatia reactiva (chimica)

- modificari histopatologice

hiperplazia foveolara a celulelor epiteliale de suprafata cu pierderea secretiei de mucina si modificari regenerative glandulare

edemul mucoasei gastrice cu dilatarea capilarelor

extinderea fibrelor musculare netede in lamina proprie, printre glandele gastrice

A Cheia diagnosticului - absenta inflamatiei active (neutrofilice) la nivelul epiteliului

BOALA   MÉNÉTRIER (Gastropatia hiperplazica hipersecretorie)

afectiune idiopatica rara, ce se caracterizeaza prin prezenta pliurilor gastrice ingrosate la nivelul corpului si posibil si la nivelul antrului; se asociaza cu o pierdere accentuata de proteine (inclusiv albumine) la nivelul mucosei gastrice afectate.

este de patru ori mai frecventa la sexul masculin decat la femei, si poate afecta orice categorie de varsta.

este considerata o afectiune premaligna, si de aceea se recomanda supraveghere endoscopica periodica

Manifestari clinice

cel mai frecvent durere postprandiala, diminuata de administrarea de antiacide

scadere ponderala, uneori brusca

frecvent, apar edeme

uneori apare ascita si casexia, simptome datorate pierderilor de proteine, care pot sugera o afectiune maligna

Modificari morfopatologice in boala Ménétrier

Aspect macroscopic

Stomacul este marit, pliurile gastrice de la nivelul marii curburi de la nivelul fundusului si corpului gastric, si ocazional de la nivelul antrului, sunt marite atat prin grosime cat si prin inaltime, astfel incat suprafata gastrica capata un aspect circumvalat, asemanatoare cu cea cerebeloasa(46 A,B )

Modificari morfopatologice in boala Ménétrier

Aspect microscopic

• afectiunea este limitata la nivelul celulelor parietale (oxintice, acidofile)
• apare hiperplazia criptelor gastrice, ce determina o marire evidenta a adancimii lor si o arhitectura intortocheata
• foveolele gastrice sunt tapetate de celulele secretoare de mucus, ce se gasesc in mod normal la nivelul suprafetei epiteliului gastric si la nivelul istmului glandelor mucoase
• Glandele gastrice:
• sunt alungite si uneori pot capata un aspect chistic;
• sunt tapetate de celule epiteliale secretoare de mucus, de tip superficial, in loc de celule parietale sau principale
• pot penetra musculara mucoasei, determinand un aspect asemanator cu sinusurile Rokitansky - Aschoff  de la nivelul vezicii biliare
• uneori se poate observa metaplazia pseudopilorica. (metaplazia intestinala nu se intalneste)
• la nivelul laminei proprii se pot gasi limfocite, celule plasmocitare si ocazional neutrofile