Modelul personalitatii profesorului ideal al institutiei de invatamant superior medical

Modelul personalitatii profesorului ideal al Institutiei de Invatamant Superior Medical

Summary

The model of personality of ideal teacher in the field

of high medical school education

Ideal profesor personality model of the medical high establishment was studied according to factor analysis of the evaluated experimental date by university staff from the SUMPh N. Testemitanu". The model can be build by the following personality factors: social or conscientiousness responsibility, straight forwardness and delicacy in communication social relevance and favorable work attitude.

The factorial analysis permits us the study and professor personality structure analysis.

Universitary staff of high medical establishment personality image consists of personality predominant factors that there were identified by factorial analysis method as well as generalized qualitative analysis.

Rezumat

Modelul personalitatii profesorului ideal al Institutiei de Invatamant Superior Medical a fost cercetat in baza analizei factoriale a datelor experimentale evaluate de cadrele didactice universitare ale USMF "N. Testemitanu". Modelul dat ar putea fi constituit din urmatorii factori ai personalitatii: Responsabilitate sociala sau constiinciozitate; Franchete si delicatete in comunicare; Relevanta sociala; Determinismul (determinanta) personalitatii; Toleranta si moralitatea personalitatii si Atitudinea favorabila fata de munca.

Analiza factoriala ne-a permis sa studiem si sa analizam structura personalitatii profesorului. Imaginea personalitatii CDU al IISM este constituita dintr-o serie de factori predominanti ai personalitatii, care au fost identificati prin metoda analizei factoriale, cat si prin analiza calitativa generalizata a rezultatelor experimentale.

Actualitatea

Obiectul activitatii pedagogice universitare il constituie formarea personalitatii, ceea ce face ca aceasta activitate sa fie cea mai delicata dintre toate profesiunile si artele. Fiecare CDU trebuie sa actioneze asupra studentilor astfel, incat sa asigure o concordanta deplina intre produsul final obtinut si modelul social ideal al acestui rezultat. Cu cat produsele activitatii pedagogice tind sa se suprapuna modului social al acestor produse, cu atat mai mult creste eficienta comportamentului didactic. Desi asupra obiectului activitatii pedagogice actioneaza si alti factori, consideram totusi ca principalul criteriu al eficientei activitatii CDU il constituie rezultatele obtinute in planul dezvoltarii studentilor.

Analiza factoriala este instrumentul statistic, care sta nemijlocit la baza cercetarii diferentelor individuale ale personalitatii. Multiplele variante de utilizare a ei includ construirea testelor, determinarea parametrilor de baza ale personalitatii si aptitudinilor, stabilirea faptului, cate caracteristici psihologice (trasaturi) se masoara printr-un set de teste sau insarcinari (sarcini) ale testului.

Aceasta metoda pune accent pe analiza criteriului intern, respectiv pe tehnici statistice care permit ca, odata cu identificarea unui factor care apare ca dimensiune responsabila de variatia semnificativa a comportamentului profesdorului, sa construim si o scala pentru a defini psihologic si a evalua respectivul factor.

Etape de realizare a analizei factoriale:

a. construirea pe baze apriori a unui lot relativ mic de itemi (celelalte metode presupuneau o selectie finala dintr-un numar initial mare de itemi posibili), itemi ce par sa fie strans legati de factorul vizat;

b. acesti itemi sunt administrati unui numar mare de subiecti, testati adesea in paralel si cu alte instrumente semnificative in raport cu factorul sau dimensiunea vizata;

c. se realizeaza o intercorelare a itemilor, matricea rezultata fiind analizata factoriala, rotata conform procedurii alese si obtinandu-se astfel o clusterizare care este responsabila de un anumit cuantum al variatiei comportamentului subiectilor testati;

d. se determina incarcatura factoriala a fiecarui item (corelatia cu fiecare factor rezultat);

e. vor fi selectati pentru scala finala acei itemi care au cea mai inalta incarcatura factoriala.

Rezultatul va fi o solutie structurala, in care fiecare factor este responsabil pentru anumite trasaturi semnificative ale personalitatii CDU, ce va forma imaginea lui.

In aceasta metoda uneori pot interveni erori datorate metodei de analiza factoriala sau datorita lipsei de distinctivitate conceptuala intre structura si fenomen. Astfel, in cercetarea noastra am tinut cont de analiza semnificatiei psihologice a itemilor care structureaza un anumit factor, pentru a da consistenta psihologica, sens calitativ produsului analizei cantitative.

H. J. Eysenck insista asupra analizei factoriale in studiul personalitatii, in evaluarea umana. O problema care nu scapa specialistilor este interpretarea datelor obtinute asupra unei persoane. In acest sens, F. N. Kerlinger atrage atentia la interpretarea informatiilor, a datelor ordinale, la care se potriveste analiza statistica. El evidentiaza progresul stiintific realizat in aceasta directie in psihologie, sociologie si pedagogie, ceea ce vine in sprijinul unei evaluari tot mai corecte.

Am selectat intentionat diverse aspecte ale preocuparilor teoretice si practice de apreciere a persoanei, pentru a surprinde cat mai nuantat complexitatea pe care o prezinta in preocuparile unui numar tot mai mare de teoreticieni si practicieni, fara sa fi ajuns la un sistem evaluativ unanim acceptat. Tocmai de aceea, gasirea unor posibilitati propice de apreciere si actionarea pe baze stiintifice in aceasta directie ramane o preocupare si de viitor, mai ales ca dinamica sociala impune apelarea la criterii evaluative mereu schimbate.   

In programul SPSS a fost realizat algoritmul analizei factoriale, mai intai de toate in scopul studierii gruparii opiniilor dupa asemanarile opiniilor acestora privind subiectele evaluate, apoi in rezultatul analizei factorilor personalitatii CDU vor fi unite acele, care au profiluri de evaluare mai apropiate. In programul statistic dat a fost realizata metoda componentelor principale cu rotatia - Varimax si Quatrimax ulterioara. In raport sunt luati in consideratie numai factorii care au semnificatia mai mare de + 0,1 si mai mica de - 0,1. Pentru fiecare factor sunt prezentate in ordinea descrescanda incarcatura (saturatia) descriptorilor, la care aceasta depaseste radacina patrata din corelatia semnificativa, adica nu depaseste rezultatul de 0,1.

Corelatia semnificativa este stabilita dupa numarul observatiilor, egale cu efectuarea numarului de aprecieri pe numarul de subiecti experimentali (la nivelul p < 0,05). In continuare vom prezenta detaliat rezultatele analizei factoriale, realizate in urma analizei matricelor corelative ale rezultatelor primite.

Material si metode de cercetare

Studiul a fost realizat pe un grup experimental, constituit din circa 140 CDU de la USMF "N. Testemitanu".

Au fost folosite urmatoarele metode de cercetare:

I.  Metode teoretice: cercetarea, studiul comparativ, analiza si sinteza surselor bibliografice, a conceptiilor si ideilor.

II. Metode experimentale: ancheta "Trasaturile necesare si importante ale personalitatii profesorului ideal al IISM", cat si observarea, testarea, compararea.

III.   Metode statistice: analiza factoriala.

Pentru determinarea structurii factoriale a imaginii personalitatii CDU a fost folosita analiza factoriala ca metoda calitativa de prelucrare a datelor. Prelucrarea statistica a datelor a fost realizata prin aplicarea programului computerizat SPSS.

Rezultate si discutii

In continuare va prezentam Modelul profesorului ideal in imaginea CDU ale USMF "N. Testemitanu". Acest model este constituit din urmatorii factori ai personalitatii:

1. Responsabilitate sociala sau constiinciozitate. Prin factorul dat apreciem dimensiunea sociala a personalitatii profesorului pe care el si-o instituie liber si constient ea coreland cu exigenta, sarguinta, cu valorile si atitudinile persoanei fata de sine si fata de ceilalti. Valorile vizeaza directiile posibile si dezirabile de evolutie si dezvoltare optima a personalitatii profesorului, cat si a campului social in sensul perfectionarii personale si profesionale.

Factorul 1 (5,365% de varianta) ce a fost denumit ca "Responsabilitate sociala sau constiinciozitate" a fost format pe baza urmatorilor descriptori: Constientizarea responsabilitatii (0,368); Sarguinta (0,337); Exigenta (0,274); Fermitate (0,346); Eruditie (0,219); Exigenta de sine (0,136).

2. Franchete si delicatete in comunicare. Acest factor ne semnaleaza despre nivelul de lealitate si sinceritate cu care profesorul isi indeplineste obligatiile asumate, cat si tactul si delicatetea in comunicarea cu cei din jur. Acest factor de asemenea desemneaza respectul, amabilitatea si modestia in comunicare, cat si inteligenta, diplomatia stabilirii relatiilor psihosociale.

Factorul 2 (4,981% de varianta) cu denumirea de "Franchete si delicatete in comunicare" a fost constituit din urmatorii descriptori: Sinceritate (0,543); Tact (0,364); Amabilitate (0,351); Modestie (0,349); Inteligenta (0,345); Maiestrie (0,275); Stabilitate (0,147).

3. Relevanta sociala. Acest factor se caracterizeaza prin abilitatea profesorului de a iesi in evidenta, de a fi remarcabil prin realizarile sale personale si profesionale. Profesorul dat se caracterizeaza prin valoare si calitati ale personalitatii, ca consecventa, rationalitate, autocontrol, cat si sociabilitate, altruism si atitudine corecta si echilibrata fata de oameni. De asemenea, acest factor desemneaza calitatile organizatorice ale profesorului si iscusinta de a rezolva sarcinile profesionale.

Factorul 3 (4,776% de varianta) cu denumirea de "Relevanta sociala" este constituit din urmatorii descriptori: Consecventa (0,477); Autocontrol (0,339); Altruism (0,334); Organizare (0,293); Sociabilitate (0,258); Echilibru emotional (0,207); Onestitate (0,187).  

4. Determinismul (determinanta) personalitatii. Factorul dat a fost interpretat de noi "Determinism" ca factor, caracteristic prin functionalitatea personalitatii profesorului, care depinde de anumite cauze, fapte, principii sociale. Prin acest factor noi am exprimat postulatul, conform caruia "determinismul arata ca natura nu se supune capriciului, ci unei ordini de cauzalitate, ce dirijeaza orice demers stiintific" [apud., 1, R. Doron, p. 234].

Prin acest factor noi am exprimat abilitatea profesorului de a avea criticism, dar si corect si flexibil in acelasi timp, atat in comunicare, cat si in realizarea sarcinilor profesionale. De asemenea acesta se caracterizeaza prin atitudinea binevoitoare si generoasa fata de cei din jur si abilitatea de a-si folosi capacitatile personale, cultura si ratiunea in mod independent si elocvent.

Factorul 4 (4,576% de varianta) a fost format din urmatorii descriptori: Criticism (0,504); Generozitate (0,394); Corectitudine (0,404); Independenta (0,338); Flexibilitate (0,295); Cultura generala (0,211).

5. Toleranta si moralitatea personalitatii. Factorul dat ne exprima atitudinea personala a profesorului, ce consta in recunoasterea altuia dreptul de a se comporta si de a gandi in mod diferit de tine, acceptarea binevoitoare a opiniilor, colaborarea, activismul social si dexteritatea personalitatii in a avea principii si eticheta morala.

In psihologia sociala, marja de toleranta se situeaza intre limitele variantei sociale cuprinse intre acceptarea pasiva a unei situatii sau a unei conduite necorespunzatoare si aparitia reactiilor reprobatoare, defensive si normative [apud., 1, R. Doron, p. 785].

Factorul 5 (4,528 de varianta) este constituit din urmatorii descriptori: Bunavointa (0,460); Eticheta morala (0,418); Colaborare (0,310); Activism social (0,276); Originalitate (0,200); Bogatie spirituala (0,137).  

6. Atitudinea favorabila fata de munca. Acest factor a fost interpretat de noi "Atitudinea favorabila fata de munca", deoarece el exprima disciplina de munca, organizarea si controlul activitatii profesionale. De asemenea acesta este sustinut de atitudinea emotionala pozitiva fata de succesele personale si profesionale, cat si initiativa in realizarea activitatilor importante si rezolvarea sarcinilor profesionale ale profesorului.

Factorul 6 (4,374 de varianta) cu denumirea de "Atitudinea favorabila fata de munca" este constituit din urmatorii descriptori: Afectiune (0,461); Disciplina de munca (0,422); Initiativa (0,366).

Descriptorii care au primit aprecieri negative: perseverenta (-0,207);    principialitate (-0,273); rezistenta (-0,263); noblete (-0,316); demnitate personala (-0,325).

Generalizarea rezultatelor primite in urma analizei factoriale certifica urmatoarele: in toate modelele profesorului ideal, ce au fost conturate de catre diverse grupe experimentale atat de studenti, cat si de CDU au fost regasiti factorii personalitatii PI, ce au fost prezentati in ipoteza, ce a fost confirmata prin cercetarea noastra.

Ipoteza data a presupus ca Modelul personalitatii profesorului ideal ar putea fi constituit din urmatorii factori ai personalitatii: intelect si inteligenta; performanta profesionala; autoactualizare; responsabilitate si constiinciozitate in munca; moralitate si cultura sociala; cat si toleranta.

Din datele culese de reprezentantii tarilor membre si asociate la UE rezulta ca abilitatile si competentele considerate ca fiind definitorii pentru un CDU reusit se regasesc in Modelul european al profesorului. Modelul ideal al personalitatii profesorului IISM se va considera eficient daca va fi intemeiat pe:

principiile axiologiei stiintelor pedagogice si psihologice;

bazat pe un potential axiologic, aferent CDU modern in medicina;

o interactiune si o interdependenta a atitudinilor, competentelor si cunostintelor profesionale si pedagogice;

nivelurile inalte de predare - invatare a tuturor disciplinelor integrate din perspectiva curriculara.

echilibrarea teoreticului si empiricului in determinarea obiectivelor universitare educationale si profesionale;

eficientizarea evaluarii, selectarii si divizarii continuturilor didactice si metodologice universitare;

dezvoltarea imaginei personalitatii si imaginei profesionale a CDU la nivel inalt.

Concluzii

Scopul formarii si dezvoltarii profesionale a cadrelor didactice consta in cultivarea unei personalitati profesionale si culturale care sa raspunda eficient demersului educational si cultural contemporan al individului, natiunii si umanitatii, al tarii si societatii umane [I. Negura, L. Papuc, Vl. Paslaru].

Modelul profesorului "ideal" a cunoscut o intreaga metamorfoza de-a lungul istoriei preocuparilor in domeniu, fiind dependent de o serie de factori, precum: obiectivele educationale specifice unei etape de dezvoltare a societatii, sistemul de conceptii si teorii asupra activitatii educative si valentele ei formative etc. [2, N. Mitrofan, p. 32-37].

Bibliografie

Doron, R., Parot, F., Dictionar de psihologie. / trad. din l. franc. Editura "Humanitas", Bucuresti, 2007.

Mitrofan, N. Aptitudinea pedagogica, Bucuresti, Editura Academiei, 1988, p. 32-37.

Mucchielli, A. (coord.) Dictionar al metodelor calitative in stiintele umane si sociale. Trad. de Veronica Suciu, Iasi , Edit. Polirom, 2002, 448 p.

Muresanu, P. Manual de metode matematice in analiza starii de sanatate. Editura medicala, Bucuresti, 1989, p. 573.

Racu, I. Psihodiagnoza si statistica psihologica. Tipografia UPS "Ion Creanga", Editia a II (revazuta), Chisinau, 2006, 150 p.

Rotariu, Tr. (coord.) Badescu, G., Culic, I.,Mezei, El., Muresan, C. Metode statistice aplicate in stiintele sociale. Iasi, Editura "Polirom", 1999, pag. 304-334.

OPORTUNITATI DE DEZVOLTARE A SISTEMUL DE ASISTENTA MEDICALA DIN REPUBLICA MOLDOVA PE BAZA EXPERIENTEI OLANDEI

Ala Nemerenco

IMSP Clinica Universitara de Asistenta Medicala Primara a USMF "Nicolae Testemitanu"

Summary

The Dutch system of primary health care

In this article is presented the Dutch system of primary health care. The Netherlands has an accessible health care system. Since 2004, health care expenditure has risen annually by 6%. The central figure of the whole system is the family physician -"gate keeper". The system has an effectiveness prevention, effectiveness cure, effectiveness long term care and social support. It is a safety and efficient system with a high level of quality and high rating of patients' satisfaction.

Key words: primary health care, family physician, quality, health care.

Rezumat

In acest articol este prezentat succint sistemul de asistenta medicala primara din Olanda. Olandezii au un sistem de sanatate destul de accesibil. Din 2004 cheltuielile totale pentru sanatate au crescut cu cate 6% anual. Figura centrala este medicul de familie, care detine rolul de "portar" si triere. Sistemul consta din patru elemente care lucreaza foarte eficient, asa ca preventia, tratamentul, ingrijiri de durata si suportul social. Este un sistem sigur si eficient cu un nivel inalt al calitatii serviciilor medicale prestate si grad inalt de satisfactie a pacientilor.

Cuvinte cheie: asistenta medicala primara, medic de familie, calitate, asistenta medicala.

Actualitatea temei

Astazi in majoritatea tarilor asistenta medicala primara ocupa un loc de frunte in sistemul de sanatate nu doar pentru ca costa mai ieftin si foloseste mai putine resurse, ci si pentru faptul ca s-a demonstrat ca pacientii care se trateaza in sistemul de asistenta medicala primara se adreseaza mai rar la urgenta si sunt spitalizati mai rar, iar sistemele de sanatate orientate pe asistenta medicala primara asigura indicatori de sanatate publica mult mai inalti decat cele orientate pe asistenta specializata si spitaliceasca. Nu mai putin important este ca investitiile din medicina primara sunt axate mai mult pe sanatate, si nu pe boala; pe preventie si nu pe tratament; pe viitor, si nu doar pe prezent. In pofida unui nivel precar de finantare si resurse, Republica Moldova a reusit sa realizeze pasi importanti in domeniul reformelor in asistenta medicala primara pe parcursul ultimilor zece ani, fiind elaborate un sir de legi si regulamente care au creat un mediu favorabil pentru dezvoltarea medicinei de familie, fiind desfasurate un sir larg de reforme pe acest segment. Accelerarea in continuare a implementarii reformelor reprezinta o prioritate pentru sistem, ceea ce impune cunostinte in managementul serviciilor de sanatate primare si efectuarea comparatiilor cu sisteme de asistenta medicala primara din alte tari ale lumii.

Obiectivele lucrarii

Articolul are urmatoarele obiective:

a prezenta unul din cele mai puternice sisteme de asistenta medicala primara din lume - cel din Olanda;

a compara unele mecanisme ale sistemului national cu cel olandez;

a veni cu unele concluzii asupra proceselor ce se desfasoara in Olanda si Republica Moldova.

Material si metode de cercetare

Studiul s-a bazat pe metode de transfer de informatii, analiza narativa si comparativa a unor surse stiintifice publicate in literatura universala despre sistemul de asistenta medicala primara din Olanda, utilizandu-se abonamentul personal al autorului la diferite biblioteci internationale asa ca BioMedCentral Family Practice, BioMedJournal, The New England Journal of medicine, PLoS Medicine etc., dar si notele luate in cursul de instruire petrecut la Scoala de Sanatate Publica si Medicina Ocupationala din Haga, Olanda.

Rezultate, discutii

Sistemul de sanatate olandez este construit pe patru piloni de baza: prevenire, tratament, ingrijiri si suport social, obiectivele sale lui fiind urmatoarele:

Prevenirea maladiilor, in care rolul revine esential revine mediului ambiant, modului sanatos de viata, promovarii sanatatii etc.

Tratamentul - alinarea durerii, reabilitarea sanatatii, prevenirea complicatiilor;

Ingrijirile de durata - reabilitarea functiilor, compensarea functiilor pierdute, asigurarea confortului si asistentei in situatiile de boala, sustinerea in stari muribunde;

Suportul social - asistenta in implicarea in societate, stimularea pentru o viata activa.

Ministerul Sanatatii olandez este axat mai mult pe managementul strategic si mai putin pe reactiile de moment in diferite incidente. Oficialitatile si-au schimbat atitudinea de la cerinte la necesitatile sistemului de sanatate, construind un sistem bazat mai mult pe elemente de piata si oferind mai multa implicare si putere de control pacientilor.

Iata doar cateva cifre care demonstreaza ca sistemul de sanatate olandez prin politicile sale a inregistrat un sir de schimbari pozitive in indicatorii de sanatate publica, adaugand 3-4 ani la speranta de viata; reducand cu 40-70% doar in 20 de ani (1970-1990) mortalitatea prin maladii cardiovasculare; adaugand fiecarui pacient bolnav de cancer jumatate de an de viata. Din 2004 cheltuielile pentru sanatate au crescut cu cate 6% anual, ajungand in anul 2007 la 51 bilioane de Euro, dintre care 26 bilioane se cheltuie pentru acordarea asistentei medicale, iar 23 bilioane pentru ingrijirile de durata, astfel fiecarui cetatean revenindu-i 3100 Euro "per capita" [6].

Sistemul are trei scopuri majore: calitatea, accesibilitatea serviciilor medicale si influenta costurilor. Setul de indicatori de performanta aplicat in sistem este unul bine definit, stratificat pe 12 domenii si reprezentat prin 110 indicatori, care contin 110 mesaje cheie pentru fiecare din ei. Totodata indicatorii sunt clasificati conform scopurilor sistemului in felul urmator:

Calitate (eficienta, siguranta, inovatii etc. - 51 indicatori);

Accesibilitate (financiara, geografica, in timp, acordata la necesitate, personala, libertatea alegerii etc. - 43 indicatori);

Costuri (macro-cheltuieli, pozitia financiara a prestatorilor si asiguratorilor, productivitatea muncii etc. - 16 indicatori).

Olanda este cunoscuta prin sistemul sau de asistenta medicala primara - unul din cele mai puternice din lume, pe care in vom prezenta succint in articolul dat [6].

Este demonstrat prin diferite studii faptul ca cu cat este mai dezvoltat sistemul de asistenta medicala primara din tara, cu atat este mai inalt indicatorul satisfactiei pacientului, fapt inregistrat in Olanda, Canada, Marea Britanie [4], [tab.1]. Dupa cum se observa cel mai inalt grad de satisfactie al pacientilor a fost inregistrat in Olanda.

Tabelul 1

Satisfactia pacientilor in raport cu dezvoltarea sistemului de AMP

in diferite tari economic avansate

Principiul medicinii de familie din Olanda este axat pe trei piloni de baza: inscriere, functie de "portar" si orientatie pe familie.

Fiecare olandez trebuie sa se inscrie obligatoriu in lista unui medic de familie. Aceasta garanteaza continuitatea ingrijirilor pacientului. Toata informatia este tinuta de catre medicul de familie, si anume: istoria de boala, factorii de risc, bolile cronice, tratamentul, etc. ¾ din pacientii inscrisi pe lista lor sunt vazuti anual de catre medicii lor de familie, care le cunosc bine istoriile de viata. Mai mult ca atat: trecerea de la un medic la altul nu exista, medicii olandezi sunt siguri ca pacientii lor se vor intoarce mereu la ei pentru asistenta medicala [2].

In tara la 01.01.2009 activau in jur de 9000 medici de familie in cadrul a 7700 cabinete, 37 % din care sunt medici femei. Fiecare medic de familie are inscris pe lista sa circa 2350 persoane. Pe linia intai de asistenta medicala alaturi de medicul de familie mai activeaza fizioterapeutul, chinetoterapeutul, psihologul, moasa, obstetricianul, terapeutul. In mediu pentru o consultatie se cheltuie in jur de 10 minute. Fisele medicale sunt electronice, strict confidentiale, cu securitate inalta de acces la informatie, nimeni, nici chiar Casa de asigurari sau alte institutii nu au drept de control sau acces la ele. Toate documentele pe suport de hartie sunt scanate, introduse in fisa electronica si apoi aruncate [2,6].

Circa 1% din populatie nu se adreseaza la medic la timp din cauza ca considera costurile serviciilor prea mari. Distanta medie geografica pana la cel mai apropiat medic de familie este de circa 1,1 kilometru, iar pana la cel mai apropiat spital - 7 kilometri. 90% din toata populatia nu intalneste probleme cum sa ajunga/sa se deplaseze la centrele medicale. 91% din ambulante ajung la pacientul care a solicitat ajutorul de urgenta in 15 minute. Lista de asteptare pentru ingrijirile de durata este constituita din circa 5000 pacienti. Studiile demonstreaza inregistrarea diferentelor foarte mici in utilizarea serviciilor medicale intre categoriile de populatie cu un nivel de educatie inalt vis-a-vis de cei cu un nivel mai mic, sau in dependenta de sex, varsta, maladii cronice.

Medicul de familie detine functia de "portar", ceea ce inseamna ca pacientii nu au acces liber la specialisti sau asistenta spitaliceasca. Pacientii au acoperire sociala de sanatate si in caz de necesitate asistenta este acordata de acel specialist care este echipat cel mai bine pentru a rezolva situatia pacientului - doar 1,5% din populatie nu poseda asigurare. Astfel, mai mult de 90 la suta din adresari sunt solutionate de catre medicii de familie, utilizandu-se o parte mica din bugetul total al sistemului de asigurari olandez. Referiri la specialisti cu asa probleme ca hipertensiune arteriala, durere lombara, infectii respiratorii nu sunt intalnite. Pe de alta parte, infarctul miocardic, durerea lombara asociata cu sindrom radicular, tonzilitele cronice numara un procent inalt de referiri, care ating pana la 10% in total. Specialistii sunt responsabili pentru un segment foarte limitat si selectat de maladii din spectrul total al morbiditatii, desigur, a celor mai complicate [3].

Tabelul 2

Cota de referiri catre specialisti in dependenta de diagnostic in Olanda

Orientarea pe familie reflecta faptul ca toti membrii unei familii, in special cand locuiesc in aceeasi casa, au acelasi medic de familie. Toate consultatiile, cu exceptia celor de urgenta sunt programate. Lista medie de asteptare este de doua zile. Medicii mai asigura consultatii telefonice, pentru aceasta un cabinet al medicului de familie este asigurat cu pana la patru linii telefonice, inclusiv una separata pentru urgenta. De obicei cabinetul medicului este deschis intre orele 8.00 - 17.00. Medicii activeaza 38 ore pe saptamana, o zi in saptamana pana la orele 13.00.

Tabelul 3

Topul maladiilor inregistrate in morbiditatea asistentei primare

Olanda este o tara cu o populatie densa si grad inalt de dezvoltare urbana. Totodata, speranta inalta de viata, mortalitatea infantila mica, rata imunizarilor inalta, sistemul de asistenta medicala excelent si conditiile economice si de viata bune au dus la cresterea numarului de persoane cu varsta foarte inaintata. In acelasi timp, s-au inregistrat ameliorari in solutionarea problemelor de sanatate a populatiei sarace, a minoritatilor etnice, migrantilor, refugiatilor, consumatorilor de droguri etc. Asistenta medicala primara este promovata nu doar de catre medicii de familie, dar si de asistentii medicali de sector, asistentii ce ofera ingrijiri la domiciliu, terapeutii manuali, lucratorii sociali, dentisti si farmacisti. Un specific al medicinei de familie din Olanda este ca 1/3 din nasteri sunt asistate la domiciliu [2].

Morbiditatea inregistrata in sectorul de asistenta medicala primara este caracterizata de un spectru larg a problemelor cu care se ocupa medicul de familie: 25 la suta din cazuri sunt infectii acute ale tractului respirator, otite medii, tonzilite, sinusite [tab.3].

De exemplu, diabetul zaharat tip II (non-insulin dependent) se trateaza la medicul de familie si nu la specialistul endocrinolog. In practica, cu o lista totala de pacienti in numar de 2350 (fata de 1500 persoane in Moldova), se inregistreaza 3,8 vizite mediu per an la medicul de familie (inclusiv la domiciliu) si aproape 1,4 cu asistentul medical. (Pentru comparatie: in Republica Moldova in a. 2008 s-au inregistrat 2,6 mediu vizite de locuitor la un medic de familie sau 3,3 pe persoana asigurata). Desigur, pacientii cu maladii cronice severe au intalniri mult mai frecvente cu medicul sau de familie [2].

In Olanda medicii de familie practica activitatea in asocieri sau solo. Practica solo a scazut de la 96% in 1970 la 40% in 1998, continuand sa se micsoreze pana la 20% in 2008. De asemenea si practica in doi nu se intalneste prea frecvent - 3% in 2008 fata de 35% in 1998. De obicei medicii se asociaza in grupuri si activeaza in centre medicale mai mari si intr-o asa modalitate activeaza aproape jumatate din medicii de familie din tara [6].

Luand in considerare rata mica de referiri - 6%, medicii trateaza majoritatea pacientilor, si, astfel, lucrand in grup, se pot completa, inlocui [tab.2]. In zonele rurale medicii de familie isi au propria sa farmacie. Medicii de familie olandezi au acces liber la orisice tip de diagnostica medicala: analize, examene radiologice, endoscopii, investigatii functionale etc. Pentru asigurarea continuitatii asistentei medicale, medicii de familie au o legatura stransa cu medicii specialisti si cei din spitale. Pe perioada de concediu pacientii sunt transmisi altor medici, din aceste considerente maximum trei cabinete intr-o localitate pot fi inchise simultan. Impozitele achitate pentru activitatea lor de catre medicii de familie sunt foarte mari - circa 52% [6].

Tabelul 4

Numarul de activitati ale medicului de familie la 100 de vizite in Olanda

Dupa cum observam, cele mai multe activitati le formeaza prescriptiile medicale - 65%, dupa care urmeaza procedurile de diagnostic efectuate in oficiu - 58%, urmate de oferirea sfaturilor, informatiilor - 36% si consiliere - 26% [tab.4]. 66% din medicii de familie prescriu medicamentele doar in conformitate cu ghiduri si protocoale.

Deci, marea majoritate a medicilor de familie se asociaza pentru a practica. Un asistent lucreaza in calitate de receptioner (sunete de telefon, programari, informatii) si secretara (urmarirea rapoartelor), de asemenea se include periodic si in efectuarea altor proceduri. Unii asistenti, dupa doi ani de instruire speciala, sunt specializati pe consultarea oferita pacientilor cu maladii cronice - diabet zaharat, hipertensiune arteriala etc., cand pacientul trebuie sa urmeze un comportament anume. Acesti asistenti asigura supravegherea cronicilor sub responsabilitatea si tutela medicului de familie. Ei nu au voie sa modifice tratamentul sau sa prescrie retete decat cu acordul medicului. Cabinetul mai are angajat cu norma redusa un arhivar, care raspunde la emailuri, coase dosarele, executa ordinea in documente - de obicei el activeaza in jur de 4 ore pe saptamana. Seara, cat si in weekend medicii executa garzi de serviciu conform unui grafic. In orase exista tendinta centralizarii acestor servicii sub serviciul de ambulanta.

Sistemul de preventie este bazat pe un nivel inalt de cuprindere cu vaccinari si participare a populatiei in diferite screeninguri, ca de exemplu participarea anuala a 50% de olandezi in controalele profilactice stomatologice. Ponderea fumatorilor este de 28%, persoanelor ce consuma alcool - 10% si celor cu activitate fizica minima - 44%. 25% pacienti sunt instruiti de medicii lor de familie pentru aderarea la un mod de viata sanatos. Mortalitatea infantila inregistrata - 4,4 %₀ (media inregistrata in UE - 4,2).

Finantarea asistentei medicale primare in Olanda este efectuata pe principiul "per-capita" pentru pacientii din lista medicului. Formula de plata acopera nu numai serviciile medicale, dar si taxele, costurile practice, costul cursurilor de instruire postuniversitara, taxa de pensionare. Medicii sunt rambursati si in baza tarifelor "per serviciu" negociate de catre Asociatia Medicilor de Familie si un corp reprezentativ al Casei de Asigurari. In acest caz consultatia pacientului este platita cu 9 Euro, consultatia la domiciliu - cu 13 Euro si consultatia telefonica - cu 4,5 Euro. De asemenea "per serviciu" sunt platite serviciile de mica chirurgie si ECG, preturile fiind negociabile.

Mai mult de 95 la suta din medicii de familie sunt membri ai Asociatiei Olandeze a Medicilor de Familie (Dutch Association of Family Doctors), care este implicata in aplicarea tarifelor, taxelor si a studiilor postuniversitare. 90 la suta sunt si membri ai Colegiului Olandez al Medicilor de Familie, care este angajat in activitati profesionale si stiintifice, evaluarea calitatii serviciilor medicale, managementul practic, cat si medicina profilactica. Licentierea medicilor de familie este posibila doar dupa trei ani de rezidentiat in domeniu. Medicii trec re-inregistrarea odata la cinci ani in baza practicii medicale si punctajului acumulat in urma cursurilor de instruire audiate, iar acreditarea - odata la 3 ani.

Studiile olandeze relateaza ca 90% din pacienti sunt satisfacuti de asistenta medicala si ingrijirile de care au beneficiat. 60% din pacienti au remarcat ca asistenta medicala primita a fost una de calitate si securitate inalta.

Avantajele si forta sistemului de medicina primara olandez constau in urmatoarele:

este implicat un medic de familie in loc de doi;

se fac referiri foarte putine la alte nivele specializate;

este stabilita o pozitie academica;

exista oportunitati pentru cercetari clinice de nivel international;

accentul primordial se pune pe calitate;

se utilizeaza protocoale clinice;

exista organizatii profesionale puternice.

In acelasi timp exista si unele dezavantaje, pe care le remarca specialistii olandezi:

se inregistreaza totusi un decalaj intre medicina primara si specializata;

sistemul existent de acordare a serviciilor este prea birocratic;

comunicare dificila intre medicii de familie si specialisti din cauza numarului mare de spitale (in anii 1982-1994 numarul spitalelor mici s-a micsorat de la 78 la 27, iar a celor mari, cu un numar de 600 paturi si mai mult s-a majorat de la 17 la 27);

problema "listelor de asteptare" la specialisti si ingrijiri de durata sunt prea lungi: specialistii nu sunt in stare sa acopere toate necesitatile si asteptarile pacientilor (5).

Concluzii

Datele prezentate in articol ne permit sa evaluam starea de lucruri in sistemul de asistenta medicala primara din Olanda comparativ cu Republica Moldova si sa conchidem, ca in linii generale reformele sistemului nostru sunt initiate corect si in multe aspecte directionate dupa modelele europene. Ca si in Olanda, in Moldova s-a pus accent pe functia de portar a medicului de familie, dar referirile la specialisti, in special in localitatile urbane detin o pondere inca foarte inalta (pana la 50-60%). Totodata, in baza experientei acumulata de sistemul din Olanda, este posibil a intrevedea directiile principale de dezvoltare a sistemului de medicina primara national prin crearea unor strategii asemanatoare celor olandeze si care au adus rezultate pozitive. Acestea ar fi:

majorarea accesibilitatii;

majorarea calitatii;

finantare adecvata;

activitati eficiente bazate pe protocoale si ghiduri clinice.

Bibliografie

Berendsen, A., Benneker, W., et al. Motives and preferences of general practitioners for new collaboration models with medical specialists: a qualitative study. BioMed Central Health Services Research, January 2007, 7:4.

Elise van Rooij, Kodner, L.D., Rijsemus, T., Schrijvers, G. Health and Health Care in the Netherlands, 2003, p. 65-76, p. 209-219, p. 233-240.

Kroneman, M. Healthcare systems and hospital bed use. Utrecht University, Nederland, NIVEL, 2005.

Saltman, R., Rico, A., McKEE, M. et. al. Primary care in the driver's seat? Organizational reform in European primary care. European Observatory on Health Systems and Policies Series, 2006.

Tulcinsky, T., Varavikova, E. Noua sanatate publica. 2003, p. 243-289; p. 485-510.

Verkleij, h. Monitoring health care in Netherlands. Matra training, The Hague, Netherlands, 2008.