Modelele sociale si valorile personalitatii studentilor usmf "n. testemitanu"

Modelele sociale si valorile personalitatii studentilor USMF "N. Testemitanu"

Summary

Social models and personality values of the students from the state

university of medicine and pharmacy "N. Testemitanu"

The social methods deeply influence to the personality formation and quality image projection in European instruction and education.

The most important characteristic of the developed personality are the value orientations. They form the content part of personality orientation and adopt the base of its relations to the social reality (I. S. Con, 1967; B. G. Ananiev, 1968; Фрадкин Ф., 1971; M. Rokeach; V. A. Iadov, 1972, 1987; E.V. Sorohova, 1974, etc.)

If the individuality represents a complex reality of the person in discriptive way, the personality adding a value dimenssion. It is an universal phenomenon, although it is founded only in individual form.

Rezumat

Modelele sociale influenteaza profund formarea personalitatii reusite si proiectarea unei imagini de calitate in contextul instruirii si educatiei europene.

Una din cele mai importante caracteristici psihologice ale personalitatii dezvoltate - orientarile valorice ale ei. Ele formeaza latura de continut a orientarii personalitatii si accentuiaza fundamentul atitudinilor ei fata de realitatea sociala (I. S. Con, 1967; B. G. Ananiev, 1968; Фрадкин Ф., 1971; M. Rokeach; V. A. Iadov, 1972, 1987; E.V. Sorohova, 1974, etc.)

Daca individualitatea reprezinta realitatea complexa a individului considerat din punct de vedere descriptiv, personalitatea ii adauga o dimensiune valorica (P. Popescu - Neveanu), ea este un fenomen universal, desi se gaseste numai in forma individuala.

Actualitatea

Societatea influenteaza considerabil formarea personalitatii, deci in mare masura personalitatea tanarul de azi este considerat de catre psihologi si pedagogi personalitate socializata. In ce masura personalitatea studentilor de la USMF "N. Testemitanu" este influentata de modelele sociale sau de campul psiho-social general este o problema ce necesita atentie deosebita si o analiza de continut in profunzime.

Deasemenea este importanta aprecierea valorilor morale si social-culturale a studentilor ce vor profesa pe viitor medicina. In acest context putem mentiona cresterea semnificatiei idealului moral si eticii profesionale in reglarea diverselor tipuri de activitate profesionala si in special cea medicala. Deaceea in scopul stabilizarii sociale si echilibrului psiho-social este nevoie de valorificarea cunostintelor etico-morale ale studentimii moderne.

Dat fiind faptul ca societatea in permanenta exercita influente psihologice de forta asupra tinerei generatii, acestea fiind caracterizati prin labilitate psihoemotionala, in cele mai dese cazuri, ei pot fi usor dominati fiindca la ei nu sunt indeajuns conturate orientarile valorice. Este foarte important de a valorifica potentialul moral, cultural, intelectual si psihosocial al tineretului studios. Anume de aceste probleme sunt preocupati o serie de cercetatori din Romania, Rusia, Republica Moldova si din alte tari.

Obiectul cercetarii il constituie procesul formarii orientarilor valorice la studentii USMF "N. Testemitanu".

Obiectivele lucrarii

Analiza literaturii stiintifice, privind aspectele psihologice si social-morale ale formarii personalitatii studentilor medici.

Evaluarea orientarilor valorice ale studentilor USMF "N. Testemitanu".

Evaluarea dimensiunilor fundamentale ale personalitatii morale si integrarea acestora in procesul de dezvoltare si formare a personalitatii studentilor de la medicina.

Material si metode de cercetare

I. Teoretice

analiza si sinteza literaturii de specialitate;

metoda ipotetico-deductiva de interpretare si explicare a rezultatelor obtinute.

II. Empirice

Tehnica "Orientarile valorice" (adaptata de V. A. Iadov).

III. Statistice

Calcularea valorilor mediei (Descriptives statistics) a fost efectuata prin metode clasice;

Gradul de veridicitate a fost determinat prin calcularea erorilor criteriului "T - student" si gradul de veridicitate "p".

Prelucrarea statistica a datelor a fost realizata prin aplicarea programului compiuterizat SPSS.

Baza experimentala a cercetarii

Cercetarea a fost efectuata asupra studentilor diferitor ani de studii, de la toate facultatile  USMF "Nicolae Testemitanu". Formarea esantionului de subiecti a fost realizata in mod aleator. La experiment au participat circa 100 de studenti de la Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie "Nicolae Testemitanu", or. Chisinau.

Pentru determinarea particularitatilor orientarilor valorice ale subiectilor cercetati au fost utilizate doua aspecte: nivelul de formare a structurii ierarhice a orientarilor valorice si continutul orientarilor valorice (directia lor).

Conceptul de valoare si notiuni conexe

Exista o varietate de definitii si interpretari date valorii [1]. In disciplinele socio-umane, acceptiunea cea mai frecventa este aceea de principii generale si abstracte despre ceea ce este important si de pret in viata, despre cum oamenii trebuie sa se comporte si sa aprecieze situatiile, evenimentele, persoanele, precum si obiectele sociale si naturale. Astfel de principii sunt: bunatatea, adevarul, dreptatea, libertatea, cooperarea, competitia, realizarea de sine. O asa definitie are insa doar caracter orientativ, important fiind a dezvalui mai analitic notele fundamentale ale conceptului si a surprinde relatia cu alte notiuni apropiate.

Cercetatorii din domeniul psihosociologiei au stabilit ca intre termenii de "valori", "atitudini", "norme", "interese", "idealuri" exista diverse suprapuneri semantice, iar in numeroase contexte lingvistice ei sunt echivalenti. De aceea, in psihologia sociala, si chiar in sociologie, conceptul de valoare a fost in larga masura diluat in cei de norma si atitudine. Precizam faptul ca aici ne vom referi atat la valorile sociale, ca fiind elemente constitutive fundamentale ale contextului sociocultural, cit si la varianta lor interiorizata la nivel de personalitate.

Notele definitorii ale conceptului de valoare sunt:

Generalitate si centralitate in universul spirirual-simbolic al societatii si in structura personalitatii umane;

Standarde (criterii evaluative) ale actiunilor umane;

Vectori motivationali care determina si orienteaza actiunea, accentuatul lor caracter constient, deliberat, in sensul de adeziune "la ceea ce este de dorit".

N. Sillamy defineste valoarea ca un interes manifestat fata de un obiect, stima aratata unei persoane. [4, p. 52]

P. Popescu-Neveanu considera valoarea ca proprietate a ceva, relatie subiectiv - obiectiva de natura socio-culturala, prezentand semnificatie si indicand o pretuire sau apreciere.

La S. Chelcea gasim afirmatia ca valorile, interesele si atitudinile reprezinta dimensiuni importante ale personalitatii organic intercorelate.

Valoarea este un raport intre subiectul uman social prin semnificatiile axiologice pe care acesta le atribuie (M. Ralea, T. Hariton, 1997).

In psihologia sociala exsovietica valorile sunt definite ca elemente sau fenomene ale vietii societatii, privite din acel punct de vedere a insemnatatii sociale, care li se impun de catre societate in genere sau de catre grupa sociala.

P. Smith si S. Schwartz (1997), doi remarcabili analisti actuali ai problematicii valorilor, descriu cinci aspecte mai importante ale acestora:

Valorile sunt idei (credinte), dar nu unele reci, ci infuzate de simtiri;

Ele se refera la scopuri dezirabile (de exemplu, egalitatea in drepturi) si la moduri de conduite prin care se promoveaza respectivele scopuri (corectitudine, ajutor, etc.);

Valorile transcend actiuni si situatii specifice (supunerea, de exemplu, se practica la scoala, in familie, la serviciu, etc.);

Valorile servesc drept standarde de selectie si evaluare a comportamentelor persoanelor si evenimentelor;

Valorile se ordoneaza atat la nivel de societate, cat si individual, dupa importanta uneia fata de alta, formind sisteme de valori.

Conceptele mai importante cu care cel de valoare se intersecteaza sunt: atitudinea, norma, idealul, interesul, nevoia si trasaturile de personalitate. In cercetarea noastra noi ne-am referit in special la raportul dintre conceptul de valoare cu trasaturile de personalitate si cu notiunea de ideal.

Trasaturile de personalitate, prin gradul lor de generalitate in structura personalitatii, se aseamana cu valorile. Dar, in timp ce valorile sunt criterii ale dezirabilului, trasaturile sunt mai degraba caracteristici instrumentale neutre axiologice ale personalitatii. Caracteristicile "introvertit", "extravertit", "comunicabil", "dominant" sunt stiluri de comportament, ci nu scopuri de urmarit.

V. S. Muhina (1984) subliniaza ca in stiinta contemporana, notiunea de "orientare valorica" se contrapune, pe de o parte, cu valorile standarde a grupului, clasei, natiunii, sistemului social, iar pe de alta parte cu orientarile motivationale ale personalitatii. In literatura contemporana nu exista o definitie strict determinata a notiunii de "orientare valorica", autorii incercand sa o trateze in mod diferit, insa toti sunt preocupati de anumite probleme legate de sistemul de valori si anume, determinarea caracterului valorilor, structura lor, factorii ce determina formarea lor si alte aspecte ale acestora. Daca individualitatea reprezinta realitatea complexa a individului considerat din punct de vedere descriptiv, personalitatea ii adauga o dimensiune valorica (P. Popescu - Neveanu), ea este un fenomen universal, desi se gaseste numai in forma individuala.

Cu referire la domeniul afectiv al personalitatii un grup de cercetatori straini, condus de D. R. Krathwohl a descris valorizarea ca una din clasele comportamentale, interiorizarea fiind principiul director al clasificarii comportamentelor. Studentii manifesta acest comportament cu destula coerenta, in imprejurari corespunzatoare, pentru ca ei au o valoare. Interiorizarea unui ansamblu de valori specifice ideale este un moment destul de important pentru formarea unei personalitati valoroase [1, p. 44 - 46].

Comportamentul este motivat prin adeziunea personala la valoarea fundamentala ce il determina. Fiecare valoare are un loc in ierarhia valorilor individului; acestea sunt organizate intr-un fel de sistem intrinsec coerent. Ele au reglat destula vreme comportamentul individului, incat acesta li s-a adaptat [6, p. 172 - 175].

Ca dispozitie generalizata, ansamblul este acela care da o logica interna sistemului de atitudini si valori in orice imprejurare. Aceasta inseamna, a fi gata sa-ti revizuiesti opiniile si sa-ti schimbi comportamentul in lumina evidentei.

Rezultate

Prelucrarea rezultatelor obtinute la proba de cercetare Orientarile valorice, a fost realizata prin tehnica de cercetare Descriptives statistics, pentru calcularea mediei si abaterii standard. In continuare vom prezenta analiza descriptiva (media si abaterea standard) si valorile notelor "t" si "p" a rezultatelor la proba Orientarile valorice scopuri pentru GE cercetat (Vezi tab. 1).

Tabelul 1

Orientarile valorice-scopuri la studentii IISM

Apreciind rezultatele primite la studentii IISM (vezi tab. 1) depistam ca ei au ales cu preferinta urmatoarele valori-scopuri: cel mai mare procentaj a fost depistat la variabilele Frumusetea in natura si arta (14.26 ± 0.35, p < 0.001); Petrecerea placuta a timpului, satisfactii, distractii (13.44 ± 0.43, p < 0.001); Creativitate (12.79 ± 0.44, p < 0.001); Stare generala buna in tara, pace (12.52 ± 0.44, p < 0.001).

Din variabilele cele mai nevalorificate (media rangurilor constituind o valoare de 7% si mai putin) pentru studenti au fost determinate: Sanatate fizica si psihica (3.79 ± 0.43, p < 0.001); Viata, familie fericita (6.79 ± 0.49, p < 0.001); Dragoste, apropiere fizica si spirituala cu persoana iubita (7.10 ± 0.43, p < 0.001). Celelalte orientari valorice-scopuri au constituit de la 7,1% pana la 11,45% inclusiv.

Acum vom prezenta analiza descriptiva (media) si valorile notei "p" a rezultatelor la proba Orientarile valorice instrumentale pentru GE cercetat (Vezi tab. 2).

In urma analizei esantioanelor perechi (GE de control a fost realizat peste jumatate de an) au fost depistate diferente semnificative privind orientarile valorice instrumentale la studentii USMF la urmatoarele variabile: Cunostinte vaste, eruditie, cultura generala inalta; Efectivitate, productivitate si vocatie in munca; Rationalism, capacitatea de a primi decizii corecte; Indrazneala, sociabilitate, initiativa spre noi activitati; Intransigenta; Modestie, sinceritate si onestitate; Autocontrol, reflexivitate.

Aceste rezultate ne desemneaza ca studentii de azi sunt cointeresati sa-si dezvolte personalitatea si sa-si valorifice potentialul intelectual si socio-cultural pentru a face fata expectantelor societatii stiintifice si cerintelor europene in exercitarea profesiei de medic.

Tabelul 2

Orientarilor valorice instrumentale la studentii IISM

Discutii

Personalitatea studentului reprezinta mai mult decat o acumulare si sedimentare a experientei ontogenetice; ea este si o organizare in timp a posibilitatilor si a valorilor reale si potentiale. Astfel, dupa H. Ey formarea si dezvoltarea personalitatii are loc prin:

integrarea unui sistem de valori, care fundamenteaza constituirea lumii in cadrul gandirii logice  (Eul ca subiect ai cunoasterii);

integrarea conceptiei despre lume creaza relatii si dezvolta semnificatii asupra ambiantei (Eul creator al lumii sale).

Se constata astfel ca fundamentul dezvoltarii ontologice a studentului, a constiintei de sine, s-ar putea face prin constiinta propriu-zisa, referitoare la actualizarea experientei traite si prin constiinta care se dezvolta in sistemul personalitatii.

In raport cu constiinta, personalitatea studentului apare astfel ca o achizitie ulterioara si superioara, ea reprezentand sistemul de valori integrative, ca si intentionalitatea dupa care se organizeaza experienta traita.

Personalitatea studentului se contureaza astfel ca o realitate extrem de complexa. Tendinta reactiei competitive, despre care vorbeste A. H. Muray, a activitatii mereu renovate, pare a fi si ea caracteristica acestei personalitati. De aceea se resimte nevoia de o alta organizare a modului de instruire si educare, a activitatii si vietii studentului. Efectele asupra personalitatii studentului sunt diferite si variaza in functie de particularitatile personalitatii studentului, de motivatiile si experienta anterioara a lui. Daca efectele ar fi aceleasi, atunci s-ar anula insasi individualitatea celui care educa. De aceea, mai degraba s-ar parea ca, in continutul sau general, influenta este aceeasi, numai asamblarea ritmurilor si a prioritatilor, interiorizarile valorilor si ale normelor sunt altele. Evaluarea acestor influente nu poate pleca decat de la evaluarea generala, de la identificarea si masurarea gradului de convergenta a acestor norme si valori [5, p. 88 - 108].

Trebuie sa subliniem faptul, ca cercetarile in domeniul educatiei universitare au fost nevoite de multa vreme sa se opreasca asupra identificarii surselor de norme si valori in educatie. Cu toate acestea, este surprinsa (cu aproximatie) zona in care se cer cautate normele si valorile cu care studentul vine in contact, practicile si sferele vietii care actioneaza asupra acestuia. Pasul hotarator in aceasta directie il face abia gandirea secolului al XX-lea, elaborand o explicatie stiintifica a fenomenului asimilarii valorilor umane. Ideea care s-a desprins in acest sens este ca in cunoastere si praxis se afla adevarata sursa de norme si valori ale formarii omului. Studentul se naste si se dezvolta intr-un camp de valori si norme derivate din praxisul material si spiritual, dar care se constituie ca domenii distincte la nivelul constiintei individuale si sociale. Factorii educativi, prin normele juridice, morale si didactice, capata responsabilitate specifica si criterii de a opera distinctii si interdictii in recunoasterea valorilor pozitive de cele negative si in desfasurarea de activitati necesare interiorizarii acestora.

Conclzii

Este important de mentionat faptul ca sursele de norme si valori devin actualizate pentru studenti prin activitatile proprii. Credem ca in medicina idealul moral trebuie valorificat inca din anii studentiei, dat fiind faptul ca anume atunci se formeaza regulile, valorile si cultura socio-morala in general, acestea avand un impact considerabil in procesul de socializare a viitorilor medici. La randul lor, factorii educativi vin sa infatiseze, in modalitati proprii, normele si valorile social-umane, asigurandu-le caracterul de universalitate pentru educatia universitara. Deasemenea modelele sociale influenteaza profund formarea personalitatii reusite si proiectarea unei imagini de calitate in contextul instruirii si educatiei europene.

Abrevieri

IISM - Institutia de Invatamant Superior Medical

GE - Grup Experimental.

Bibliografie

Aiftinca, Marin. Valori si valorizare. Contributii moderne la filosofia valorilor. Bucuresti, 1994 (p. 44-46).

Cristea, R, Cristea, M. Personalitatea si idealul moral. Editura "Albatros", Bucuresti, 1989 (p. 56-89).

Raths, L., Harmin, M., Simon, S. Values and Teaching. Merill`s International Education Series, Columbus, 1966.

Sillamy, Norbert. Dictionar de psihologie '/ La ROUSE, Ed. Univers enciclopedic - Bucuresti - 1996.

Vintanu, N. Educatia universitara. Colectia "Educatia XXI", Editura "Aramis Print", Bucuresti, 2001. (p. 7 - 25; 88 - 108)