MATACIUNE - Actiune farmaceutica, tratament, tratare afectiuni

MATACIUNE - Actiune farmaceutica, tratament, tratare afectiuni

Dracophalum moldavica  Fam. Labiate.

Denumiri populare: busuioc de munte, busuioc manastiresc, busuiocul stupilor, melisa romaneasca, melisa turceasca, matacina, minta turceasca, roinita.

In traditia populara: se foloseste ca leac pentru ochi. Din frunzele plantei se prepara apa sau spirtul de melisa.

Compozitie chimica: ulei volatil bogat in citrol, acid cafeic, acetat de geraniol, un principiu amar, taninuri, saruri minerale, celuloza. Vitaminele A, C.

Actiune farmaceutica: are actiune antispastica, antiseptica, coleretica, carminativa, stomahica. Excita secretiile gastrice ajutand la favorizarea digestiei, calmeaza durerile de stomac si intestine, ajuta la eliminarea gazelor din organism, ajuta la disparitia infectiilor din intestine. Este un calmant nervos.

Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni oculare, atonie gastrica, balonari, colite spastice, colite de putrefactie, diaree, digestie grea, dispepsii, dischinezie biliara, dureri abdominale, greturi, hipoaciditate, indigestii, infectii microbiene, meteorism, nervi, rani, spasme gastro-intestinale, stari de nervozitate, voma.

Preparare

Se folosesc inflorescentele impreuna cu intreaga planta.

-Infuzie din 2 lingurite de planta maruntita pusa in 250 ml apa. Se va acoperii si se lasa timp de 10 minute dupa care se va strecura. In cazul in care nu exista si diabet asociat atunci se poate indulci dupa gust cu miere poliflora. In cazul afectiunilor abdominale insa este indicat sa se consume ne indulcit fiind mai eficient. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi.

-Extern se va face o infuzie din cantitatea de planta dubla.

MATRAGUNA.

Atropa belladona. Fam. Solanaceea.

Denumiri populare: cinstita, cireasa codrului, cireasa lupului, doamna codrului, doamna mare, floarea codrului, floarea cucului, gugtai, iarba codrului, iarba lupului, imparateasa buruienilor, matragona, nadragula, paplau, tilidonie. Din aceiasi familie mai fac parte ciumafaia, maselarita, etc.

In traditia populara: frunzele unse cu grasime, se puneau pe umflaturi. Cei care aveau friguri se legau la cap cu ele. Cu frunze aprinse se trata tusa. Radacina plamadita se folosea contra reumatismului, ori se facea bai cu ea.

Compozitie chimica: alcaloizi sunt in toata planta. Frunzele de beladona contin 0,3-0,5%-1% alcaloizi tropinici, baze volatile, flavone, alcaloizi tropanici, colina, enzime.

Alcaloizii sunt constituiti in majoritate (83-98% din 1-hiosciamina, d-1- hiosciamina (atropina) scopolamina si beladonina.

In frunzele proaspete atropina se afla in cantitati minime, dar se formeaza in timp mai ales la uscare prin racemizarea hiosciaminei. In radacini sunt cele mai multe.

Bazele volatile sunt constituite din piridina, N-metil pirolina, N-metil-pirolidina, tetrametildiaminobutan si colina.

Caracteristic frunzelor de beladona le este prezenta metilsculetinei libera sau sub forma de glicozid (scopolina) substanta care lipseste in frunzele de hiosciam.

Actiune farmaceutica: preparatele de beladona isi datoreaza activitatea farmaceutica indeosebi prezentei atropinei. Datorita actiunii competitive specifice, atropina se substituie acetilcolinei in terminatiile periferice postganglionare, blocand efectorii colinergici.

Prin aceasta actiune aceste preparate influenteaza variabil toate organele si sistemele a caror functionare se afla sub dominatia sistemului parasimpatic, respectiv provoaca midriaza, micsoreaza secretia salivara, gastrica si sudorifica, micsoreaza spasmele tonice de natura vagotonica, dilata bronhiolele, permitand o mai buna ventilare pulmonara. Alcaloizii din fructe cu gust dulceag, gretos, ii innebunesc pe cei care mananca, atrasi si de stralucirea lor aparte.

Se poate folosi in urmatoarele afectiuni in ordinea utilitatii lor: hiperclorhidrie, sialoree, hiperhidroza, spasme tonice ale intestinului, spasm piloric, in tratamentul simptomatic al parkinsonismului post encefalic, in colici hepatice, nefrite saturniene, in diskinezi biliare, colite, astm bronhic. Sunt indicate ca antidot al pilocarpinei, eserinei si nicotinei, precum si in otravirile cu ciuperci.

Se prepara numai farmaceutic datorita toxicitatii.