Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
MACESUL - Actiune farmaceutica, tratament, tratare afectiuni
Rosa canina Fam. Rosaceae.
Denumiri populare: cacadar, calcadarin, ciucuri de maracina, cocosder, glogheje, laba matei, maracina, maracinele cioarei, maracinele cotofenei, masies, rasura, rug de maces, rug salbatic, rugul vacii, ruja, scoabe, scochin, scorus nemtesc, sipica, maies, trandafir, trandafir de camp, trandafir salbatec, tufa de rug, zgarghiu.
In traditia populara: coaja de maces se folosea in amestec cu coaja de perj, sovarf si cimbrisor, la vopsit in rosu.
Ceaiul din macese uscate se lua contra tusei, raguselii si naduselii.
Contra naduselii, unii amestecau macesele cu dumbrovnic, menta pisata si flori de paducel, le fierbeau la un loc si zeama lor se lua dimineata pe nemancate. Se dadea copiilor cand aveau colici. In unele zone fructele se dadeau copiilor fierte in apa, in durerile de pantece.
In Salciua (muntii Apuseni), macesele uscate se amestecau cu tulpini florifere de zmeur, pentru ceai de durere de inima. In muntii Apuseni la Maguri se fierbeau cu sanziene si se luau contra diareei.
La Clopotiva, smocurile de macese se plamadeau in apa, ca leac pentru oprirea udului. La dureri de rinichi se lua ceai din frunze si fructe.
Se mai lua pentru crize la ficat, oprirea hemoragiilor uterine, bataturi, dureri de urechi. Lemnul se taia marunt, se punea sa fiarba bine in apa, iar dupa ce s-a fiert, se toarna intr-o covatica in care isi bagau picioarele cei care aveau bataturi.
Compozitie chimica: vitaminele: A, B1, B2, E, P, PP, K, acid citric, malic, flavonoide, beta caroten, zaharuri, lecitina, pectina, taninuri, ulei gras volatil, lecitine, saruri minerale de calciu, fier, magneziu, etc.
Actiune farmacologica: se folosesc fructele in special dar si florile si frunzele.
Este: vitaminizant de exceptie, astringent din cauza taninului, la fel antidiareic, colagog, coleretic, antilitiazic, antiinflamator intestinal, elimina toxinele din corp, reface capilarele, scade permeabilitatea si fragilitatea vaselor capilare, ajuta la functionarea glandelor endocrine, stimuleaza activitatea biliara, vermicid, dilata arterele, reface circulatia pana la nivelul creierului.
Ajuta in cazul in care se da interferon, ca acesta sa aiba o actiune mai puternica.
Datorita continutului ridicat in vitamina C si acid dehidroascorbic, fructele au actiune importanta in procesele de oxido- reducere si respiratorii celulare; datorita flavonoidelor scad permeabilitatea si fragilitatea capilarelor normalizand circulatia sangvina. Mai au si actiune diuretica.
Se poate folosi in urmatoarele afectiuni: afectiuni hepatice, afectiuni vasculare mai ales capilare, alergie, anemie, arsuri, astenie, ascarizi, avitaminoze, boli renale, cardiopatie ischemica, cistita, constipatie, diaree, eczeme, enterocolite, erizipel, febra, fragilitate capilara, hipermenoree, inflamatiile cailor urinare, lipsa poftei de mancare, litiaza urica si biliara, micoza bucala, migrena, normalizarea circulatiei sangvine, oxiuri, plagi, rani, rezistenta la frig scazuta, rino-sinuzite, ulceratiile pielii inclusiv cel varicos, viermi intestinali.
Preparare
-Se va face pulbere fara samburi din macese uscate cu rasnita de cafea si se va lua un varf de cutit care se va tine sub limba cateva minute dupa care se va inghitii cu putina apa.
-Macerat- 2 lingurite de fructe se vor tine in apa(250 ml) de seara pana dimineata. Se strecoara apoi se va pune miere si se pot consuma 2 astfel de ceaiuri pe zi.
-Decoct din 2 lingurite de fructe maruntite la 250 ml apa. Se va fierbe timp de 10 minute dupa care se va strecura si se poate indulci cu miere daca nu aveti diabet. Se pot consuma 3 astfel de ceaiuri pe zi.
-Marmelada din fructe se poate consuma cat de multa fara sa produca nici un fenomen neplacut.
-Vin din fructe zdrobite un Kg. Peste care se va pune 1,5 Kg de zahar, putina drojdie si 5 litri de apa. Se va lasa la fermentare. Se poate adauga la aceasta cantitate si 2 lamai cu coaja cu tot taiate felii. In timpul fermentarii ar fi foarte bine sa se puna un furtun de fermentare intr-un vas cu apa pentru a nu intra aerul in balonul in care se face vinul. Dupa circa 20 de zile (depinde de temperatura la care se tine) nu mai fermenteaza si se va vedea ca in borcan nu se mai formeaza bule de fermentatie. Se va trage de pe drojdie si se pune in sticle cu dop. Se poate lua cate 50 ml de trei ori pe zi in toate afectiunile de mai sus. Pentru a fi mai eficient se va putea folosi si paducelul in combinatie.
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |