Intrebarile la Pediatrie

Copilul sanatos.

1.    Nutritia si alimentatia copilului. Alimentatia naturala si artificiala. Diversificarea alimentatiei. Alimentatia copilului dupa varsta de 1 an.

2.    "Grupele de risc" la copii. Definitie. Profilaxia. Dispensarizarea.

3.    Cresterea si dezvoltarea copilului. Aprecierea complexa a starii sanatatii copiilor, grupele de sanatate.

4.    Aprecirea dezvoltarii neuro-psihice a copilului primului an de viata. Retardul psihoneurologic. Reabilitarea.

5.    Aprecirea dezvoltarii neuro-psihice la copii in varsta de 2-3 ani. Pregatirea copiilor pentru frecventarea gradinitei (generala si specifica).

6.    Imunoprofilaxia la copii. Calendarul de vaccinare. Indicatii si contraindicatii pentru vaccinare.

Maladii nutritionale.

7.    Rahitismul carential. Definitie. Etiologie. Patogenie. Metabolismul vit. D in organism. Actiunea metabolitilor vit.D asupra organelor "tinta".

8.    Rahitismul carential. Clasificarea. Tabloul clinic. Date biochimice si radiologice. Diagnosticul diferential. Tratamentul. Profilaxia.

9.    Spasmofilia. Definitie. Patogenie. Tabloul clinico-paraclinic. Diagnosticul diferential. Tratamentul. Profilaxia.

10.    Anemiile deficitare la copii. Anemia feripriva a sugarului si copilului. Etiologie. Patogenie. Metabilosmul fierului in organism. Profilaxia.

11.    Anemia feripriva la copii. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv si diferential. Tratamentul si profilaxia anemiilor deficitare la copii.

12.    Malnutritia sugarului si copilului mic. Etiologie. Patogenie. Clasificarea. Tabloul clinico-paraclinic in malnutritie de gradul I. Tratamentul dietetic si medicamentos. Profilaxia.

13.    Malnutritia sugarului si copilului mic. Etiologie. Patogenie. Clasificarea. Tabloul clinico-paraclinic in malnutritie de gradul II. Tratamentul dietetic si medicamentos. Profilaxia.

14.    Malnutritia sugarului si copilului mic. Etiologie. Patogenie. Clasificarea. Tabloul clinico-paraclinic in malnutritie de gradul III. Tratamentul dietetic si medicamentos. Profilaxia.

15.    Malnutritia proteica (Kwashiorcor). Etiologie. Patogenie. Tabloul clinico-paraclinic. Tratamentul dietetic si medicamentos. Profilaxia.

16.    Febra si sindromul hipertermic la copii. Etiologia si fiziopatologia. Formele clinice. Diagnosticul diferential. Convulsiile febrile.Tratamentul.

Sistemul respirator.

17.    Bronsitele la copii. Definitie. Bronsita simpla. Etiologie. Patogenie. Tabloul clinico-paraclinic. Diagnosticul pozitiv si diferential. Tratamentul. Profilaxia.

18.    Bronsita obstructiva la copii. Etiologie. Patogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv si diferential. Tratamentul. Profilaxia.

19.    Bronsiolita la copii. Etiologie. Patogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv si diferential. Tratamentul. Profilaxia.

20.    Pneumonia comunitara la copii. Definitie. Etiologie. Patogenie. Criterii de diagnostic. Particularitatile clinice la copiii de virsta frageda. Diagnosticul diferential. Tratamentul. Supravegherea. Profilaxia.

21.    Bronhopneumonia la copii. Definitie. Etiologie. Patogenie. Tabloul clinico-paraclinic. Diagnosticul diferential. Tratamentul. Profilaxia.

22.    Particularitatile clinico-radiologice ale diferitor forme de pneumonii la copii (in functie de factorii etiologici, forma morfologica).

23.    Tratamentul sindromal si terapia antimicrobiana al pneumoniilor la copii.

24.    Complicatii pulmonare si extrapulmonare in pneumonii la copii. Diagnosticul pozitiv si diferential. Principii de tratament sindromal. Profilaxia.

25.    Tratamentul si reabilitarea copilului cu bronhopneumonie in conditii de ambulator. Dispensarizarea.

26.    Bronsita cronica la copii. Definitie. Etiologie. Patogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv si diferential. Tratamentul. Profilaxia. Dispensarizarea.

Alergologie ti imunologie.

27.    Alergia alimentara la copii. Etiologie. Patogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv si diferential.

28.    Tratamentul si profilaxia alergiei alimentare la copii. Evolutia. Prognosticul. Dispensarizarea.

29.    Diateza alergica la copii. Etiologie. Patogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv si diferential. Tratamentul, dietoterapia si particularitati de ingrijire a copiilor cu diateza alergica. Profilaxia.

30.    Diateza dismetabolica (neuroartritica) la copii. Etiologie. Patogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv si diferential. Tratamentul. Particularitati de ingrijire si alimentatie. Profilaxia.

31.    Astmul bronsic la copii. Definitie. Factorii predispozanti. Particularitatile etiologice, patogenetice ale astmului bronsic la copii. Criterii de diagnostic.

32.    Tratamentul astmului bronsic la copii. Status astmaticus: tabloul clinic si tratamentul.

33.    Astmul bronsic la copii. Rolul "scolii astmaticului" in tratamentul si reabilitarea copilului cu astm bronsic. Profilaxia. Dispensarizare.

Sistemul digestiv.

34.    Celiachia. Etiologie. Patogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv si diferential. Tratamentul. Evolutia. Profilaxia. Dispensarizarea.

35.    Mucoviscidoza (fibroza cistica) la copii. Etiologie. Patogenie. Manifestarile clinice in forma pulmonara. Diagnosticul pozitiv si diferential. Tratamentul. Profilaxia. Prognosticul. Dispensarizare.

36.    Mucoviscidoza (fibroza cistica) la copii. Manifestarile clinice in forma intestinala. Diagnosticul pozitiv si diferential. Tratamentul. Profilaxia. Prognosticul. Dispensarizare.

37.    Intoleranta la proteinele laptelui de vaci la copii. Etiologie. Patogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv si diferential. Tratamentul. Profilaxia.

38.    Insuficienta lactazica primara si secundara la copii. Patogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv si diferential. Tratamentul. Profilaxia. Dispensarizarea.

39.    Dereglari functionale ale tubului digestiv la copii. Etiopatogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv si diferential. Diagnosticul diferential al pilorispasmului si pilorostenozei. Tratamentul. Profilaxia.

40.    Dischineziile (disfunctia) cailor biliare la copii. Etiopatogenie. Formele clinice. Diagnosticul pozitiv si diferential. Tratamentul dietetic si medicamentos. Evolutia. Profilaxia.

Hematologie.

41.    Vasculita hemoragica la copii. Etiologie. Patogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv si diferential. Tratamentul. Profilaxia. Dispensarizarea.

42.    Purpura trombocitopenica idiopatica la copii. Etiologie. Patogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv si diferential. Tratamentul. Profilaxia. Dispensarizarea.

43.    Coagulopatii la copii. Hemofilia. Patogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv si diferential. Programele de tratament. Profilaxie. Dispensarizare.

44.    Anemia hemolitica la copii. Anemia micrisferocitara. Etiologie. Patogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv si diferential. Tratamentul. Profilaxia. Dispensarizarea.

45.    Anemia hemolitica prin deficit de glucozo-6-fosfatdehidrigenaza la copii. Patogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv si diferential. Tratamentul. Profilaxia. Dispensarizarea.

46.    Anemii hemolitice prin anomalii de sintaza a hemoglobinei. Patogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv si diferential. Tratamentul. Profilaxia. Dispensarizarea.

Sistemul renourinar

47.    Tubulopatiile la copii. Etiologie. Patogenie. Clasificarea tubulopatiilor dupa lacalizarea afectiunii, sindroamele principale. Tabloul clinico-paraclinic. Diagnosticul diferential. Tratamentul. Prognosticul.

48.    Infectia tractului urinar la copii. Etiologie. Patogenie. Clasificarea. Particularitatile pielonefritei la copiii de varsta frageda. Diagnosticul pozitiv si diferential. Tratamentul. Profilaxie. Dispensarizare.

49.    Enurezisul la copii. Etiologie. Patogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv si diferential. Tratamentul. Profilaxia. Prognosticul.

50.    Glomerulonefrita acuta poststreptococica la copii. Etiologie. Patogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv si diferential. Tratamentul. Profilaxia. Prognosticul. Dispensarizare.

51.    Sindromul nefrotic idiopatic la copii. Etiologie. Patogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv si diferential. Tratamentul. Profilaxia. Prognosticul. Dispensarizare.

Sistemul cardiovascular

52.    Cardiopatii congenitale. Etiologie. Patogenie. Clasificare. Fazele evolutive fiziopatologice.

53.    Cardiopatii congenitale cu sunt stanga-dreapta (canal arterial permiabil, defect septal interatrial, defect septal interventricular, comunicare atrio-ventriculara). Fiziopatologie. Manifestarile clinice. Diagnosticul pozitiv si diferential.

54.    Cardiopatii congenitale cu sunt dreapta-stanga (stenoza arterei pulmonare, maladia Fallot, transpozitia de vase mari, maladia Ebstein). Fiziopatologie. Manifestarile clinice. Diagnosticul pozitiv si diferential.

55.    Cardiopatii congenitale cu sunt stanga-dreapta. Complicatiile. Principiile de tratament conservativ. Indicatiile la tratamentul cirurgical. Supravegherea de durata.

56.    Cardiopatii congenitale cu sunt dreapta-stanga. Complicatiile. Principiile de tratament conservativ. Indicatiile la tratamentul cirurgical. Supravegherea de durata.

57.    Coarctatia de aorta si stenoza aortica la copii. Fiziopatologie. Manifestarile clinice. Diagnosticul pozitiv si diferential. Complicatiile. Principiile de tratament conservativ. Supravegherea de durata.

58.    Febra reumatismala. Particularitatile clinico-evolutive la copii. Tratamentul. Profilaxia primara si secundara. Dispensarizare.

59.    Miocarditele la copii. Etiologie. Patogenie. Clasificare. Particularitatile clinice la copii de diferita varsta. Evolutia. Complicatiile. Principiile de tratament. Profilaxia. Supravegherea.

60.    Tahicardia paroxistica supraventriculara la copii. Etiologie. Tabloul clinic. Semnele electrocardiografice. Ajutorul de urgenta. Principiile de tratament. Indicatiile pentru tratament invaziv. Profilaxia. Supravegherea.

61.    Tahicardile ventriculare la copii. Clasificare. Particularitatile tabloului clinic. Complicatiile. Ajutorul de urgenta. Principiile de tratament. Profilaxia. Supravegherea.

62.    Blocurile atrioventriculare la copii. Etiologie. Clasificare. Tabloul clinic. Semnele electrocardiografice. Complicatiile. Principiile de tratament. Profilaxia. Supravegherea.

63.    Insuficienta cardiaca acuta la copii. Etiologie. Patogenie. Particularitatile tabloului clinic. Principiile de tratament. Profilaxia.

64.    Insuficienta cardiaca cronica la copii. Etiologie. Mecanismele patogenetice de baza. Particularitatile tabloului clinic in dependenta de varsta. Principiile de tratament. Profilaxia. Supravegherea.

65.    Artrita idiopatica juvenila. Etiologie. Patogenie. Clasificare. Particularitatile clinico-evolutive la copii.

66.    Artrita idiopatica juvenila. Tratamentul. Profilaxia. Reabilitarea. Prognosticul. Supravegherea.

67.    Artritele reactive la copii. Definitie. Etiologie. Patogenie. Clasificare. Diagnosticul pozitiv si diferential. Principiile de tratament. Evolutia. Profilaxia. Supravegherea.

Testele la Pediatrie

Pediatrie № 1

1) CS Nivelul hemoglobinei la sugarul sanatos nu trebuie sa fie mai jos de:

a) 90

b) 100

c) 110

d) 120

e) 130

2) CS Cauza cea mai frecventa a dezvoltarii anemiei fieriprive la copii :

a) bolile infectioase

b) dereglarea absorbtiei fierului

c) hemoragiile cronice

d) factorul alimentar

e) maladiile cronice

3) CS In diagnosticul anemiei fieriprive cel mai important indice este:

a) hipocromia

b) prezenta sursei de hemoragie

c) scaderea nivelului fierului seric

d) ratia alimentara insuficienta in fier

e) cresterea viguroasa a copilului

4) CS In cadrul anemiei fieriprive se reduc urmatorii factori, in afara de:

a) procentul de saturatie a transferinei

b) nivelul fierului seric

c) nivelul fieritinei in ser

d) concentrarea hemoglobinei in eritrocit

e) capacitatea fierocaptanta a serului sanguin

5) CS Restituirea fierului in cadrul anemiei fieriprive de gr. II este rational de efectuat cu ajutorul:

a) preparatelor de fier pentru administrarea parenterala

b) preparatelor de fier pentru administrarea perorala

c) bucatelor preparate din ficat

d) hemotransfuziilor

e) produselor alimentare de provenienta vegetala

6) CS Intensitatea absorbюiei fierului din preparatele medicamentoase depinde preponderent de:

a) activitatea proteoliticг gastricг

b) proprietгюile chimice ale compusilor fierului, care intrг оn componenюa preparatelor medicamentoase

c) starea functiei secretorii a stomacului

d) activitatea amilazei salivare

e) aciditatea sucului gastric

7) CS Anemia 'tardiva' a prematurilor este:

a) ereditara

b) aplastica

c) posthemoragica

d) fieripriva

e) hemolitica

8) CS Un copil (varsta 3 ani) are manifestarile clinice si paraclinice ale anemiei fierodeficitare gr.II. Cea mai efIcienta metoda de tratament este:

a) administrarea preparatelor de fier parenteral

b) administrarea preparatelor de fier intravenos

c) administrarea preparatelor de fier per os pina la normalizarea hemoglobinei

d) administrarea preparatelor de fier per os pina la normalizarea hemoglobinei plus inca 2-3 luni

e) numai normalizarea alimentatiei

9) CM Cauzele aparitiei anemiei fierodeficitare la copii:

a) bolile infectioase

b) cerintele sporite ale copilului in Fe

c) sindromul de malabsorbtie

d) aplazia maduvei osoase

e) insuficienta fierului in produsele alimentare

10) CM Tabloul clinic al anemiei fierodeficitare include:

a) paliditatea tegumentelor

b) limfadenopatia

c) schimbarile trofice ale pielii, parului, unghiilor

d) suflul sistolic la apex

e) febra

11) CM Pentru anemia fierodeficitara este caracteristica reducerea urmatorilor indici :

a) diminuarea moderata a numarului de eritrocite

b) indicele de culoare

c) bilirubinemie

d) VSH

e) hemoglobina

12) CM In anemia fierodeficitara se observa:

a) prezenta sursei de hemoragie

b) hipocromia

c) hipercromia

d) reducerea capacitatii fierocaptante a plasmei

e) diminuarea fierului seric

13) CM Pentru anemia B₁₂ deficitara este caracteristic:

a) anemia microcitara

b) sporirea fierului seric

c) anemia hipercroma

d) diminuarea reticulocitelor

e) hematopoieza de tip megaloblastic

14) CM Pentru deficitul latent de fier este caracteristic:

a) reticulocitoza

b) reducerea nivelului fierului seric

c) testul disferal pozitiv

d) nivelul Hb in norma

e) diminuarea hemoglobinei

15) CM In conditii fiziologice, fierul se absoarbe mai bine din:

a) produsele din carne

b) ficat

c) produsele din peste

d) legume

e) fructe

16) CM Tratamentul anemiei fierodificitare de gr.I-II include:

a) terapia de substitutie cu preparatele de singe

b) glucocorticoidoterapia

c) vit. B₁₂

d) vit. C

e) preparatele fierului

17) CM Profilaxia anemiei fierodeficitare la sugari :

a) preparate de fier prematurilor pe parcursul primului an si II an de viata

b) preparate de fier prematurilor pe 2-3 luni

c) alimentarea naturala

d) alimentarea rationala a gravidelor

e) preparate de Fe in ultimele 3 luni de graviditate

18) CM Copil de 8 luni se afla numai la alimentatie naturalгa Indicele singelui: Hb - 102g/l, Er. - 4,2x10x12/l, I.C. - 0,72. Concentratia de fier seric - 14 mcm/l. Sunt corecte urmгtoarele afirmatii:

a) deficitul latent de fier

b) anemia fierodeficitara

c) introducerea suplementului

d) preparate de fier parenteral

e) preparate de fier per os pe 2 luni

19) CM Un copil de 8 saptamini, nascut prematur cu greutatea de 2500 g. La alimentatie naturala. Acuze nu prezinta. Analiza generala a singelui este normala. Recomandarile medicului:

a) prescrierea preparatelor de fier 2 mg/kg corp

b) prescrierea preparatelor de fier 6 mg/kg corp

c) nu necesita preparate de fier

d) durata profilaxiei de 6 luni

e) durata profilaxiei pina la 1 an

20) CM In cadrul profilaxiei specifice a anemiei fierodeficitare sunt juste urmatoarele afirmatii:

a) se indica preparate de fier prematurilor de la 8 saptamini

b) se indica preparate de fier gravidelor cu sarcina multigemelara

c) doza Fe este 6 mg/kg in zi

d) doza Fe este 1-2 mg/kg in zi

e) durata cursului 1-2 luni

21) CS Hemoliza excesiva se manifesta prin urmгtoarele semne :

a) diminuarea cantitatii de eritrocite, reticulocite, hiperbilirubinemie din cadrul fractiei indirecte

b) icterul sclerotegumentar

c) reticulocitoza

d) micsorarea cantitatii de eritrocite

e) hiperbilirubinemia

22) CS Cel mai informativ criteriu in cadrul hemolizei intravasculare este:

a) majorarea indicelui color

b) sporirea hemoglobinei plasmatice

c) icter

d) reticulocitoza

e) majorarea bilirubinei indirecte

23) CS Criteriul esential de laborator in hemoliza extravasculara sferocitara este:

a) majorarea bilirubinei directe

b) majorarea bilirubinei indirecte

c) sferocite, microcite

d) reticulocitoza

e) hemoglobina libera in urina

24) CS Pentru criza hemolitica in cadrul sferocitozei ereditare este caracteristic totul, in afara de:

a) culoarea normala a scaunului

b) splenomegalia

c) icter

d) paliditate

e) marirea ganglionilor limfatici

25) CS Pentru B-talasemie nu sunt caracteristice:

a) anemia

b) eritrocitele in forma de tinta

c) majorarea fierului seric

d) hipocromia

e) hipercromia

26) CS Anemia hemolitica dobindita, legata de administrarea medicamentelor se raporta la :

a) autoimuna

b) heteroimuna

c) izoimuna

d) transimuna

e) neimuna

27) CS In cadrul sferocitozei ereditare eritrocitele au urmatoarea caracteristica:

a) diametrul majorat

b) eritrocite оn formг de tinta

c) scade diametrul, se mareste grosimea

d) scade diametrul, se micsoreaza grosimea

e) eritrocitele nu se schimba

28) CS In mielograma in perioada de criza hemolitica in cadrul microsferocitozei ereditare se depisteaza:

a) inhibarea stemului eritroid

b) hiperplazia tuturor sistemelor

c) lipsa de modificari

d) sporirea sistemului eritroid

e) inhibarea celulei stem leucocitare

29) CM Criteriile de hemoliza sunt:

a) cresterea bilirubinei indirecte

b) icter

c) reticulocitoza

d) nivel scazut de eritrocite si hemoglobina

e) hepatomegalia

30) CM Care afirmatii sunt corecte in cadrul hemolizei intravasculare?

a) hemoglobinemia

b) hemoglobinuria

c) nivel haptoglobina serica normala

d) cauza - transfuziile de sange incompatibile

e) cauza - sindromul CID

31) CM Pentru sferocitoza congenitala sunt corecte:

a) curba Price-Djones aliniata in stinga

b) microcitoza - sferocite

c) eritrocitele in formг de tinta

d) hemoliza intracelulara

e) hemoliza intravasculara

32) CM Simptomele B-talasemiei sunt:

a) reducerea nivelului fierului seric.

b) sporirea indicelui de culoare

c) hipochromia

d) eritrocitul sub forma de "tinta'

e) marirea hemoglobinei fetale

33) CM In tratamentul talasemiei se folosesc:

a) hemotransfuziile

b) splenectomia

c) preparatele fierului

d) desferalul

e) prednisolon

34) CM Simptomele clinice ale anemiei falciforme sunt:

a) hemoragii

b) crizele aplastice

c) crizele vaso-ocluzive

d) icterul

e) infectia generalizata

35) CM Pentru B- talasemie sunt caracteristice:

a) marirea hemoglobinei fetale

b) dereglarea sintezei lanturilor globinei

c) hipocromia

d) diminuarea fierului seric

e) eritrocitele sub formг de "tinta'

36) CM Pentru anemia hemolitica prin deficitul de glucoza-6-fosfat dehidrogenaza sunt corecte:

a) criza apare dupa administrarea medicamentelor

b) hemoliza intravasculara

c) hemoliza intracelulara

d) urina intunecata

e) majorarea bilirubinei indirecte

37) CM Tratament sferocitozei ereditare include:

a) transfuzii regulate de masa eritrocitara

b) transfuzii de masa la hemoglobina mai mica de 60 g/l

c) splenectomie

d) preparate de fier

e) terapie simptomatica

38) CM Pentru anemia hemolitica autoimuna sunt corecte:

a) Debutul lent

b) Debutul acut

c) Durerile abdominale, febra, urina intunecata

d) Proba Cumbs directa negativa

e) Efectul pozitiv de la glucocorticoizi

39) CM Pentru anemiile hemolitice autoimune sunt corecte:

a) Se leaga cu antigenii termici

b) se leaga cu antigenii hipotermici

c) au caracter ereditar

d) Debut acut

e) Dureri in abdomen, febra, icter

40) CM Pentru criza hemolitica in cadrul deficitului de glucoza-6-fosfat dehidrogenaza este corect:

a) E legata de administrarea medicamentelor

b) Se manifesta pe fonul infectiei

c) Reticulocitoza moderata

d) Hemoglobinemie

e) Hipocromie

41) CS Scintigrafia radioizotopicaiоn litiaza biliara poate evidentia urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

a) Obstructia canalului cistic

b) Lipsa chirurgicala a colecistului

c) Colecistita cronica

d) Colecistopatia acalculoasa

e) Colecistita emfizematoasa

42) CS Dischineziile cailor biliare se manifesta prin eliminarea bilei in:

a) Stomac

b) Duoden

c) Intestin subtire

d) Vezica biliara

e) Vezica urinara

43) CS In diagnosticul dischineziei cailor biliare se intilnesc urmatoarele forme de dereglare a eliminarii bilei cu exceptia:

a) Hipertonica

b) Hiperkinetica

c) Atonica

d) Hipotonica

e) Hipokinetica

44) CS Colecistita cronica se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

a) Simptom Ortner

b) Simtom Merphy

c) Simptom Ker

d) Simtom Merion

e) Sindrom Ana-Resle

45) CS Complicatiile colecistitei cronice la copii, cu exceptia:

a) Litiaza biliara

b) Dermatite

c) Hepatite

d) Uretrita

e) Duodenita

46) CS Simptomul Ker reprezinta:

a) Dureri la lovire laterala pe rebordul costal drept

b) Dureri in regiunea vezicii biliare ce se acutizeaza la inspir

c) Simptomul frenicus pozitiv

d) Dureri sub unghiul omoplatului drept

e) Dureri la baza xifoidului

47) CS Etiologia diskineziilor biliare este, cu exceptia:

a) Disfunctie neurocirculatorie

b) Hepatita virala suportata

c) Trauma

d) Alergie alimentara

e) Maladii endocrine

48) CS Factori predispozanti pentru dezvoltarea diskineziilor cailor biliare sunt, cu exceptia:

a) Modul sedentar de viata

b) Trauma plexului solar

c) Predispozitie constitutionala vagotropa

d) Hepatita

e) Cistita

49) CM Diagnosticul diferencial al colecistitei cronice se efectuieaza cu:

a) Duodenita

b) Acutizarea gastritei cronice

c) Boala ulceroasa

d) Cistita

e) Maladia Crohn

50) CM Caracterul durerilor in colecistita cronica:

a) Siciitoare, surde

b) Acute, lancinantoare

c) Se accentuiaza dupa 20-30 min dupa alimente reci, grase, prajite

d) Se localizeaza sub rebordul drept

e) Se accentuiaza in stomac infometat

51) CM In colecistita cronica cel mai precoce si mai frecvent se implica in proces:

a) Sistemul cardio-vascular

b) Stomacul

c) SNC

d) Ficatul

e) Pancreasul

52) CM Diagnosticul diferential al colecistitei acute se efectuiaza cu:

a) Apendicita

b) Pneumonie fibrinoasa lobara pe dreapta

c) Gastritг acuta

d) Maladia Crohn

e) Gusa toxica difuza

53) CM Preparatele ce maresc secretia bilei si stimuleaza formarea acizilor grasi:

a) Colagol

b) Alohol

c) Nicodin

d) Colenzim

e) Furazolidon

54) CM Factori predispozanti in dezvoltarea colecisititei cronice la copii sunt:

a) Anomaliile cailor biliare, vezicii biliare

b) Disbacterioza

c) Discholie

d) Hipodinamie

e) Supraracire

55) CM Diagnosticul patologiei cailor biliare la copii se bazeaza pe:

a) Rezultatele coledocografiei

b) USG

c) Biochimia singelui

d) Analiza generala a urinei

e) Reactii serologice

56) CM Sindroamele de baza ale colecistitei acute la copii sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) Sindrom dolor

b) Sindrom hemoragic

c) Sindrom dispeptic

d) Sindrom de intoxicatie

e) Sindrom edematos

57) CM Factorii esentiali ce duc la diskinezia cailor biliare sunt:

a) Factor microbian

b) Nevroze

c) Hepatita virala acuta suportata

d) Dereglarea reglarii neuro-endocrine

e) Pielonefrita

58) CS Diagnosticul paraclinic al aritmiilor benigne la copil nu include efectuarea:

a) Ecocardiografia

b) Electrocardiograma standart

c) Cateterismul cardiac

d) Radiografia cardiotoracica

e) Electrocardiograma metoda Holter (24 ore)

59) CS Medicamentul utilizat cel mai frecvent in cuparea crizelor de tahicardie supraventriculara la copii este :

a) Verapamil

b) Digoxina

c) Amiodarona

d) Lidocaina

e) Propranolol

60) CS Cea mai recomandata manevra de stimulare vagala in primul ajutor in tahicardie paroxistica supraventriculara este:

a) Compresiunea globilor oculari

b) Masajul unilateral al sinusului carotidian

c) Aplicarea pe fata sugarului a pungii cu ghiata

d) Scufundarea capului sugarului in apa rece

e) Manevra Valsalva

61) CS Cauzele extrasistoliilor atriale secundare la adolescenti pot fi,cu exceptia:

a) Hipotiroidism

b) Miocardita acuta virala

c) Boala nodului sinusal

d) Supradozarea beta-adrenomimeticelor

e) Stresul psihic

62) CS Semnele ECG al sindromului Wolf-Parkinson White la sugar nu includ in mod obligator:

a) Prezenta undei delta

b) Intervalul PR<100msec

c) Unda P precede complexul QRS

d) Complexul QRS de durata>80msec

e) Lipsa undei delta

63) CS In tratamentul de urgenta a tahicardiei paroxistice ventriculare la copii cu hemodinamica stabila,conform recomandarilor OMS, preparatul de electie este:

a) Verapamil

b) Lidocaina

c) Digoxina

d) Amiodarona

e) Propranolol

64) CS Cauzele blocului de ram drept al fasciculului Hiss la copii sunt,cu exceptia:

a) Endocardita infectioasa cu afectarea izolata a valvei mitrale

b) Malformatie congenitala a valvei aortice

c) Infarctul miocardic acut

d) Progresarea tulburarilor de conducere combinate

e) Cardiomiopatie primara

65) CM Cauzele alungirii intervalului QT la copii pot fi :

a) Congenitale

b) Dobindite

c) Hipocalciemie

d) Hipermagnezemie

e) Hipopotasemie

66) CM Tahicardie sinusala la copii poate fi cauzat

a) Febra

b) Intoxicatie digitalica

c) Efort fizic

d) Stгri emotionale

e) Intoxicatie cu beladona, cafeina, efedrina

67) CM Cauzele fibrilatiei si fluterului atrial la copii pot fi:

a) Anomalia Ebstein

b) Cardiomiopatii asociate cu dilatarea atriilor

c) Sindromul QT alungit

d) Miocardita acuta

e) Idiopatica

68) CM La copii se considera bradicardie sinusala un ritm cu frecventa:

a) <100/min la sugar

b) <80/min la copil

c) <60/min la adult

d) <120/min la copii indiferent de virsta

e) Frecventa batailor cardiace intre 50 si 100 batai pe minut

69) CM Bradicardia sinusala apare fiziologic:

a) In timpul somnului

b) La sportivi

c) In conditii de stimulare vagala

d) In intoxicatii cu digitalice

e) Efort fizic habitual

70) CM Cardioversia electrica in tratamentul de urgenta este contraindicata la copii cu:

a) Tahicardie sinusala

b) Aritmii induse de digoxina

c) Aritmii ventriculare maligne

d) Bloc atrio-ventricular de gradul III

e) Bradicardie sinusala

71) CM Pauzele sinusale la copii se caracterizeaza prin:

a) nu au semnificatie patologica

b) Durata 1,2-1,8msec pe ECG

c) Marker de moarte subita cardiaca

d) Asociaza constant cardiopatiile congenitale

e) Marker unei tulburari de ritm si conducere severa

72) CM Caracteristicele extrasistolei ventriculare benigne la copil sunt

a) Unice,monofocale,rare

b) Dispar la efort fizic

c) Apar la efort fizic

d) Nu sunt dependente de efort

e) Numгrul lor nu depгseste 600/24 ore

73) CM Tahicardie paroxistica supraventriculara la copii se caracterizeaza pe traseul ECG prin:

a) Ritm cardiac rapid, foarte regulat, FCC 200-250 bгtгi pe minut

b) Complex QRS normal

c) Unda P prezenta, dar are forma anormala

d) Complexele QRS au morfologie diferita

e) Ritm cardiac rapid, neregulat

74) CM Tahicardie ventriculara se intilneste in:

a) Miocardite

b) Toxicitate digitalica

c) Tumori cardiace

d) Bloc atrio-ventricular gradul II

e) Sindrom QT alungit

75) CM Care semne electrocardiografice sunt caracteristice in fluter atrial?

a) Prezenta undei F (dinti de ferestrгu)

b) Prezenta undei Delta

c) Complexe QRS cu morfologie normala la intervale fixe (2:1, 3:1)

d) Intervalul P-Q alungit

e) Frecventa atriala 350-500 pe minut

76) CM Care este tratamentul blocurilor atrio-ventriculare la copii:

a) Medicamentele cronotrop pozitive in starile de urgentгa

b) Administrarea cronica atropinei

c) Implantarea cardiostimulatorului permanent

d) Implantarea cardiostimulatorului bicameral

e) Antiaritmicele clasei II-a

77) CM Metoda ambulatorie ECG Holter are semnificatie diagnostica majora in urmatoarele disritmii la copii:

a) Tahicardiile supraventriculare paroxistice

b) Tahicardia atriala haotica

c) Aritmia respiratorie

d) Sindromul QT alungit

e) Aritmia extrasistolica ventriculara

78 CS Profilaxia secundara a febrei reumatismale fara complicatii cardiace va fi pe o durata de:

a) 1 an

b) 2 ani

c) 10 ani

d) 5 ani

e) 25 ani

79) CS Care maladie se poate dezvolta dupa febra reumatismala:

a) Artrita cronica

b) Pericardita izolata

c) Insuficienta valvei pulmonare

d) Subfebrilitate prelungita

e) Insuficienta mitrala

80) CS Eritemul marginat in febra reumatismala acuta se caracterizeaza prin:

a) Culoare bruna

b) Situat pe trunchi partile proximale

c) Situat pe fata

d) Asociat cu prurita

e) Se inteteste la presiune

81) CS Nodulii subcutanati in febra reumatismala acuta sunt:

a) Durerosi

b) Formatiuni nedure

c) Nedurerosi

d) Sunt situati pe trunchi

e) Persista 2 luni

82) CS Recurenta febrei reumatismale este conditionata de:

a) Nu este probabila in primii 5 ani de la puseul acut

b) Reinfectie faringiana cu streptococ a fostului bolnav de febra reumatismala acuta

c) Nu creste numarul sechelelor valvulare

d) Este identic cu primul puseu de febra reumatismala acuta

e) Profilaxia secundara nu reduce numarul recurentelor

83) CS Exceptii la criteriie Jones pentru febra reumatismala acuta exista in urmatoarea circumstanta in care diagnosticul poate fi sustinut fara aplicare stricta a criteriilor:

a) Coree pura

b) Artralgii

c) Sporirea titrului ASLO

d) Prelungirea intervalului P-R

e) Culturi pozitive pentru antigen streptococic

84) CS Care este examenul de laborator specific pentru febra reumatismala acuta:

a) Sporirea titrului de ASLO

b) Prelungirea intervalului P-R

c) Sporirea proteinei C reactive

d) Culturi pozitive pentru antigen streptococic

e) Nu exista examen de laborator specific

85) CS In diagnosticul coreei reumatismale nu este obligator urmatorul criteriu:

a) Frecventa inalta la fetite

b) Hipotonie musculara si dereglari de comportament

c) Dovada infecюiei streptococice si prezenюa sindromului inflamator

d) Intervalul "liber' de 2-6 luni

e) Miscari rapide, ilogice

86) CS Substratul histologic al nodulilor reumatismale este:

a) Nodulul Aschoff

b) Tumefierea vasculara

c) Vasculita reumatica

d) Leziune proliferativa

e) Necroza perivasculara

87) CM Puseul reumatismal acut apare dupa:

a) Angina streptococica

b) Sinusita

c) Streptodermie

d) Varicela

e) Rujeola

88) CM Febra reumatismala acuta este caracteristica virstei:

a) Sugarului

b) Pubertate

c) 5-15 ani

d) 1-3 ani

e) Prescolare

89) CM Poliartrita reumatismala cuprinde urmгtoarele articulatii:

a) Mari

b) Axiale (sold, umгr)

c) Tranzitoriu articulatiile mici

d) Temporomandibulare

e) Sectorul lombar

90) CM Criteriile clinice ale carditei reumatismale sunt:

a) Suflu cardiac cu caracter organic care nu exista anterior atacului

b) Marirea cordului

c) Insuficienta cardiaca congestiva

d) Frecatura pericardica

e) Hipotensiune

91) CM Cardita usoara in febra reumatismala se caracterizeaza prin:

a) Cord cu volum nemodificat

b) Tahicardie

c) Suflu sistolic de gr. II-III

d) Frecatura pericardica

e) Cardiomegalie persistenta

92) CM Criteriile majore dupг Jones (1944) in febra reumatismala acutasunt urmatoarele:

a) Cardita

b) Poliartrita

c) Noduli subcutanati

d) Coree Sydenham

e) Eritemul nodos

93) CM Criteriile minore clinice dupa Jones (1944) in febra reumatismala acuta sunt urmгtoarele:

a) Antecedente de boala cardiaca reumatismala

b) Poliartralgii

c) Febra

d) Cardita

e) Coree Sydenham

94) CM Cardita medie in febra reumatismalase caracterizeaza prin:

a) Cardiomegalie moderata

b) Cardiomegalie persistenta

c) Suflu sistolic si diastolic

d) Fluter atrial

e) Bradicardie

95) CM Corticoterapia in puseul reumatismal este indicat in:

a) Forma usoara

b) Formele fara afectare cardiaca

c) Cardita severa

d) Insuficenta cardiaca

e) Pericardita

96) CM Care manifestari clinice sunt caracteristice pentru coreea reumatismala:

a) Este mai frecventa la fetite

b) Miscari involuntare de mimica

c) Hipertonie musculara

d) Miscari involuntare distale

e) Grimase faciale

97) CM Care din urmatoarele semne nu se includ in semnele majore ale criteriilor Jones(1944) pentru diagnosticul febrei reumatismale acute:

a) Febra

b) Artralgie

c) Tahicardie

d) Cardita

e) Majorarea indicilor reactanti ai fazei acute a inflamatiei

98) CS Ulcerele se formeazatla contactul direct a mucoasei gastrice cu:

a) Alimente tari;

b) Corpi straini;

c) Sucul gastric ;

d) Sucul duodenal;

e) Substante toxice

99) CS Mecanismul principal de dezvoltare a bolii ulceroase este:

a) Predispozitie ereditara

b) Micsorarea debitului cardiac

c) Micsorarea nivelului amilazei singelui

d) Dereglarea balantei dintre factorii de agresie si de protectie

e) Cresterea nivelului hormonului tireotrop in singe

100) CS Alegeti formele gastritei cronice,cu exceptia:

a) Primara

b) Superficiala

c) Atrofica

d) Hipertrofica

e) Eroziva

101) CS Cea mai frecventa complicatie a bolii ulceroase la copii este:

a) Hemoragia

b) Perforatia

c) Penetratia

d) Stenoza piloroduodenala

e) Malignizare

102) CS Cauze primare exogene a dereglarii functionale gastrice la copii sunt, cu exceptia:

a) Factor alimentar

b) Fumatul

c) Invazie cu helminti

d) Dereglari neuropsihice

e) Osteocondroza

103) CS Cauze secundare a dereglarii functionale gastrice la copii sunt, cu exceptia:

a) Hepatita cronica

b) Distonie vegetovasculara

c) Scolioza

d) Focare cronice de infectie

e) Invazie parazitara

104) CS Terapia medicamentoasa a dereglarii functionale gastrice include, cu exceptia:

a) Corectia dereglгrilor neurovegetative

b) Corectia dereglarilor motorice

c) Corectia dereglarilor secretorii

d) Fitoterapie

e) Terapia antihelicobacter

105) CS Simptoamele gastritei flegmonoase sunt, cu exceptia:

a) Febra

b) Vome repetate

c) Dureri in regiunea gastrica

d) Paloare

e) Dureri in regiunea sternala

106) CM Gastrita atroficapoate fi:

a) Difuza

b) Hipertrofica

c) Autoimuna

d) Cu functie secretorie crescuta

e) Metaplazica

107) CM Diagnosticul diferential al gastritei cronice se efectueaza cu:

a) Boala ulceroasг

b) Colecistita

c) Pancreatitгa

d) Lamblioza

e) Insuficienta cardiaca

108) CM Diagnosticul diferential al gastritei acute necesia a fi efectuat cu:

a) Toxiinfectie alimentara

b) Apendicita

c) Sigeloza

d) Hepatita

e) Bronsita

109) CM Alegeti formele morfologice ale gastritei cronice:

a) Superficiala

b) Atrofica

c) in focar

d) Generalizata

e) Metaplazica

110) CM Enumerati simptomele de vagotonie ce insotesc boala ulceroasa:

a) Palme reci, umede (hiperhidroza)

b) Uscaciunea palmelor (calde la palpare)

c) Prurit cutanat

d) Tendinta de crestere TA, bradicardie

e) Tendinta de micsorare a TA, labilitatea pulsului

111) CM Factorii favorizanti ai dezvoltarii bolii ulceroase la copii :

a) Afectiunile SNC

b) Artroze

c) Factor alimentar

d) Factori genetici

e) Anomaliile de dezvoltare a intestinului

112) CM Pentru tabloul clinic al gastritei acute la copii sunt caracteristice:

a) Pierderea poftei de mincare

b) Greata

c) Voma

d) Dureri in regiunea iliaca

e) Dureri in regiunea lombara

113) CM Diagnosticul diferential al gastroduodenitei se efectueaza cu:

a) Invazie cu helminti

b) Pancreatita

c) Apendicita

d) Periarterita nodoasa

e) Amigdalita

114) CM Diagnosticul diferential al bolii ulceroase se efectueaza cu:

a) Gastrita cronica

b) Gastroduodenita

c) Pancreatita acuta

d) Colicг renala

e) Ocluzie intestinala

115) CM Care din preparate se refera la H₂-histaminoblocatori:

a) Ranitidina

b) Quamatel

c) Omeprazol

d) Analgina

e) Lanzoprazol

116) CM In caz de hemoragie digestiva superioara sunt indicate:

a) Sonda nazogastrica cu lavaj

b) Almagel

c) Trombina si Acid aminocapronic pe sonda

d) Atropina

e) Antisecretoare endovenos

117) CM Factorii predispozanti ai bolii ulceroase sunt:

a) Folosirea in alimentatie a fibrelor vegetale

b) Dereglarea regimului alimentar

c) Factori genetici

d) Antiinflamatoare nesteroidiene

e) Administrarea unor medicamente

118) CS Caracteristicile hemofiliei sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) singerarii de tip hematom

b) hemartrozei

c) hemoragiei intirziate posttraumatice

d) petesii si echimoze

e) numarului normal de trombocite

119) CS Hemofilia A include:

a) deficitul factorului VIII

b) deficitul factorului IX

c) deficitul tromboplastinei plasmatice

d) lipsa proconvertinei

e) deficitul trombocitelor

120) CS In hemoragie la copil cu hemofilia A indicatia optima este:

a) transfuzie directa a sigelui

b) plasma proaspat congelata

c) plasma nativa

d) crioprecipitat

e) masг trombocitarг

121) CS Pentru hemofilia C nu este caracteristic?

a) boala decurge greu

b) singerarea numai dupa traume

c) hemartroze rare

d) fac boala atit barbatii, cit si femeile

e) deficit al factorului XI

122) CS Boala Willebrand se caracterizeaza prin:

a) singerare tip hematom

b) sangerare tip mixt

c) singerare tip vascular - petesial

d) prognostic nefavorabil

e) hemartroze frecvente

123) CS Penru boala Willibrand nu sunt caractristice:

a) reducerea factorului VIII

b) timpul tromboplastinei partial activate prelungit

c) agregarea redusa a trombocitelor cu ristocetina

d) trombocitopenia

e) majorarea timpului de singerare

124) CS Tratamentul hemartrozei acute in cadrul hemofiliei nu include:

a) indicatia reopoliglicinei

b) introducerea crioprecipitatului

c) imobilizarea articulatiei pe un timp scurt

d) punctia articulatiei nu este binevenita

e) aplicarea bandajului elastic

125) CS In hemofilie nu este corecta urmatoarea afirmatie:

a) hemartroza este o manifestare caracteristicг

b) crioprecipitatul este tratamentul de elecюie

c) singerarea incepe imediat dupa trauma

d) extractia dentara se efectueaza cu pregatire prealabila

e) imobilizarea articulatiei la hemartroza e de scurta durata

126) CM Pentru hemofilie sunt adevarate urmatoarele afirmari :

a) Hemofilia C - se imbolnavesc barbatii si femeile;

b) Hemartroza - manifestare caracteristica a bolii

c) Hemoragiile intervin imediat dupa trauma

d) Hemofilia B se intineste mai des decit Hemofilia A

e) In hemofilie injectiile intramusculare sunt interzise

127) CM Ce se recomanda in caz de hemofilie inhibitorie ?

a) Administrarea de crioprecipitat in doze mari

b) Administrarea de crioprecipitat in doze mici

c) Prednisolon

d) Administrare de plazma

e) Reopoliglicina

128) CM Pentru boala Wilibrand sunt caracteristice :

a) Scaderea numarului de trombocite

b) Hemartroze frecvente

c) Scaderea nivelului factorului VIII

d) Creste durata de singerare

e) Micsorarea agregarii trombocitelor cu ristomicina

129) CM Tabloul clinic al   maladiei Wilebrand include :

a) Hemoragii оn timpul intervenюiilor chirurgicale si traumelor

b) Hemoragiile apar peste 1-2 ore dupa trauma

c) Rar hemartroze

d) Gravitatea bolii creste cu  virsta

e) Gravitatea boliii depinde de gradul de deficienta a factorului VIII

130) CM In tratamentul bolii Wilebrand se indica :

a) Dicinon

b) Antiinflamatorii nesteroide

c) Desmopresina

d) Crioprecipitat

e) Masa trombocitara

131) CM Hemofilia C se caracterizeaza prin:

a) evolutie grava

b) evolutie usoara

c) cu hemartroze rare

d) aparitia singerarilor dupa trauma

e) deficitul factorului XI

132) CM Pentru boala Willebrand sunt caracteristice:

a) scaderea adeziunii trombocitelor

b) deficitul factorului IX

c) deficitul factorului XII

d) deficitul factorului Willibrand - FW

e) majorarea timpului de singerare

133) CM Diagnosticul diferential al hemofiliei cu boala Willibrand, ce este caracteristice prin ultima :

a) transmiterea recesiva, X - lincata

b) tipul autosomal - dominant

c) diminuarea adeziunii si agregatiei trombocitelor

d) hemoragii din mucoase

e) hemartroze frecvente

134) CM Pentru bolnavii cu artropatie hemofilicasunt caracteristice urmatoarele afirmatii:

a) tratament chirurgical la al III-lea stadiu

b) roengenterapia la I stadiu

c) roengenterapia la stadiile III-V

d) roengenterapia se efectueaza copiilor in virsta peste 5 ani

e) terapia cu glucocorticoizi la al V-lea stadiu

135) CM Pentru hemofilia B sunt caracteristice:

a) prezenюa hematoamelor si hemartrozelor

b) majorarea timpului tromboplastinei partial activate

c) prognosticul pentru viata e favorabil

d) deficitul factorului IX

e) deficitul factorului XI

136) CM Pentru terapia transfuzionala sistemica in hemofilia A sunt corecte urmгtoarele afirmatii:

a) este indicatain forma grava

b) se indica crioprecipitat

c) se indica plasma nativa

d) introducerea zilnica a factorului VIII concentrat

e) administrarea de 3 ori in saptamina a factorului VIII concentrat

137) CM Dispanserizarea bolnavilor cu hemofilie include:

a) vaccinoprofilaxie planica

b) vaccinoprofilaxie selectivг

c) administrarea acidului acetilsalicilic la bolnavii cu infectii respiratirii acute

d) diminuarea efortului fizic

e) eliberarea de la lectiile de educatie fizica

138) CS La instituirea preparatelor antivirale in hepatitele cronice virale sunt folosie urmatoarele criterii, in afara de:

a) Prezenta Ag HBs, Ag Hbe, AND-HBV, Anti Hbcor IgM

b) Prezenta Anti-HCV, ARN-HCV

c) Prezenta Anti-Delta, ARN-HDV

d) Prezenta semnelor clinice

e) Transaminaze scazute

139) CS Factorii favorabili pentru un raspuns bun la terapia cu Interferon sunt, inafara de :

a) Valori foarte crescute ale transaminazelor

b) Sexul feminin

c) Nivelul moderat crescut al ADN-ului

d) Infectare in perioada perinatala

e) Vechime sub 3-5 ani a bolii

140) CS Contraindicatii pentru terapia cu glucocorticoizi sunt toate, in afara de:

a) Boala ulceroasa

b) Osteoporoza pronuntata

c) Lipsa hemoragiei gastrointestinale

d) Ciroza decompensata

e) Hipertenzie portala pronuntata

141) CS Contraindicatii pentru terapia cu citostatice in hepatita cronica sunt toate inafara de :

a) Starea precomatoasa si comatoasa a bolnavului

b) Hepatita autoimuna

c) Infectiile grave

d) Leucopenie pronuntata

e) Hipoproteinemie

142) CS O ameliorare clinica si biochimica la un pacient cu ciroza biliara primitiva se poate obtine prin administrare de:

a) Acid ursodezoxicolic

b) Glucocorticoizi

c) Colchicina

d) Ciclosporina in doze mari

e) Imuran

143) CS Tratamentul pruritului din ciroza biliara primitiva se face cu :

a) Vitamina D

b) Vitamina A

c) Colesteramina

d) Silimarina

e) Vitamina K

144) CS Contraindicatiile absolute la terapia cu interferon in hepatita cronica virala sunt, cu exceptia:

a) Lipsa bolilor organelor interne

b) Ciroza decompensata a ficatului

c) Hepatita autoimunг

d) Alte boli autoimune

e) Depresie in anamneza

145) CS Manifestarile clinice majore ale hipertensiunii portale include toate, inafara de:

a) Hemoragiile din varicele gastro-esofagiene

b) Splenomegalie si hipersplenism

c) Ascita

d) Encefalopatie hepatica acuta si cronica

e) Astenie

146) CM Care sunt caracteristicele fazei replicative a hepatitei B :

a) Antigenul HBe

b) Anticorpii antiHbe

c) ADN HBV

d) Anticorpii antiHBcorIgM

e) Antigenul HBs

147) CM Care dintre hepatitele cronice se pot trata cu interferon alfa ?

a) Autoimuna

b) Cele induse medicamentos

c) Hepatita B

d) Hepatita C

e) Criptogene

148) CM Hepatita cronica B prezinta:

a) ADN- HBV

b) HBs Ag

c) ARN-HCV

d) HBcorAg

e) HBe Ag

149) CM Care sunt factorii precipitanti al encefalopatii hepatice?

a) Hemoragiile gastro-intestinale

b) Excesul de glucide din alimentatie

c) Constipatia

d) Consumul exagerat de legume

e) Hipopotasemia

150) CM In geneza anemiei la ciroza hepatica rolul principal il ocupa:

a) Deficitul de sinteza a hemoglobinei

b) Deficitul de fer

c) Deficitul de vitamine(E,grupaB,acidul folic)

d) Maririrea nivelului de cupru si zinc in ser

e) Deficitul de cupru si zinc in ser.

151) CM Hemoragiile in ciroza hepatica sunt determinate de

a) Hipocoagulatie

b) Marirea nivelului de fibrinoliza

c) Trombocitopenie

d) Marirea pearmiabilitatii vasculare

e) Lipsa trombocitopeniei

152) CM Dezvoltarea comei hepatice la bolnavii cu ciroza hepatica este provocata de:

a) Micsorarea cantitatii de proteine in ration

b) Hemoragii gastro-intestinale

c) Soc nervos

d) Folosirea in cantitati excesive a proteinelor in ration

e) Extragerea lichidului ascitic

153) CM Clinic ciroza biliara se caracterizeaza prin:

a) Ictericitate stabila

b) Prurit chinuitor generalizat

c) Masele fecale decolorate

d) Masele fecele galbene

e) Urina de culoare intunecata

154) CM Schimbarea tegumentelor in ciroza hepatica:

a) Uscate

b) Caderea parului in regiunea pubiana

c) Caderea parului in regiunea axilara

d) Eritem palmar, stelute vasculare

e) Hipertrihoza in regiunea axilara si pubiana

155) CM Hepatita cronica C:

a) Prezinta anticorpi anti HBcor

b) Are ARN-HCV

c) Se trateaza cu prednizolon

d) Are anticorpi anti HBs

e) Are anticorpi anti HCV

156) CM Complicatiile cirozei hepatice includ:

a) Ascita

b) Encefalopatie hepatica

c) Hiposplenizm

d) Coagulopatii

e) Singerari ale varicelor esofagiene

157) CM Coma hepatica include:

a) Dereglarea psihica

b) Electroencefalografie normala

c) Dereglarea aparatului neuro-muscular(tremur muscular)

d) Miros de ficat din gura

e) Dereglarea vorbirii

158) CS Incepind de la ce virsta masurarea tensiunii arteriale la copii este obligatorie?

a) nou-nascut

b) 1 an

c) 3 ani

d) 11 ani

e) 14 ani

159) CS Ce factor patofiziologic nu intra in componenta tensiunii arteriale normale?

a) activitatea cardiaca

b) rezistenta vasculara periferica

c) volumul sanguin

d) viscozitatea singelui

e) elasticitatea arteriala

160) CS Care este diferenюa maximal admisibila a tensiunii arteriale intre arteriile brahiale dreapta si stinga la copii?

a) pina la 5 mm col. Hg

b) pina la 10 mm col. Hg;

c) pina la 15 mm col. Hg

d) pina la 20 mm col. Hg

e) pina la 25 mm col. Hg

161) CS In ce categorie de virsta se intilneste mai frecvent hipertensiunea arteriala esentiala la copii?

a) nou nascuti

b) sugari

c) prescolari

d) elevii claselor primare

e) adolescenti

162) CS In ce categorie de virsta se intоlneste mai frecvent hipertensiunea arteriala secundara la

copii?

a) nou nascuti

b) sugari

c) prescolari

d) elevii claselor primare

e) adolescenti

163) CS In majoritatea cazurilor hipertensiunea arteriala secundara la copii este provocata de:

a) diabet zaharat

b) cauze renale

c) administrarea contraceptivelor orale si a preparatelor hormonale

d) endocrinopatii

e) traumatism craniocerebral

164) CS Ce endocrinopatii la copii nu provoaca aparitia hipertensiunii arteriale secundare?

a) feocromocitom

b) hiperaldosteronismul primar

c) boala Addison

d) hipertiroidismul

e) sindromul Cushing

165) CS Ce factor nu joaca rolul in aparitia hipotensiei arteriale primare?

a) ereditatea

b) anamneza antenatala agravata

c) traumatism cranio-cerebral

d) hipodinamia

e) stresul emotional si particularitatile psihologice ale copilului

166) CM Care sint simptomele clinice legate de cresterea tensiunii arteriale la copii?

a) cefalee occipitala, care apare dimineata

b) ameюeli, obosealг, palpitaюii cardiace

c) polidipsie

d) dispnee (in cazul prezentei insuficientei cardiace)

e) iritabilitate crescuta la copilul mic

167) CM Care sint simptomele clinice ale hipertensiunii arteriale esentiale la copii?

a) epistaxis

b) estomparea vederii

c) slabiciune, ameteli (secundare ischemiei tranzitorii cerebrale)

d) dureri periodice in regiunea lombara

e) sincope (aritmii)

168) CM Ce include o investigatie de rutina de laborator a unui copil cu hipertensiune arteriala?

a) hemoleucograma

b) examenul sumar de urina, urocultura

c) probele hepatice (ALT, AST, proba cu timol)

d) ureea, creatinina, acidul uric

e) Zaharul in singe

169) CM Ce include o investigatie instrumentala de rutina a unui copil cu hipertensiune arteriala?

a) ultrasonografia glandelor suprarenale si a glandei tiroide

b) ultrasonografia organelor abdomenale (ficat, pancreas, splinг)

c) radiografia toracelui

d) electrocardiografia (excluderea hipertrofiei atriului si/ori ventricolului sting)

e) echocardiografia (excluderea hipertrofiei ventricolului sting, aprecierea performantei

diastolice si sistolice a ventricolului sting)

170) CM Ce maladii cu afectiunea difuza a tesutului conjunctiv evolueaza cu hipertensiune severa?

a) artrita reumatoida juvenila

b) lupus eritematos sistemic

c) periarteriita nodoasa

d) sclerodermia

e) boala Kawasaki

171) CM Ce include profilaxia primara a hipertensiunii arteriale esentiale la copii?

a) depistarea factorului de risc

b) alimentatie adaptatг virstei

c) optimizarea activitatii fizice

d) tratamentul oportun a patologiei renale

e) excluderea activitatii sportive

172) CM Profilaxia secundara a hipertensiunii arteriale secundare nu include:

a) tratamentul afectiunii cauzale renale

b) dieta hipoalergica

c) dieta hipolipidica

d) evitarea contraceptivelor la adolescente

e) depistarea factorilor de risc

173) CM Ce preparate a-adrenoblocante se folosesc pentru tratamentul hipertensiunii arteriale la copii?

a) propranolol

b) nebivolol

c) labetalol

d) verapamil

e) metaprolol

174) CM Ce preparate folosite in tratamentul hipertensiunii arteriale la copii fac parte din grupul

inhibitorilor enzimei de conversie a angiotenzinei?

a) captopril

b) enalapril

c) lisinopril

d) losartan

e) verapamil

175) CM Ce preparate, folosite in tratamentul hipertensiunii arteriale la copii, fac parte din grupul

antagonistilor canalelor de calciu?

a) nifedipina

b) spironolactona

c) diltiazem

d) hidralazina

e) verapamil

176) CM In ce cazuri apare hipotenzia arteriala acuta secundara la copii?

a) dupa administrarea preparatelor hipotenzive

b) in cadrul maladiilor infectioase severe

c) in cadrul maladiilor pulmonare cronice

d) la copii cu maladii cardiovasculare severe

e) in cadrul hiperaldosteronismulului

177) CM Care sint semnele clinice ale hipotensiei arteriale la copii?

a) cefalee, vertigii, slгbiciune

b) intunecarea inaintea ochilor in timpul scularii din pat, indolenta

c) dispnee

d) accese de tetanie

e) racirea si amortirea degetelor membrelor superioare si inferioare

178) CS Nodulii reumatoizi sunt compusi din urmatoarele componente cu exceptia:

a) zona de necroza fibrinoida

b) infiltratie limfocitara

c) infiltratie leucocitara

d) infiltratie monocitara

e) infiltratie histiocitara

179) CS Pentru forma poliarticulara a artritei idiopatice juvenile nu este caracteristica:

a) febra

b) adenopatiile

c) prezenta anticorpilor antinucleari

d) afectarea simetrica

e) hepatosplenomegalia

180) CS Manifestarile extraarticulare in artrita idiopatica juvenilasunt urmгtoarele cu exceptia:

a) endocarditei

b) afectarii pulmonare

c) meningitei aseptice

d) uveitei cronice

e) encefalitei

181) CS Sindromul biologic in artrita idiopatica juvenila cuprinde urmatoarele cu exceptia:

a) leucocitozei

b) anemiei

c) trombocitopeniei

d) trombocitozei

e) sporirea VSH

182) CS Complicatiile formei sistemice a artritei idiopatice juvenile sunt urmatoarele cu exceptia:

a) sindromul de activare macrofagala

b) tncetinirea cresterii staturale

c) valvulopatii dobоndite

d) amiloidoza secunadara

e) osteoporoza

183) CS Afectarea articulara in lupusul eritematos sistemic este urmatoarea cu exceptia:

a) artrita eroziva

b) artrita neeroziva

c) afecteaza articulatiile mici ale minii

d) afecteaza articulatiile mici ale piciorului

e) artrita nu este progresiva

184) CS Criteriul major оn sclerodermia sistemica este urmatorul:

a) sclerodactilia

b) sindromul Raynoud

c) cicatrice digitale

d) modificari tipice de SD la nivel cutanat, localizate proximal de articulatiile metacarpofalangiene

e) fibroza interstitiala pulmonara

185) CS Anomaliile microvascularizatiei epiteliale in cadrul sclerodermiei sistemice sunt obiectivate prin:

a) doplerografia vaselor

b) capilaroscopie

c) reofrafia vasculara

d) rezonanta magnetica nucleara

e) radiografia articulara

186) CM Sinoviita in cadrul artritei idiopatice juvenile este caracterizata prin:

a) Proliferarea stratului superficial

b) Proliferarea sinoviocitelor

c) Neovascularizarea sinovialei

d) Infiltrate leucocitare

e) Infiltrare macrofagala

187) CM Rol important in perpetuarea inflamatiei articulare au urmatoarele citochine:

a) interleukina 1

b) interleukina 6

c) factorul de necroza tumorala

d) interleuchina 2

e) interleukina 10

188) CM Nodulii reumatoizi sunt histologic formate din:

a) granulome Aschoff

b) zona de necroza fibrinoida

c) zona inconjurata de celule de inflamatie cronica

d) zona de tesut fibros la periferie

e) zonade infiltratie leucocitara

189) CM Manifestarile oculare in artirta idiopatica juvenila pot evolua spre:

a) iridociclita cronica

b) glaucom

c) cataracta secundara

d) vindecare spontana

e) cecitate

190) CM Manifestarile extraarticulare in artrita idiopatica juvenila sunt urmatoarele:

a) Febra

b) Rash cutanat

c) Adenopatii si hepatosplenomegalii

d) Meningoencefalita

e) Pielonefrita

191) CM Criteriile de diagnostic ale lupusului eritematos sistemic ARA 1992 sunt urmatoarele:

a) lupus discoidal

b) fotosensibilizare

c) ulceratii ale mucoasei

d) prezenta celulelor lupice

e) prezenta anticorpilor anti-Scl-70

192) CM Criteriile de diagnostic ale dermatomiozitei juvenile sunt:

a) hipertonus muscular

b) hiperchineze distale

c) deficit muscular

d) eruptie faciala heliotropa

e) cresterea enzimelor musculare

193) CM Clasificarea sclerodermiei sistemice include:

a) forma difuza

b) forma generalizata

c) sclerodermia liniara

d) forma limitata

e) forme de suprapunere

194) CM Criteriile de diagnostic in sclerodermie sunt urmatoarele:

a) Sclerodactilie

b) sporirea PCR

c) cicatrice digitale

d) sindrom Raynoud

e) fibroza interstitiala pulmonara

195) CS Care este ipoteza contemporana a etiologiei malformatiilor congenitale de cord?

a) Infectii intrauterine

b) Interactiunea factorilor de mediu si genetici

c) Anomalii genetice

d) Prevalent actiunea factorilor de mediu

e) Nedefinita

196) CS Ca metoda de diagnostic si de tratament utilizata frecvent la copii cu malformatii congenitale de cord se considera:

a) Electrocardiografia

b) Cateterism cardiac interventional

c) Ecocardiografia

d) Coronarografie

e) Scintigrafia miocardului

197) CS Cea mai frecvent intilnita malformatie congenitala de cord la copii este:

a) Defect septal interatrial

b) Foramen ovale patent

c) Canal arterial permiabil

d) Defect septal interventricular

e) Stenoza aortica

198) CS Prevalenta malformatiilor congenitale de cord dupг O.M.S. este de:

a) 2 la 1000 de nasteri

b) 4 la 1000 de nasteri

c) 14 la la 1000 de nasteri

d) 8-10 la 1000 de nasteri

e) 20 la 1000 de nasteri

199) CS Malformatia congenitala de cord cel mai frecvent depistata la nou-nascutii prematuri este:

a) Defect septal atrial

b) Defect septal ventricular

c) Canal arterial persistent

d) Coarctatie de aorta

e) Tetralogia Fallot

200) CS Care malformatie este considerata anomalie a tractului de iesire din ventriculul sting?

a) Maladia Ebstein

b) Defect septal ventricular

c) Transpozitia necorectata a vaselor mari

d) Sindromul ventriculului sting hipoplazic

e) Stenoza congenitala a valvei mitrale

201) CS Complicatiile in coarctatia de aorta severa la nou-nascuti sunt, cu exceptia:

a) Soc cardiogen

b) Acidoza metabolica

c) Hemoragie intracraniana

d) Hipotensiune arteriala

e) Insuficienta renala acuta

202) CS Caracterizati suflul sistolic in defectul septal interatrial?

a) De gradul 2-3 оn spaюiul III intercostal stinga parasternal

b) De gradul 1 la arteria pulmonara

c) De gradul 3-4 la apex

d) De gradul 1-2 la aorta

e) De gradul 5-6 la apex si se propaga in fosa axilara

203) CS Imaginea radiologica a cordului de tip "coeur en sabot' este caracteristica in:

a) Transpozitia necorectata de vase mari

b) Coarctatie de aorta

c) Anomalia Ebstein

d) Tetralogia Fallot

e) Drenajul venos pulmonar aberant

204) CS Semnul clinic cel mai caracteristic in stenoza pulmonara moderata este:

a) Cianoza

b) Dispnee de efort

c) Sincope

d) Crize de "rau hipoxic'

e) Insuficienta cardiaca congestiva

205) CS Standardul de aur in stabilirea diagnosticului de drenaj venos pulmonar aberant este:

a) Ecocardiografia

b) Rezonanta magnetica

c) Electrocardiografia

d) Radiografia toracelui

e) Coronarografia

206) CS Metoda contemporana neinvaziva de inchidere a canalului arterial permiabil este:

a) Tehnici paliative

b) Ocluzionare pe cale endovenoasa prin cateterism

c) Administrarea de Indometacin

d) Ligaturarea canalului prin toracotomie

e) Tehnica Ross

207) CS Clasificarea defectului septal interventricular include tipurile, cu exceptia:

a) Infundibular

b) Muscular

c) Infantil

d) Tip canal atrioventricular

e) Perimembranos

208 CS Anomalii ale tractului de iesire din ventriculul drept sunt, cu exceptia:

a) Stenoza pulmonara izolata

b) Anomalia Ebstein

c) Tetrologia Fallot

d) Agenezia valvelor pulmonare

e) Ventricul unic

209) CS Virsta optimala de inchidere chirurgicala a defectului septal interventricular larg este:

a) 12-18 luni

b) 2 ani

c) 3 ani

d) 15 ani

e) dupa 5 ani

210) CS In malformatiile congenitale de cord ductodependente mentinerea canalului arterial deschis se efectuiza prin administrarea de:

a) Indometacina

b) Prostaglandina E

c) Imunoglobulina

d) Ibuprufena

e) Terapie cu oxigen

211) CS Manifestarile clinice frecvente ale hipoxiei cronice in Tetralogia Fallot sunt, cu exceptia:

a) Hipocratism digital

b) Poliglobulie

c) Cianoza

d) Aritmii ventriculare

e) Crize hipoxice(tet spells)

212) CS Indicatie chirurgicala majora pentru corectia chirurgicala in stenoza aortica la copii este:

a) Aparitia manifestarilor clinice

b) Valoarea gradientului presional transvalvular in limitele >50 mm Hg

c) Hipertrofia ventricului sting

d) Dilatarea postenotica considerabila

e) Valoarea gradientului presional transvalvular оn limitele >70 mm Hg

213) CS Tratamentul de urgenta in transpozitia de vase mari completa la nastere este:

a) Terapia continua cu oxigen

b) Anastamoza de revascularizare pulmonara

c) Manevra Rashkind

d) Banding al arterei pulmonare

e) Ocluzia canalului arterial permiabil

214) CS Urmarirea postoperatorie a copiilor purtatori de proteze sintetice include:

a) Profilaxia endocarditei infectiose pe toataviata

b) Tratament anticoagulant sub controlul coagularii odata la 1 luna

c) Cateterism cardiac odata la 6 luni

d) Controlul coagularii odata la 2 saptamini pe toata viata

e) Hemocultura obligatorie odata la 3 luni

215) CM Pentru Tetralogia Fallot sunt caracteristice urmatoarele anomalii anatomice:

a) Defect septal ventricular

b) Stenoza pulmonara

c) Defect septal interatrial

d) Hipertrofia ventricului drept

e) Dextropozitia aortei

216) CM Semnele clinice caracteristice in defectul septal interventricular larg sunt:

a) Dispnee

b) Dificultati de alimentatie

c) Suflu sistolic intens riguros

d) Deficit nutritional

e) Infectii respiratorii recurente

217) CM Care manifestari clinice sunt caracteristice in stenoza aortica strinsa?

a) Sincopa

b) Fatigabiliatate la efort

c) Hipocratism digital

d) Insuficienta cardiaca congestiva

e) Suflu sistolic de ejectie de gradul 3-4 la apex

218) CM Aspectele clinice majore in coarctatia de aorta sunt:

a) Sugar cu insuficienta cardiaca

b) Cianoza difuza

c) Hipertensiune arteriala prestenotica

d) Sincopa

e) Hipotensiune arteriala prestenotica

219) CM Evolutia naturala a defectului septal interventricular depinde de:

a) Dimensiunile defectului

b) Viteza suntului interventricular

c) Localizarea defectului

d) Rezistenta pulmonara vasculara

e) Grosimea peretelui ventriculului sting

220) CM Malformatiile congenitale de cord cianotice cu hipervascularizare in circuitul pulmonar sunt:

a) Tetralogia Fallot

b) Transpoziюia de vase mari necorectata (D transpozitie)

c) Defect septal atrial

d) Anomalia totala de intoarcere venoasa pulmonara

e) Canal arterial persistent

221) CM Semne electrocardiografice evocatoare pentru anomalia Ebstein sunt:

a) Hipertrofia ventriculului sting

b) Bloc de ramura dreapta

c) Bloc atrioventricular complet

d) Hipertrofia atriului drept

e) Sindrom Wolf-Parkinson White

222) CM Complicatiile dupa corectiile chirurgicale cu utilizarea circulatiei extracorporale sunt:

a) Revarsat pleural

b) Pericardite

c) Mediastinite

d) Tromboze precoce

e) Paralezia nervului diafragmal

223) CM Defectul septal interatrial mic se caracterizeaza prin:

a) Suflu continuu la focarul aortei

b) De regula este asimptomatic

c) Suflu sistolic discret de cu maximum de auscultatie la baza cordului

d) Zgomotul II accentuat

e) Dispnee de efort

224) CM Criteriile ecocardiografice in canalul atrioventricular complet sunt:

a) Defect septal interatrial de tip ostium primum

b) Defect septal interventricular cu localizare оnaltг

c) Defect septal interatrial de tip ostium secundum

d) Valva atrioventriculara unica

e) Defect septal interventricular muscular

225) CM Medicamentele utilizate in cuparea crizelor hipoxice sunt:

a) Morfina

b) Diuretice

c) Beta-adrenoblocanюi

d) Inhibitorii enzimelor de conversie a angiotenzinei II

e) Glicozizi cardiaci

226) CM Indicatiile pentru inchiderea chirurgicala a defectului septal interventricular sunt:

a) Intoleranta clinica pe tratament medicamentos

b) Progresarea hipertensiunii arteriale pulmonare

c) Deficit cu debit mare

d) Prematuritate

e) Instalarea unei complicatii la orice virsta

227) CM Factorii postnatali care favorizeaza inchiderea canalului arterial permiabil la nounascut sunt:

a) Prematuritatea

b) Intreruperea producerii de Prostaglandina E

c) Marirea progresiva a rezistentei vasculare pulmonare

d) Reducerea functiei ventriculului drept

e) Micsorarea progresiva a rezistentei vasculare pulmonare

228) CM Care din malformatiile congenitale enumerate se considera malformatie vasculara?

a) Anomalia Ebstein

b) Coarctatia de aorta

c) Anomaliile arterelor coronariene

d) Anomalia arcului aortic

e) Ventricul unic

229) CM Complicatiile in evolutia defectului septal interventricular neoperat sunt:

a) Inchidere spontana

b) Insuficienta aortica

c) Hipertensiunea pulmonara

d) Trombembolie cerebrala

e) Endocardita infectioasa

230) CM Cateterismul interventional este utilizat in corectarea urmatoarelor malformatii cardiace la copii:

a) Dilatarea stenozelor valvulare

b) Inchiderea defectelor septale

c) Implantarea protezelor valvulare

d) Inchiderea canalului arterial permiabil

e) Dilatarea stenozelor vasculare

231) CM Complicatiile bandingului arterei pulmonare sunt:

a) Pericardita

b) Paralezia nervului diafragmal

c) Aritmii

d) Tromboze

e) Stenoza functionala a arterei pulmonare

232) CM Complicatiile evolutive posibile in canalul atrioventricular partial neoperat sunt:

a) Insuficienta mitrala

b) Endocardita infectioasa

c) Hipertensiune pulmonara arteriala

d) Hipertensiune arteriala

e) Tulburari de ritm atriale

233) CM Semnele clinice ausultative certe pentru hipertensiunea pulmonara moderata sunt:

a) Suflu continuu sau diastolic prelungit la baza cordului

b) Aparitia zgomotului III

c) Zgomotul II accentuat si dedublat la focarul pulmonarei

d) Zgomotul I accentuat la apex

e) Suflu sistolic de gradul 2-3 stinga parasternal

234) CM Complicatiile postoperatorii posibile in Tetralogia Fallot pot fi:

a) Insuficienta pulmonara

b) Disfunctie ventriculara dreapta

c) hipertensiune pulmonara fixata

d) Stenoza reziduala pulmonara

e) Tahicardii ventriculare

235) CM Consecintele hemodinamice in transpozitia de vase mari completa (tip D) depinde de:

a) Concordanta atrio-ventriculara

b) Discordanta ventriculo-arteriala

c) Discordanta atrio-ventriculara

d) Concordanta ventriculo-arteriala

e) Discordanta ventriculo-arteriala si discordanta atrio-ventriculara

236) CS In diagnosticul miocarditei tehnicile de biologie moleculara se utilizeaza pentru confirmarea:

a) Necrozei miocitare

b) Prezentei virusului

c) Apoptozei celulare

d) Inflamatiei miocardului

e) Fibrozei

237) CS Miocardita acuta fulminanta la sugari debuteaza frecvent cu:

a) Aparitia progresiva a insuficientei cardiace

b) Semne de infectie respiratorie acuta

c) Semne digestive

d) Soc cardiogen

e) Convulsii

238) CS Care semn clinic nu este caracteristic pentru debutul insidios al miocarditei la copil:

a) Iritabilitatea

b) Semne infectiei respiratorii

c) Tahicardie ventriculara

d) Semne de infectie gastrointestinala

e) Cardiomegalie

239) CS Semnele radiologice evocatoare pentru miocardita subacuta sunt, cu exceptia:

a) Cardiomegalia

b) Congestie pulmonara

c) Cord de dimensiuni normale

d) Pleurezie

e) Proeminenta arterei pulmonare

240) CS Izolarea virusurilor in miocardita de etiologie enterovirala poate fi facuta din urmгtoarele

mostre preluate de la pacienti, cu exeptia:

a) Transudat

b) Scaun

c) Lichid cefalorahidian

d) Urina

e) Miocard

241) CS Semnul ecocardiografic evocator in diagnosticul miocarditei la copii este:

a) Hipertensiunea arteriala

b) Fractia de ejectie sub 55%

c) Hipertrofia miocardului ventriculului sting

d) Fractia de scurtare peste 30%

e) Fractia de ejectie sub 50%

242) CS Semnul cardiac mai putin caracteristic in miocardita acuta la sugar este:

a) Zgomotul 1 atenuat la apex

b) Accentul zgomotului II

c) Hepatomegalie

d) Tahicardie

e) Bradicardie

243) CS In miocardita acuta virala la debut la copii nu se recomanda tratamentul medicamentos cu:

a) Antivirale

b) Imunosupresive

c) Inotrop pozitive

d) Diuretice

e) Anticoagulante

244) CM Marcherii serici specifici in miocardita acuta la copii sunt:

a) Creatininkinaza fractia MB

b) Troponina T

c) Lactatdehidrogenaza totala

d) Antistreptolizina O

e) Troponina I

245) CM Cele mai comune criterii de diagnostic ecocardiografic in miocardita la copii pot fi:

a) Dilatarea cavitatii ventriculului sting

b) Hipo-akinezia peretelui ventricului sting

c) Trombi endocavitari

d) Scaderea fractiei de ejectie

e) Hiperkinezia peretilor ventriculului sting

246) CM Investigaюiile instrumentale noninvazive utilizate la copii pentru confirmarea diagnosticului de miocardita sunt:

a) Radiografia cutiei toracice

b) Biopsia miocardului

c) Scintigrafia miocardului

d) Cateterismul cardiac

e) Ecocardiografia

247) CM Complicatiile cele mai frecvente in miocardita acuta la sugari sunt:

a) Cardiomiopatia dilatativa

b) Moarte subita

c) Accident vascular cerebral

d) Hipertensiunea arteriala

e) Tulburari de ritm si de conducere

248) CM Tratamentul medicamentos la debut in miocardita acuta virala la copii nu se face cu:

a) Digoxina

b) Diuretice

c) Antiinflamatoare nesteroidiene

d) Antivirale

e) Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotenzinei II

249) CM Pentru miocardita acuta fulminanta la copii sunt caracteristice urmatoarele semne:

a) Prodrom viral scurt

b) Soc cardiogen

c) Hipertensiune arteriala

d) Moarte subita

e) Dimensiuni normale ale cordului la radiografia toracica

250) CM Virusii care cauzeaza cel mai frecvent declansarea miocarditei acute la copii sunt:

a) Adenovirus

b) Rhinovirus

c) Citomegalovirus

d) Virusul Coxsackie B

e) Virusurile hepatitei B

251) CM Diagnosticul diferential al miocarditei acute la copil se face cu urmatoarele nozologii clinice:

a) Cardiomiopatia dilatativa

b) Tetralogia Fallot

c) Originea anormala a arterei coronariene stingi

d) Blocurile atrioventriculare congenitale

e) Distrofii musculare eriditare

252) CM Pentru miocardita subacuta la copii sunt caracteristice urmatoarele semne:

a) Semne manifeste de infectie virala

b) Insuficienta cardiaca

c) Cardiomegalie

d) Bloc- atrioventricular grad avansat

e) Scaderea functiei de contractie a ventricului sting

253) CM Pentru fibroelastoza endomiocardica sunt caracteristice urmatoarele semne:

a) Insuficienta cardiaca congestiva

b) Dispnee

c) Semne clinice manifeste pina la virsta de 6 luni

d) Crize hipoxice

e) Aparitia semnelor de insuficienta cardiaca imediat dupa nastere

254) CS Cauzele pancreatitei acute la copii sunt, in afara de:

a) Infectii virale, bacteriene

b) Traumatism abdominal

c) Cauzele obstructive cu marirea presiunii in ductul pancreatic

d) Afectiuni neuropsihice

e) Afectiuni toxice, alergice

255) CS Majorarea calciului in celulele acinare stimuleaza (un raspuns este incorect):

a) Secretia enzimelor

b) Secretia bicarbonatilor si a sucului pancreatic

c) Majoreaza vоscozitatea secretului

d) Ingreuneaza fluxul secretului

e) Se formeaza sediment de fosfati (calculi)

256) CS In cazul pancreatitei grave (pancreonecroza)indicele urmator se considera ca indece de prognostic negativ:

a) Hiperfermentemie

b) Hiperproteinemie, hipoalbuminemie

c) Hipofermentemie

d) Hiperlipidemie, glucozurie

e) Hipocalciemie, proteinurie

257) CS Tratamentul pancreatitei acute prevede in primele trei zile,in afara de:

a) Alimentatie frecventa cu produse lactate,pireu din fructe

b) Repaos la pat, analgetice

c) Inhibarea secretiei pancreatice

d) Administrarea inhibitorilor pompei de scretie

e) Administrarea preparatelor spasmolitice

258) CS Pancreatita cronica recidivanta la copii se caracterizeaza prin,cu exceptia :

a) Alternarea perioadelor de acutizare si remisie

b) Tabloul clinic оn acutizare este asemanator cu cel din pancreatita acuta

c) Sindrom dispeptic cu greturi, vome, amaraciune in gura

d) Majorarea secretiei bicarbonatilor

e) Recidive de dureri abdominale

259) CS Ultrasonografia abdominala la pacientii cu pancreatita cronica nu permite a depista :

a) Ecogenitate crescuta

b) Sectoare hipo- si hiperecogene

c) Modificarea ductului pancreatic

d) Dereglari functionale pancreatice

e) Marimea si conturul schimbat al pancreasului

260) CS Pancreatita reactiva nu este o maladie:

a) Primara

b) Secundara

c) Asociata cu gastroduodenita cronica, colecistografie

d) Care se manifesta cu sindrom dispeptic

e) Cu dimensiuni marite ale pancreasului (USG)

261) CS Pancreatitг cronicг latenta se manifesta prin(un raspuns este incorect):

a) Lipsa sindromului dolor

b) Pusee de vome repetate clinice

c) Semnele pancreatitei pozitive

d) Cazuri de insuficienta endocrina

e) Progresarea insuficientei exocrine

262) CM Leziunile tesutului pancreatic pot fi initiate de:

a) Infectii virale, bacteriene

b) Traumatism abdominal

c) Cauze obstructive, alergia

d) Reflux duodeno-gastro-esofagian

e) Sindrom asteno-vegetativ

263) CM Procesul inflamator in pancreas se manifesta prin:

a) Edem al tesutului pancreatic

b) Infiltrat inflamator leuco-limfocitar

c) Lezarea mebranei celulare

d) Formarea granuloamelor

e) Trecerea enzimelor pancreatice in patul sangvin

264) CM Modificarile pato-morfologice in faza initiala a pancreatitelor acute la copii se manifesta prin:

a) Degenerarea si infiltrare lipidica

b) Edem, infiltratie leuco-limfocitara si eritrocitara

c) Fibrozare

d) Exudatie hemoragica

e) Micsorare in volum a glandei pancreatice

265) CM Cei mai sensibili indici la debutul pancreatitei (in primele ore) vor fi:

a) Amilazemie

b) Hiperlipidemie

c) Glucozurie

d) Hipocalcemie

e) Elastazemie

266) CM Factorii ce predispun la cronicizarea pancreatitei sunt:

a) Predispunere genetica

b) Diateza atopica, reactiile alergice repetate

c) Hipertensie stabila in ductul pancreatic

d) Abuz alimentar

e) Meteodependenta neurovegetativa

267) CM Simptomele de acutizare a pancreatitei cronice se vor considera:

a) Abdomenul moderat balonat si dureros la palpare

b) Bulemie

c) Pulsatie slab perceptibila a aortei

d) Pulsatie vizibila a aortei

e) Peristaltismul intestinal incetinit

268) CM Semne de insuficienta pancreatica exocrina sunt:

a) Polifecalie

b) Hipoglicemie dupa ingerarea hranei peste 1-2 ore

c) Steatoree, creatoree

d) Prezenta florei iodofile

e) Grasimi neutre

269) CM Reactiile imunopatologice in pancreatita cronica parenchimatoasa se vor manifesta prin:

a) Sensibilizare cu produsele distrugerii a tesutului glandular

b) Formare de autoanticorpi pentru antigenii tesutului pancreatic

c) Majorarea nivelului IgA si IgM

d) Depunerea "dopurilor proteice' in ducturile pancreatice

e) Dezvoltarea insuficientei exocrine a pancreasului

270) CM Cele mai utile metode pentru argumentarea acutizarii pancreatitei cronice sunt:

a) Depistarea concentratiei crescute a enzimelor pancreatice in patul sanguin(amilaza,lipaza)

b) Testul de provocare cu pancreazimina sau glucoza

c) Examenul coprologic

d) Esofagogastroduodenoscopia

e) Radiografia abdominala

271) CM Pancreatita cronica cu durere persistenta se caracterizeaza:

a) Printr-un proces inflamator de activitate inalta

b) Printr-un proces imunopatologic lent (mai des autoimun)

c) Cu acutizari si remisiuni vizibile

d) Fara acutizari si remisiuni vizibile

e) Durerea dureaza saptamini si chiar luni

272) CM Pancreatita cronica se diferenciaza de pancreatita acuta prin urmгtoarele semne:

a) Dureri surde abdominale permanente

b) Steatoree periodica

c) Steatorea este stabila

d) Ductul pancreatic este dilatat, larg

e) Patomorfologic se depisteaza fibrozare

273 CM Tratamentul pancreatitei cronice include:

a) Administrarea dietei hiposodate Nr.7

b) Dieta stricta Nr. 5P dupa Pevzner

c) Restabilirea florei intesinale cu probiotice

d) Stimularea secretiei stomacale

e) Administrarea enzimelor pancreatice

274) CS Factorul decisiv in realizarea colitei ulceroase nespecifice la copii este:

a) Factorii infecюiosi

b) Factorii psihologici

c) Disfunctie neuro-vegetativa

d) Predispunere ereditarг

e) Consumul alimentelor alergene

275 CS In patogenia colitei ulceroase nespecifice la copii sunt stabilite urmatoarele verigi,in afara de:

a) Implicarea sistemului imun al mucoasei stomacale

b) Efecte citotoxice limfocitare

c) Lezarea autoimuna si nespecifica a celulei tinta

d) Actiunea amilazei pancreatice

e) Implicarea sistemului neuropeptidic

276) CS Rolul principal in declansarea procesului inflamator in colita ulcero-hemoragica la copii il joaca:

a) Activarea complementului

b) Activarea T-limfocitelor

c) Majorarea activitatii B limfocitelor

d) Mediatorii IL - 1, 2 si 6

e) Prostaglandinele, chininele

277) CS In forma usoara a colitei ulcero-hemoragice cronice la copii procesul inflamator este localizat in:

a) Colonul transvers

b) In sigma

c) In rect

d) In sigma si colon transvers

e) In colon cec

278) CS Colita ulceroasa nespecifica se manifesta  prin urmatoarele semne, inafara de:

a) Tendinta de extindere spre sectoarele proximale la intregul colon

b) Congestie a mucoasei

c) Se evidentiaza ulceratii acoperite cu membrane

d) Se evidentiaza sectoare neafectate ale mucoasei intestinale

e) Mucoasa este fragila, usor singereaza

279) CS Diagnosticul clinic definitiv de Rectocolita ulcero-hemoragicг la copii se poate stabili in baza:

a) Modificarilor in hemograma

b) Prezentei proteinei C reactive in ser

c) Prezentei singelui in scaun

d) Rezultatului endoscopiei

e) Radiografiei panoramice abdominale

280) CS Rectocolita ulcero-hemoragica nespecifica la copii are multe semne comune clinico-patogenetice cu:

a) Dizenteria acuta

b) Amebiaza si balantidiaza

c) Campilobacterioza

d) Boala Crohn

e) Polipoza rectocolonica

281) CS Dietoterapia colitei ulceroase nespecifice in faza activa consta, in afara de:

a) Regim hidric, electrolitic

b) Alimentatie enterala combinata cu cea parenterala

c) Cu limitarea grгsimilor, dulciurilor; legumelor cu continut celulozic

d) Administrarea laptelui si produselor lactate

e) Administrarea pesmetilor din piine alba si ape minerale slab-mineralizate negazoase

282) CM Patogeneza colitei cronice la copii se manifesta prin urmatorii indicatori imunologici:

a) Deficit de fractii complementare in ser

b) Hiperproducюia si cantitгюi mari de fracюii complementare оn ser

c) Scaderea sintezei interferonului

d) Scaderea activitatii fagocitare a leucocitelor

e) Prezenta in exces a limfocitelor citotoxice si a anticorpilor antimucoasa intestinului gros

283) CM Procesul inflamator distructiv in rectocolita ulcero-hemoragica la copii se caracterizeaza prin urmatoarele semne:

a) debutul e localizat in rect

b) raspindirea procesului este posibila in directia proximala

c) poate sa fie afectat numai segmentul rectal

d) este posibila afectarea intregului colon gros

e) este afectata si mucoasa intestinului subtire

284) CM Biopsia detecta in colita ulcero-hemoragica urmatoarele semne patomorfologie:

a) Formarea granuloamelor limfoide

b) Infiltratie limfoido-celulara a mucoasei si submucoasei intestinului gros

c) Dilatarea vaselor, inflamatia criptelor

d) Formarea cript-abceselor si a sectoarelor de necroza a epiteliului

e) Fibroza difuza, transmurala

285) CM Cele mai caracteristice simptoame ale colitei ulceroase nespecifice la copii vor fi:

a) Copilul este afebril

b) Subfebrilitate, deficit ponderal

c) Dureri abdominale dupa defecatie

d) Diaree sanguinolenta

e) Astenie, stare depresiva, labilitate emotionala

286) CM In hemograma si analizele biochimice la copii cu colita ulceroasa nespecifica se depisteaza:

a) Anemie, leucocitoza, VSH marit

b) Disproteinemie

c) Hipoproteinemie

d) Bilirubina crescuta

e) Proteina C reactiva, majorarea nivelului acizilor sialici

287) CM In rectocolita ulceroasa nespecifica la copii sunt posibile urmatoarele complicatii intestinale locale:

a) Hemoragie intestinala

b) Megacolon toxic

c) Perforatia intestinului

d) Fisuri anale,paraproctita

e) Piodermie gangrenoasa, sepsis

288) CM Pentru boala Crohn este caracteristic:

a) Afectarea diferitor sectoare ale tractului intestinal

b) Afectarea numai a intestinului gros

c) Poate fi afectat caecum

d) Se dezvolta sindrom de malabsorbtie

e) Nu se dezvolta artrita,eritemul marginat,piodermia gangrenoasa

289) CM Semnele endoscopice caracteristice pentru boala Crohn vor fi:

a) La debutul bolii mucoasa intestinala mata,cu eroziuni,mucus purulent

b) In perioada de stare sunt posibile fistule,semnul'Petre de pavaj'

c) Lumenul intestinal este normal pe tot parcursul

d) Se pot determina pseudopolipi

e) In faza de ameliorare se depisteaza stenoza intestinului

290) CM Semnele histologice ale bolii Crohn sunt urmatoarele:

a) inflamatie nespecifica cu infiltratie celulara

b) infiltratul celular este alcatuit din limfocite,celule plasmatice,histiocite,eozinofile

c) infiltratul celular este alcatuit din neutrofile,bazofile

d) se depisteaza granuloame sarcoide

e) procesul inflamator nu afecteaza submucoasa intestinala

291) CM Semnele histologice ale colitei cronice ulceroase la copii sunt:

a) Hiperplazia si infiltratia limfoida in mucoasa intestinului gros

b) Hiperplazia limfoida patrunde in toate paturile peretelui intestinal

c) Se formeaza abcese in cripte

d) Lipsesc abcese in cripte

e) Fecvent se depisteaza pseudo-polipi

292) CM Principiile de tratament a colitei ulceroase nespecifice la copii sunt:

a) Dieta cu continut crescut de proteine

b) Preparate pentru imunocorectie

c) Antibiotice din grupa penicilinei

d) Preparate antiinflamatoare - derivate ale 5-aminosalicilatului si corticosteroizi

e) Anticoagulante

293) CM In tratamentul colitei cronice nespecifice se va efectua tratament imunomodulator cu urmatoarele preparate:

a) gamaglobulina intramuscular

b) alfa2-interferon (Viferon, Kipferon)

c) Citostatice (Azatioprina, Ciclosporina A, 6-mercaptopurina)

d) Extract de echinacee

e) Imudon

294) CS Pentru convulsiile febrile ale copilului mic nu este caracteristic :

a) Apar doar in context febril

b) Au durata scurta, de obicei sub 15 min

c) Sunt tonico clonice generalizate

d) Apar intre virsta 6 luni - 5 ani

e) Prezenta anomaliilor neurologice in perioadele intercritice

295) CS Convulsiile febrile simple, benigne se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia :

a) Sunt tonico clonice generalizate

b) Criza este scurta, sub 15 min.

c) Criza este unilaterala

d) Stare neurologica normala postcritica

e) Nu se repeta in intervalul de 24 ore

296) CS Pentru convulsiile febrile complexe nu este caracteristic :

a) Apar in afara unui context febril

b) Durata prelungita a crizei

c) Repetarea crizelor in intervalul de 24 ore

d) Prezinta risc de sechele neurologice

e) Pot fi generalizate si unilaterale

297) CS Centrul de termoreglare este situat in :

a) Maduva spinarii

b) Hipotalamus

c) Bulbul rahidian

d) Cerebel

e) Punte

298) CS Pierderile de caldura se produc prin , in afara de :

a) Iradiere

b) Evaporare

c) Conductie

d) Termoliza

e) Convectie

299) CS Preparatul de prima intentie in febra la copii este :

a) Acid acetilsalicilic

b) Diclofenac

c) Paracetamol

d) Pipolfen

e) Analgina

300) CS In tratamentul crizei de convulsii febrile la copil, preparatul de electie este :

a) Diazepam

b) Glucoza

c) Prednizolon

d) Peridoxin

e) Dimedrol

301) CS Calea   preferentiala de administrare a diazepamului in convulsii la sugari este :

a) Intravenoasa

b) Intrarectal

c) Intramuscular

d) Prin sonda nazogastrica

e) Percutanat

302) CM Examinarea   bacteriologica este necesarг in caz de urmatoarele stari febrile :

a) Infectii virale acute

b) Dureri in abdomen cu diaree

c) Eruptia dintilor

d) Otita acuta

e) Dureri in regiunea lombara

303) CM Convulsiile febrile complexe la copii au urmatoarele manifestari :

a) Dureaza peste 15 minute

b) Pot genera status convulsiv

c) Nu se repeta in serie in aceeasi zi

d) Adesea sunt unilaterale

e) Apar in afara unui context febril

304) CM Convulsiile febrile simple la copii au urmatoarele caracteristici :

a) Anamneza neurologicanegativa

b) Apar in context de febra

c) Primar generalizate

d) Dureaza peste 15 minute

e) Se repeta in aceeasi zi

305) CM Pierderile de caldura se produc prin :

a) Iradiere

b) Termogeneza

c) Convectie

d) Evaporare

e) Conductie

306) CM Variatiile nictimerale ale temperaturii corporale sunt determinate de :

a) Temperatura mediului

b) Activitatea fizica

c) Activitatea sistemului endocrin

d) Culoarea pielii

e) Tranzitul gastrointestinal

307) CM Cauzele sindromului febril la copii sunt :

a) Luxatia congenitala de sold

b) Infectii virale

c) Infecti   bacteriene

d) Febra metabolica

e) Hipocalcemia

308) CM Substanюele pirogene, care provoaca febra,se clasifica in:

a) Pirogene exogene

b) Pirogene   metabolice

c) Pirogene endogene

d) Pirogene primare

e) Pirogene secundare

309) CM Pirogene - secundare   sunt :

a) Bacteriile

b) Virusurile

c) Prostoglandinele

d) Proteina C - reactiva

e) Ceruloplasmina

310) CM Pentru febra benigna( roza) sunt caracteristice urmaoarele :

a) Piele palida, acrocianoza

b) Constiinta pastrata

c) Extremitati reci

d) Raspuns adecvat la antipiretice

e) Piele roza , umeda

311) CM Pentru febra maligna ( palida ) sunt caracteristice :

a) Simptomul ,, pata alba " pozitiv

b) Raspuns adecvat la antipiretice

c) Piele palida, acrocianoza, rece

d) Extremitati calde

e) Comportament obisnuit

312) CM Evaluarea copilului cu febra include urmatoarele :

a) Aprecierea   starii imunologice

b) Antropometria

c) Rigiditatea muschilor occipitali

d) Eruptii cutanate generalizate

e) Dureri in ureche

313) CM Cele mai frecvente cauze ale sindromului febril la sugari sunt :

a) Otita

b) Pneumonia

c) Infectia tractului urinar

d) Rahitismul

e) Anemia carentiala

314) CS Enzimele pancreasului exocrin sunt urmatoarele, in afara de:

a) Amilaza

b) Lipaza

c) Tripsinogen

d) Pepsina

e) Tripsina

315) CS Deficitul secretor pancreatic poate fi determinat de urmatoarele afectiuni, in afara de:

a) Mucoviscidoza

b) Pancreatitele cronice

c) Tumorile pancreatice

d) Gastroduodenita

e) Traume pancreatice

316) CS In conditii normale, flora microbiana intestinala este maxima in:

a) Colon

b) Duoden

c) Cecum

d) Intestinul subtire

e) Stomac

317) CS Enteropatia exudativa primara apare in caz de:

a) Limfangiectazie intestinala idiopatica

b) Intoleranta proteinelor din grau

c) Boli alergice

d) Infectie intestinala

e) Pneumonie netratata

318) CS Rolul principal in patogenia enteropatiei de gluten apartine:

a) Glutenului

b) Gliadinei

c) Infectiei intestinale

d) Helmintilor

e) Dizenteriei

319) CS Dieta agliadinica exclude urmatoarele produse, cu exceptia:

a) Crupe de gris

b) Crupe de arpacas

c) Crupe de hrisca

d) Crupe de grau

e) Crupe de ovaz

320) CS Maladiile inflamatoare cronice ale intestinului care decurg cu sindrom de malabsorbtie sunt, in afara de :

a) Boala Crohn

b) Rectocolita ulcerohemoragica

c) Tuberculoza intestinala

d) Enteropatia exudativa

e) Colita cronica

321) CS Formele monosimptomatice ale celiachiei sunt urmatoarele, in afara de:

a) Forma hemoragica

b) Forma edemica

c) Forma cu voma izolata

d) Forma anemica

e) Forma septica

322) CM In celiachie diareea are la baza urmatoarele mecanisme:

a) Scaderea transportului de aminoacizi prin membrana enterocitelor

b) Scaderea hidrozei peptidelor mici si dizaharidelor la suprafata enterocitelor

c) Dereglarea absorbtiei de apa si de electroliti in duoden si jejun

d) Secretarea sporita a apei si electrolitilor in intestinul gros

e) Hipercalciemia

323) CM In celiachie scaunul poate fi :

a) Voluminos

b) Frecvent

c) Cu luciu de grasime

d) Cu miros neplacut

e) Cu striuri de sange

324) CM Intoleranta de gluten din cereale se caracterizeaza prin:

a) Dereglari de absorbtie intestinala

b) Normalizarea clinica si histologica in lipsa glutenului in hrana

c) Recidiva clinico - histologica dupa introducerea glutenului in hrana

d) Schimbari histologice atrofice in mucoasa duodenului si intestinului subtire

e) Secretia majorata de secretina si colecistochinina

325) CM  Celiachia poate decurge cu afectarea urmatoarelor sisteme:

a) Sistemul osos

b) Sistemul nervos

c) Glandele suprarenale

d) Sistemul gastrointestinal

e) Sistemul respirator

326) CM In celiachie pot aparea urmatoarele dereglari ale sistemului nervos:

a) Parestezii cu pierderia sensibilitatii

b) Convulsii

c) Ataxii

d) Paralizii

e) Hidrocefalie

327) CM Dietoterapia in celiachie se caracterizeaza prin:

a) Excluderea produselor alimentare care contin gluten

b) Excluderea laptelui la asocierea insuficientei de lactaza

c) Respectarea dietei agliadinice

d) Introducerea in ration a terciului de gris

e) Excluderea sarii de bucatarie

328) CM Dupa dieta agliadinica in celiachie unele semne dispar in urmatoarea ordine:

a) Simptome subiective - peste 3-15 zile

b) Restabilirea ponderala incepe de la a 3 - a saptamana

c) Talia corespunde virstei - peste 1,5 - 2 ani

d) Dereglarile histologice se amelioreaza peste 2 saptamani

e) Ameliorarea apetitului peste - 3 luni

329) CM Boala cronica pulmonara, intalnita in mucoviscidoza se caracterizeaza prin:

a) Obstructia bronsica si bronsiolica complicata cu infectia secundara

b) Viteza de transport mucociliar este foarte redusa

c) Schimbarile in analiza sumara a urinei sunt pronuntate

d) Boala este progresiva si duce la insuficienta cronica pulmonara

e) Viteza de transport a mucocitelor este marita

330) CM In tabloul clinic al mucoviscidozei se intalnesc urmatoarele sindroame:

a) Ileus meconial

b) Sindromul diareic cronic

c) Tulburari functionale ale glandelor sudoripare

d) Boala cronica pulmonara

e) Sindromul convulsiv

331) CM In mucoviscidoza se intalnesc urmatoarele complicatii:

a) Pancreatita

b) Prolaps rectal

c) Insuficienta bronhopulmonara cronica

d) Diabet zaharat

e) Hipercalciemie

332) CM In diagnosticul mucoviscidozei sunt folosire urmatoarele criterii:

a) Testul sudorii pozitiv

b) Insuficienta pancreatica exocrina

c) Simptomul de obstructie pulmonara cronica

d) Antecedentele familiale sugestive de boala

e) Hipercaliemia

333) CM Din examenele paraclinice ale celiachiei fac parte:

a) Testul de toleranta cu lactoza

b) Testul sudorii

c) Testul de provocare cu gluten

d) Biopsia intestinala

e) ECG

Pediatrie № 2

1) CS Care factor influenteaza absorbtia vitaminei D la nivelul intestinului subtire?

a) Absorbtia normala a lipidelor

b) Concentratia marita a proteinelor in hrana

c) Micsorarea electrolitilor in hrana copilului

d) Concentratia marita a vitaminelor grupei B оn hrana copilului

e) Concentratia marita a glucidelor in hrana copilului

2) CS Care metabolit al vitaminei D este cel mai activ?

a) Colecalciferol

b) 7-dihidroxicolesterol

c) 25-oxivitamina D₃

d) 24,25-dioxivitamina D₃

e) 1,25- dioxivitamina D₃

3) CS In care organ se formeaza cel mai activ metabolit al vitaminei D?

a) Piele

b) Intestin

c) Ficat

d) Rinichi

e) Stomac

4) CS Hiperplazia tesutului osteoid in rahitism formeaza urmatoarele simptome, cu exceptia:

a) Santul Harrison

b) Bose frontale si parietale a craniului

c) 'matanii costale'

d) 'bratari rahitice'

e) 'sirag de margaritare'

5) CS Care este necesitatea zilnica fiziologica in vitamina D la copii?

a) 40 UI

b) 50 UI

c) 200 UI

d) 300 UI

e) 400 UI

6) CS Rahitismul carential de gradul III se caracterizeaza prin urmatoarele simptoame, cu exceptia:

a) Deformatii osoase pronuntate

b) Anemie severa

c) Afectarea severa a organelor interne

d) Retard neuromotor si fizic

e) Indicii biochimici ai sangelui normali

7) CS Semnele de debut ale rahitismului carential sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) Craniotabes

b) Transpiratie abundenta

c) Alopecie occipitala

d) Somn nelinistit

e) Dermografism rosu, stabil

8) CS Semnele osteomalaciei in rahitismul carential sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) Craniotabes

b) Flexibilitatea marita a bordurilor fontanelei anterioare

c) Santul Harrison

d) Aplatizarea occipitala

e) Alopecia occipitala

9) CM Din preparatele vitaminei D fac parte:

a) Calciferol

b) Oxidevit

c) Calcidiol

d) Calcitriol

e) Bio-splat

10) CM Perioada de stare a rahitismului carential decurge cu urmatoarele semne craniene:

a) Craniostenoza

b) Aplatizarea occipitala

c) Cap 'patrat'

d) Frunte olimpiana

e) Bose frontale si parietale

11) CM Functia caror organe este influentata de metabolitul 1,25-dihidrocolecalciferol?

a) Intestinul subtire

b) Rinichii

c) Plamanii

d) Sistemul muscular

e) Glandele paratiroide

12) CM Care este rolul parathormonului in patogenia rahitismului carential?

a) Mobilizeaza calciul din oase in conditiile de hipocalciemie

b) Stimuleaza sinteza de 1,25(OH)₂D₃

c) Stimuleaza reabsorbtia calciului si magneziului in tubii renali

d) Micsoreaza excretia fosfatilor cu urina

e) Mareste excretia bicarbonatilor cu urina

13) CM Hipotonia musculara intalnita in rahitismul carential decurge cu urmatoarele simptome:

a) Torace in forma de 'clopot'

b) Abdomen 'de broasca'

c) Dehiscenta muschilor drepti ai abdomenului

d) Cifoza dorsolombara

e) Santul Harrison

14) CM Evolutia rahitismului carential poate fi:

a) Acuta

b) Subacuta

c) Recidivanta

d) Latenta

e) Progresiva

15) CM In care organe are loc metabolizarea vitaminei D?

a) Piele

b) Rinichi

c) Ficat

d) Plamani

e) Intestin

16) CM Care tulburari dentare se intalnesc in rahitismul carential dobandit?

a) Eruptia dintilor de lapte intarzie

b) Hipoplazia smaltului

c) Predispunerea la carie a dentitiei definitive

d) Eruptia dentara definitiva precoce

e) Eruptia dentara de lapte precoce

17) CM Pentru diganosticarea rahitismului carential sunt folosite urmatoarele date:

a) Examenul clinic

b) Modificarile biochimice in sange

c) Datele radiologice cu schimbari caracteristice

d) Indicii dezvoltarii fizice

e) Starea functionala a sistemului cardiovascular

18) CM Care factori influenteaza ineficienta razelor solare:

a) Latitudinea nordica

b) Sticla obisnuita

c) Concentratia marita a prafului in aer

d) Sezon - primavara

e) Pigmentarea cutanata

19) CM Ce schimbari la nivelul oaselor lungi sunt caracteristice pentru rahitismul carential?

a) 'Bratari' rahitice

b) Coxa vara

c) Genu varum

d) Deformatii in forma de 'O'sau 'X'

e) Santul Harrison

20) CM Diagnosticul pozitiv in rahitismul carential se bazeaza pe:

a) Tabloul clinic

b) Calciul seric normal sau scazut

c) Hiperfosfatemie

d) Cresterea nivelului parathormonului in sange

e) Micsorarea nivelului metabolitilor vitaminei D (25(OH)D₃, 1,25(OH)₂D₃)

21) CS Tabloul clinic a hipotrofiei dobandite de gradul II se caracterizeaza prin toate, cu exceptia:

a) Apetitul scazut

b) Toleranta digestiva marita

c) Scaun instabil

d) Turgorul tisular redus

e) Musculatura hipotona

22) CS Care din factorii enumerati mai jos nu constituie o greseala alimentara calitativa in hipotrofia dobindita:

a) Ratie insuficienta de proteine

b) Exces de fainoase

c) Carenta de lipide

d) Carenta totala de calorii

e) Numarul de alaptari marit

23) CS Tabloul paraclinic al hipotrofiei dobandite de gradul II se caracterizeaza prin urmatoarele schimbari, cu exceptia:

a) Secretia si aciditatea sucului gastric scade

b) Metabolismul bazal scade

c) Mobilitatea fagocitelor este redusa

d) IgA secretorie scade

e) Activitatea dizaharidazelor creste

24) CS Formele clinice ale hipotrofiei congenitale sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) Neuropatica

b) Cardiovasculara

c) Neurodistrofica

d) Encefalopatica

e) Neuroendocrina

25) CS Care din factorii enumerati mai jos nu constituie o greseala alimentara cantitativa in hipotrofia dobindita: 

a) Hipogalactia la mama

b) Copil anorexic

c) Numarul de mese marit

d) Aport insuficient cantitativ, determinat de vomitari cronice

e) Dereglari de supt

26) CS Hipotrofia congenitala poate fi consecinta urmatoarilor factori etiologici, cu exceptia:

a) Gestozele la mama

b) Influienta toxica a diferitor factori nocivi profesionali la mama si fat

c) Supraalimentatia mamei in timpul sarcinii

d) Boli cronice ale mamei

e) Alimentatia deficitara a mamei оn timpul sarcinii

27) CS Hipotrofia dobandita poate fi consecinta urmatoarelor malformatii congenitale, cu exceptia:

a) Pilorostenoza

b) Sindactilie

c) Megacolon

d) Atrezie a cailor biliare

e) Malformatii congenitale de cord

28) CS Criteriile pentru aprecierea gradului de malnutritie la sugari sunt toate, cu exceptia:

a) Disparitia treptata a tesutului adipos subcutan

b) Indicele ponderal

c) Factrorul etiologic

d) Indicele de nutritie

e) Tabloul clinic

29) CM Tabloul paraclinic al hipotrofiei dobandite de gradul II se caracterizeaza prin:

a) Scaderea secretiei si aciditatii sucului gastric

b) Scaderea metabolismului bazal

c) Scaderea IgA secretorii

d) Cresterea activitatii dizaharidazelor

e) Reducerea mobilitatii fagocitelor

30) CM Greseli alimentare calitative ca factori etiologici a hipotrofiei dobandite fac parte:

a) Ratie insuficienta de glucide

b) Ratie insuficienta de proteine

c) Carenta de lipide

d) Numarul de mese marit

e) Folosirea preponderent a proteinelor vegetale

31) CM Din greselile alimentare cantitative ca factori etiologici a hipotrofiei dobandite fac parte:

a) Apetit scazut la copil

b) Aport insuficient cantitativ determinat de vomitari cronice

c) Hipogalactie la mama

d) Alimentatie artificiala

e) Dereglari de supt/deglutitie

32) CM Criteriile de apreciere a gradului de malnutritie la sugar sunt:

a) Curba ponderala

b) Disparitia treptata a tesutului adipos subcutan

c) Indicele ponderal

d) Indicele de nutritie

e) Factorul etiologic

33) CM Hipotrofia dobandita poate fi provocata de urmatorii factori etiologici:

a) Alimentari

b) Infectii recidivante

c) Malformatii congenitale

d) Vaccinoprofilaxie

e) Enzimopatii ereditare

34) CM Tulburarile cronice ale starilor de nutritie la copiii sugari includ urmatoarele:

a) Hipotrofie

b) Hipostatura

c) Paratrofie

d) Eutrofie

e) Hipoplazie

35) CM Tabloul clinic al hipotrofiei dobandite gradul III se caracterizeaza prin:

a) Apetit scazut pana la anorexie

b) Toleranta digestiva scazuta

c) Scaun constipat

d) Tegumentele pal-roze

e) Turgorul si elasticitatea tisulara nu sunt schimbate

36) CM Istoricul anamnestic al hipotrofiei include:

a) Stabilirea antecedentelor infectioase la mama si copil

b) Modul in care a decurs sarcina

c) Alimentatia mamei inainte si in decursul sarcinii

d) Greutatea la nastere

e) Istoricul anamnestic nu are valoare in diagnosticul hipotrofiei

37) CM Tratamentul hipotrofiei consta in:

a) Depistarea si lichidarea cauzelor ce au provocat hipotrofia

b) Dietoterapie

c) Fermentoterapie

d) Vitaminoterapie

e) Antibioticoterapie

38) CM Profilaxia hipotrofiei prevede:

a) Supravegherea medicala activa a sugarului

b) Mentinerea alimentatiei naturale

c) Depistarea precoce si inlaturarea greselilor alimentare

d) Diversificarea adecvata a alimentatiei naturale

e) Tratamentul hipotrofiei

39) CM Formele clinice ale hipotrofiei congenitale sunt:

a) Cardiovasculara

b) Neuropatica

c) Neurotrofica

d) Neuroendocrina

e) Encefalopatica

40) CM Tabloul clinic al hipotrofiei de gradul III se caracterizeaza prin:

a) Tesutul adipos subcutan dispare pe abdomen si torace

b) Fata are forma de triunghi

c) Pielea este palida, cenusie, flasca

d) Atrofie si hipotonie musculara

e) Hiporeflexie

41) CS Alergenul alimentar intalnit cel mai frecvent la copiii primului an de viata:

a) Ouale

b) Laptele de vaci

c) Legumele

d) Fructele

e) Cerealele

42) СS Rolul principal in patogenia alergiei alimentare o are:

a) Infectiile bacteriene

b) Sensibilizarea cu cresterea nivelului de IgE

c) Infectiile virotice

d) Influienta unor substante industriale

e) Influienta unor substante chimice

43) CS Ca bariera anatomica a tractului digestiv serveste:

a) Lamina propria

b) Glicoproteinele

c) Mucoproteinele

d) IgA secretor

e) Insuficienta functionala a glandelor tractului digestiv

44) CS Calea de sensibilizare cu alergeni alimentari este:

a) Alimentara

b) Respiratorie

c) Cutanata

d) Limfogena

e) Hematogena

45) CS In patogenia alergiei alimentare sunt implicate 4 mecanisme cunoscute, cu exceptia:

a) Tip reaginic imediat

b) Tip non reaginic

c) Tip cu formare de complexe imune

d) Tip celular mediat

e) Instabilitatea membranelor celulare

46) CS Diagnosticul diferential in alergia alimentara se face cu urmatoarele maladiii, cu exceptia:

a) Insuficienta de alfa₁-antitripsina

b) Intoleranta la lactoza

c) Intoleranta la gluten

d) Maladii gastrointestinale cronice

e) Dermatita atopica

47) CS Principiile de baza in tratamentul alergiei alimentare sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) Excluderea alergenului alimentar din produsele alimentare

b) Terapia medicamentoasa

c) Terapia locala

d) Antibioticoterapia

e) Imunoterapia

48) CS In alimentatia artificiala a copilului cu alergie alimentara se recomanda urmatoarele, cu exceptia:

a) Lapte integral

b) Chefir

c) Biolact

d) Lapte de soia

e) Amestecuri adaptate

49) CM Afectarea cutanata in alergia alimentara:

a) Exema infantila

b) Diateza hemoragica

c) Dermatita atopica

d) Purpura trombocitopenica

e) Urticaria

50) CM Afectarea tractului digestiv in alergia alimentara:

a) Enterocolonopatia

b) Stomatita

c) Gastrita

d) Intoleranta la dizaharide

e) Polichistoza pancreasului

51) CM Metodele de diagnostic in alergia alimentara:

a) Teste de eliminare

b) Teste cutanate

c) Teste prin inhalatii

d) Spirografia

e) Testul leucopenic si trombocitopenic

52) CM Stari acute in alergia alimentara:

a) Exema infantila

b) Soc

c) Colaps

d) Celiachia

e) Crize de astm bronsic

53) CM Afectarile aparatului respirator in alergia alimentara poate fi sub forma de:

a) Rinita

b) Laringita

c) Pneumonie

d) Astm bronsic

e) Bronsita

54) CM Formele clinice in alergia alimentara:

a) Afectarea tegumentelor

b) Afectarea sistemului respirator

c) Afectarea sistemului urinar

d) Afectarea sistemului gastrointestinal

e) Afectarea sistemului nervos

55) CM Tipul de sensibilizare in alergia alimentara:

a) Monosensibilizare alimentara

b) Polisensibilizare alimentara

c) Sensibilizare polivalenta (combinata)

d) Bivalenta

e) Non-sensibilizare

56) CM Apararea organismului de alergenii alimentari se datoreaza:

a) Barierei anatomice

b) Lamina propria

c) Barierei fiziologice

d) Barierei imune

e) Histaminei

57) CM Metodele instrumentale de diagnostic in alergia alimentara:

a) Ultrasonografia organelor interne

b) Electrocardiografia

c) Fibrogastroduodenoscopia

d) Cardiointervalografia

e) Rectoromanoscopia

58) CM Manifestarile clinice ale reactiilor pseudoalergice:

a) Urticarie acuta

b) Urticarie cronica

c) Soc anafilactic

d) Astm bronsic

e) Enterocolita

59) CM Terapia alergiei alimentare in perioada de acutizare include:

a) Hiposensibilizante

b) Adsorbenti

c) Fermenti

d) Biopreparate

e) Antifermenti

60) CM Indicatiile pentru tratament cu glucocorticoizi in alergia alimentara:

a) Status astmaticus

b) Dermatita atopica

c) Soc

d) Gastoenterocolita alergica

e) Edemul Quinke

61) CS Ce simptom este caracteristic pentru copilul cu diateza limfatica:

a) Crustele de lapte pe fata

b) Majorarea ganglionilor limfatici periferici in dimensiuni

c) Limba geografica

d) Hipostatura

e) Gneisul

62) CS Ce simptom este caractersitic pentru un copil cu diateza dismetabolica:

a) Crustele de lapte pe fata

b) Majorarea ganglionilor limfatici periferici in dimensiuni

c) Limba geografica

d) Disfunctii ale sistemului nervos

e) Gneisul

63) CS Care indice de laborator este caracteristic pentru diateza alergica:

a) Cresterea nivelului IgA

b) Cresterea nivelului IgE

c) Scaderea nivelului IgM

d) Cresterea nivelului IgM

e) Scaderea nivelului celulelor nule

64) CS In patogeneza diatezei dismetabolice rolul de baza ii revine:

a) Dereglarilor din partea SNC

b) Dereglarilor metabolismului glucidic

c) Dereglarilor metabolismului lipidic

d) Dereglarilor metabolismului purinic

e) Dereglarilor metabolismului hidrosalin

65) CS Care este cel mai important marker patogenetic al diatezei limfatice:

a) Cresterea nivelului de IgE

b) Cresterea indicelui Th/Ts

c) Limfocitoza absoluta si relativa

d) Scaderea functiei limfocitelor T

e) Scaderea nivelului limfocitelor nule

66) CS In formarea diatezei limfatice rolul de baza revine factorului:

a) Alimentar

b) Infectios

c) Toxic

d) Genetic

e) Stresul fizic sau psihic

67) CS Care este simptomul clinic precoce al diatezei alergice?

a) Majorarea in dimensiuni a ganglionilor limfatici periferici

b) Aparitia exemei umede

c) Eruptii cutanate caracteristice urticariei

d) Seboreea regiunii piloase a capului (gneisul)

e) Strofulus

68) CS Care simptom clinic este caracteristic pentru diateza dismetabolica:

a) Diareea

b) Timomegalia

c) Voma acetonemica

d) Urticaria

e) Exema infantila

69) CM Principiile dietoterapiei copiilor cu diateza dismetabolica sunt:

a) Se reduce cantitatea de lichide administrate peroral

b) Se limiteaza folosirea in alimentatie a bazelor purinice

c) Se limiteaza proteinele in ratia alimentara

d) Se indica in cantitati mari proteine de origine animaliera

e) Se administreaza lichide peroral in cantitati mari

70) CM Patologia respiratorie la copiii cu diateza limfatica decurge cu urmatoarele sindroame:

a) Obstructiv

b) Spastic

c) Neurotoxic

d) Miotonic

e) Hipertensiv

71) CM Care sunt markerii patogenetici ai diatezei alergice?

a) Cresterea nivelului de IgE in serul sanguin

b) Scaderea nivelului de IgE in serul sanguin

c) Cresterea nivelului seric al fractiei de limfocite T-supresori

d) Limfocitoza absoluta

e) Cresterea nivelului IgA in serul sanguin

72) CM Care sunt factorii predispozanti care contribuie la aparitia manifestarilor clinice ale diatezei alergice:

a) Bolile respiratorii acute ale copilului

b) Alimentatia incorecta a gravidei

c) Nerespectarea regimului zilei si vietii sanatoase

d) Vaccinarile profilactice incorecte

e) Maladii somatice insotite de hipoxie

73) CM Terapia etiopatogenetica a copiilor cu diateza limfatica va include:

a) Regim individual

b) Cicluri de preparate imunomodulatoare nespecifice (2-3 pe an)

c) Terapie antibacteriana

d) Dieta specifica

e) Vitaminoterapie

74) CM In sangele periferic al copiilor cu diateza alergica se determina:

a) Micsorarea cantitatii de hemoglobina

b) Leucopenie

c) Eozinofilie relativa

d) Eozinofilie absoluta

e) Limfocitoza

75) CM Manifestarile clinice ale diatezei limfatice pentru copiii primului an de viata sunt:

a) Paliditatea tegumentelor

b) Timomegalie

c) Marirea in dimensiuni a ganglionilor limfatici periferici

d) Dezvoltarea exagerata a musculaturii

e) Paratrofie

76) CM Care sunt alergenii de baza in primul an de viata al copilului cu diateza alergica:

a) Factorii alimentari

b) Factorii chimici

c) Intoxicatiile

d) Preparatele medicamentoase

e) Vaccinarile profilactice

77) CM In sangele periferic al copiilor cu diateza limfatica se determina:

a) Anemie hipocroma

b) Eozinofilie absoluta si relativa

c) Limfocitoza absoluta si relativa

d) Monocitoza

e) Cresterea vitezei de sedimentare a hematiilor

78) CM In diateza limfatica sunt afectate sistemele:

a) Tractul urinar

b) Sistemul respirator

c) Sistemul hematopoietic

d) Sistemul cardiovascular

e) Tractul gastrointestinal

79) CM In ratia alimentara zilnica a copiilor cu diateza alergica este necesar:

a) Excluderea completa din alimentatie a produselor cu sensibilizare sporita

b) Majorarea cantitatii lipidelor de origine vegetala in ratia alimentara

c) Majorarea cantitatii de glucide in ratia alimentara

d) Introducerea produselor acidulate

e) Introducerea produselor de soia

80) CM In timpul vomei acetonemice trebuie de efectuat:

a) Spalaturi gastrice

b) Administrarea de lichide peroral fiecare 10-15 minute

c) De alimentat copilul peste fiecare 3 ore

d) Clister cu bicarbonat de natriu

e) De administrat terapie desensibilizanta

81) CS Care sindrom clinic in evolutia pielonefritei este caracteristic pentru copiii de varsta frageda?

a) Sindromul astenic

b) Sindromul dizuric

c) Sindromul dispeptic

d) Sindromul viremic

e) Sindromul neurovegetativ

82) CS Care este metoda screening in diagnosticul pielonefritei?

a) Cistografia si urografia

b) Ultrasonografia rinichilor si scintigrafia rinichilor

c) Scintigrafia rinichilor si urografia rinichilor

d) Ultrasonografia rinichilor si urografia rinichilor

e) Cistografia si ultrasonografia rinichilor

83) CS Care este agentul patogen, intalnit cu o frecventa de 80% cazuri in dezvoltarea pielonefritei la copii:

a) Stafilococul

b) Proteus

c) Klebsiella

d) Esherihia coli

e) Mycoplasma

84) CS Copil in varsta de 3 ani la care este stabilit diagnosticul de infectie a tractului urinar, acesta fiind primul episod documentat. Ce examinare include evaluarea imagistica?

a) Urografia

b) Cistografia

c) Ecografia abdominala

d) Scintigrafia rinichilor si urografia

e) Nici una din cele enumerate mai sus

85) CS O fetita de 5 ani, anterior sanatoasa, este diagnosticata cu pielonefrita acuta.

Ce indice de laborator nu este esential pentru diagnostic la moment?

a) Ureea, creatinina

b) Sumarul urinei

c) Colestrolul seric, acidul uric

d) Urocultura

e) Analiza urinei dupa Neciporenco

86) CS O fetita in varsta de 9 ani prezinta acuze la dureri periodice in abdomen, dizurie. In analiza sumara a urinei este prezenta leucocituria. Primar s-a imbolnavit la varsta de 6 ani, cand au aparut dureri in regiunea lombara, periodic leucociturie. Care din examinari nu este obligatorie la moment?

a) Sumarul urinei

b) Ultrasonografia si scintigrafia rinichilor

c) Urografia si cistografia renala

d) Biopsia renala

e) Clearence-ul creatininei.

87) CS Ce investigatie nu este de baza in cazul prezentei enurezei la copil:

a) Anamnesticul familial

b) Examenul fizical complet

c) Urografia

d) Biopsia renala

e) Cistografia

88) CS Ce patologie renala se manifesta cu pneumaturie?

a) Glomerulonefrita

b) Sindromul Alport

c) Cistita

d) Pielonefrita

e) Reflux vezico-renal

89) CM Ce metode imagistice confirma diagnosticul de pielonefrita la copii?

a) Urografia

b) Scintigrafia renala

c) Ultrasonografia renala

d) Cistografia

e) Citoscopia

90) CM Factorii de risc in dezvoltarea pielonefrita la copil sunt:

a) Focare cronice de infectie

b) Infectii intercurente frecvente

c) Anemia carentiala

d) Gastroduodenita acuta

e) Vulvovaginitele si cistitele

91) CM Ce manifestari clinice sunt caracteristice pielonefritei la copiii de varsta frageda?

a) Anemia

b) Polachiurie

c) Febra

d) Diaree

e) Semne generale de intoxicatie

92) CM Factorii predispozanti antenatali in dezvoltarea pielonefritei la copii sunt:

a) Nefropatia in sarcina

b) Pielonefrita cronica la gravida

c) Dermatita alimentara acuta

d) Viroze intercurente frecvente la gravida

e) Focare cronice de infectie la gravida

93) CM In cazul pielonefritei, cu ce maladie este necesar de efectuat diagnosticul diferentiat?

a) Glomerulonefrita

b) Tuberculoza renala

c) Cistita

d) Bronsita acuta

e) Bolile diareice acute

94) CM Sub ce masca mai frecvent decurge pielonefrita la copiii nou-nascuti si sugari?

a) Sepsis

b) Enterocolita

c) Anemie

d) Infectie virala respiratorie acuta

e) Alergie alimentara

95) CM Care sunt indicatiile pentru urografie?

a) Colica renala

b) Hipertensiunea arteriala

c) Traumatismul abdominal

d) Procesul acut de tuberculoza

e) Oligurie

96) CM Indicati tratamentul pielonefritei acute, forma grava:

a) Biterapie antibacteriana

b) Perfuzii intravenoase

c) Monitorizarea diurezei

d) Imunosupresante

e) Dezagregante

97) CM Care sunt indicatiile pentru efectuarea cistografiei mictionale?

a) Disuria

b) Enureza

c) Traumatism abdominal

d) Prezenta la ecografia rinichilor dupa mictie a urinei riziduale

e) Hipertensiune arteriala

98) CM Care sunt cele mai frecvente manifestari clinice a pielonefritei la copii mai mari de 3 ani?

a) Dureri in regiunea lombara

b) Disurie

c) Diaree

d) Dureri in abdomen

e) Febra inalta

99) CM Principalele simptome clinice ale "sindromului cistic' sunt:

a) Dureri abdominale

b) Polachiuria

c) Cefalee

d) Dureri in regiunea lombara

e) Disuria

100) CM Care sunt cauzele enurezei idiopatice la copii:

a) Diverticulul uretral

b) Predispozitie ereditara

c) Tulburari psihoemotionale

d) Stenoza uretrei distale

e) Traume emotionale

101) CS Prin ce sindrom clinic se manifesta varianta morfologica a glomerulonefritei minimale?

a) Nefritic

b) Nefrotic

c) Urinar izolat

d) Nefrotic cu hematurie si hipertensiune arteriala

e) Hematuric

102) CS Ce variatie morfologica corespunde glomerulonefritei acute rapid progresive?

a) GN minimala

b) GN mesangio-proliferativa

c) GN extracapilara

d) GN membrano-proliferativa

e) GN difuza sclerozanta

103) CS Ce sindrom clinic al glomerulonefritei acute in cazul cronicizarii procesului se transforma in forma mixta a glomerulonefritei cronice?

a) Sindromul nefritic

b) Sindromul urinar izolat

c) Sindromul nefrotic

d) Sindromul hematuric

e) Sindromul nefrotic cu hematurie si hipertensiune arteriala

104) CS Pentru sindromul nefrotic complect in glomerulonefritaa acuta este caracteristic:

a) Hematuria lipseste

b) Microhematuria

c) Hematurie moderata

d) Macrohematurie

e) Eritrocite in urina 30-40 mii/ml dupa Neciporenco

105) CS Care este cel mai frecvent factor etiologic al glomerulonefritei acute?

a) Stafilococul

b) Streptococul beta-hemolitic

c) Virusurile

d) Alergia alimentara

e) Vaccinarile

106) CS Carui tip de glomerulonefrita se asociaza, drept complicatie, insuficienta renala inca din primele zile ale debutului bolii?

a) GN acuta cu sindrom nefritic

b) GN acuta cu sindrom nefrotic

c) GN acuta cu sindrom izolat urinar

d) GN maligna (rapid progresiva)

e) GN acuta cu sindrom nefrotic idiopatic

107) CS Pentru care sindrom al glomerulonefritei acute este caracteristica hipercolesterolemia?

a) Sindromul nefritic

b) Sindromul urinar izolat

c) Sindromul renal

d) Sindromul hematuric

e) Sindromul nefrotic

108) CS Care este cel mai constant si durabil simptom paraclinic in sumarul urinei in glomerulonefrita acuta cu sindrom nefritic?

a) Hematuria

b) Proteinuria

c) Cilindruria

d) Micsorarea densitatii urinei

e) Proteinurie masiva

109) CM Ce variante morfologice ale glomerulonefritei se pot manifesta clinic cu sindrom nefrotic?

a) Mesangio-proliferativa

b) GN cu schimbari minimale

c) GN membrano-proliferativa

d) IgA nefropatia

e) GN membranoasa

110) CM Criteriile de diagnostic ale sindromului nefritic sunt:

a) Proteinuria minora

b) Hematuria

c) Hipertensiunea arteriala

d) Hipo- si disproteinemia

e) Hipercolesterolemia

111) CM Care variante morfologice ale glomerulonefritei se pot manifesta clinic cu hematurie?

a) Mesangio-proliferativa

b) GN minimala

c) GN membrano-proliferativa

d) IgA nefropatia

e) GN membranoasa

112) CM Care sunt criteriile glomerulonefritei de origine imunocomplexa primara?

a) Complexii imuni circulanti in ser crescuti

b) Nivel scazut a complementului seric

c) Afectarea ambilor rinichi conform ultrasonografiei

d) Depozitarea imunoglobulinelor de-a lungul membranei bazale

e) Date ultrasonografice de afectare unilaterala a rinichilor

113) CM Ce se indica in tratamentul sindromului nefrotic?

a) Saluretice

b) Osmodiuretice

c) Inhibitori ai aldosteronului

d) Metoda de rehidratare

e) Diuretice de ansa

114) CM Criteriile diagnostice ale sindromului urinar izolat sunt:

a) Edeme

b) Leucociturie tip limfocitar

c) Proteinurie mai putin de 2,5 g/24 ore

d) Hematurie

e) Hipotensia arteriala

115) CM Criteriile diagnostice ale formei mixte in glomerulonefrita sunt:

a) Edeme, hematurie

b) Proteinurie mai mult de 2,5 g/24 ore

c) Proteinurie neselectiva

d) Hipo- si disproteinemie

e) Hipotensiune arteriala

116) CM Criteriile de diagnostic ale formei hematurice in glomerulonefrita sunt:

a) Hematurie moderata

b) Macrohematurie

c) Proteinurie pana la 1,0 g/24 ore

d) Edeme, anasarca

e) Hipercolesterolemia

117) CM Dietoterapia in glomerulonefrita include

a) Proteine 1,5 mg/kg

b) Fara sare

c) Proteine 5 mg/kg

d) Limitarea carnii, pestelui, branzei

e) Ulei vegetal 15 ml/24 ore

118) CM Care sunt indicatiile biopsiei renale in glomerulonefrita?

a) Proteinurie si hematurie de etiologie necunoscuta

b) Hipertensiune arteriala de etilogie necunoscuta

c) Ineficacitatea tratamentului administrat

d) Suspectie la amiloidoza

e) Tuberculoza renala

119) CM Care sunt contraindicatiile biopsiei renale in glomerulonefrita?

a) Faza terminala a IRC

b) Anevrism al arterei renale

c) Rinichi unic

d) Hipertensiune arteriala

e) Evolutia torpida a glomerulonefritei

120) CM Care sunt trasaturile caracteristice de manifestare a formei maligne a glomerulonefritei?

a) Timp indelungat se mentine oligoanuria

b) Reducerea filtratiei glomerulare din primele zile de boala

c) Proteinurie masiva

d) Filtratia glomerulara normala

e) Cilindrurie evidenta

121) CM Ce simptome extrarenale predomina in glomerulonefrita acuta poststreptococica?

a) Edeme

b) Oligurie

c) Hematurie

d) Inapetenta

e) Febra

122) CS Prin care schimbare biochimica in urina se caracterizeaza diabetul fosfaturic?

a) Hipofosfaturie

b) Hiperfosfaturie

c) Glucozurie

d) Hipercalciurie

e) Hipoaminoacidurie

123) CS Prin care schimbare biochimica a serului sanguin se caracterizeaza diabetul fosfaturic?

a) Hipofasfatemie

b) Hiperfosfatemie

c) Hipercalciemie

d) Hiperkaliemie

e) Scaderea activitatii fosfatazei alcaline

124) CS Sindromul de Toni-Debre-Fanconi se caracterizeaza prin urmatoarele schimbari biochimice in urina, cu exceptia:

a) Hipercalciurie

b) Glucozurie

c) Hiperaminoacidurie

d) Hiperfosfaturie

e) Hiperbicarbonaturie

125) CS Ce nu este caracteristic in hematuria familiara benigna:

a) Hematuria se apreciaza intamplator

b) Microhematuria

c) Maladia se intalneste la barbati

d) Hematuria este permanenta

e) Pot fi secvente de macrohematurie

126) CS Sindromul secundar de Toni-Debre-Fanconi se asociaza cu urmatoarele maladii, cu exceptia:

a) Pneumonia acuta

b) Boala Wilson-Konovalov

c) Galactozemie

d) Cistinoza

e) Fenilcetonurie

127) CS Hiperoxaluria secundara se intalneste in urmatoarele boli cu exceptia:

a) Pancreatita cronica

b) Bronsita acuta

c) Afectarea ficatului

d) Afectarea cailor biliare

e) Enterita

128) CS Ce nu este caracteristic in sindromul nefrotic congenital?

a) Polihidramnios

b) Valori crescute de bilirubina in ser

c) Edeme masive

d) Proteinuria masiva

e) Hipoalbuminemia

129) CS In diabetul renal fosfaturic au loc urmatoarele schimbari biochimice, cu exceptia:

a) Glucozuria

b) Schimbгri rahitice in oase

c) Hipofosfatemie

d) Hiperfosfaturie

e) Calciul in limitele normei

130) CM De care factori este legata geneza tubulopatiilor secundare la copii?

a) De afectarea sistemelor de transport de catre substantele toxice aparute in urma dereglarilor metabolice extrarenale

b) Afectarea sistemelor de transport de un proces inflamator

c) Afectarea sistemului tubular in hipovitaminoza-D

d) De depunerea cristalelor de saruri la nivelul sistemului tubular

e) Intoxicatii cu saruri de metale grele

131) CM Ce cuprinde profilaxia litiazei urinare?

a) Respectarea ritmului urinarii

b) Mentinerea unei diureze bune

c) Tratamentul adecvat al infectiilor cailor urinare

d) Inlaturarea carentelor vitaminice

e) Reducerea proteinelor in hrana copiilor

132) CM Prin ce se caracterizeaza glucozuria renala?

a) Nu este influientata de dieta

b) Curba glicemica normala

c) Glucozuria este prezenta in toate portiile de urina

d) Organismul bolnavului de glucozurie renala este in stare sa prelucreze o cantitate normala de glucoza

e) Glucozuria nu este prezenta in toate portiile de urina

133) CM Tabloul clinic al glucozuriei renale la copii, forma grava se caracterizeaza prin:

a) Slabiciune

b) Senzatie de sete

c) Poliuria nu este caracteristica

d) Exicoza

e) Retard fizic

134) CM Conform caror criterii este alcatuita clasificarea tubulopatiilor la copii?

a) Dupa localizarea defectului in sistemul tubular renal

b) Dupa sindroamele principale ale bolii

c) In dependenta de caracterul dereglarilor metabolice

d) In dependenta de calea de transmitere ereditara a bolii

e) In dependenta de varsta copilului la care apare boala

135) CM Acidoza renala proximala la copii se caracterizeaza prin:

a) Scaderea reabsorbtiei hidrocarbonatilor

b) Acidoza hipercloremica

c) Micsorarea pH-ului urinei

d) Scaderea hidrocarbonatilor in sange

e) Scaderea hidrocarbonatilor in urina

136) CM Sindromul nefrotic congenital se caracterizeaza prin:

a) Debutul bolii apare la varsta de 6-8 saptamani

b) Proteinurie majorata

c) Glucozurie moderata

d) Edeme generalizate

e) Hiperlipidemie

137) CM Ce complicatii pot avea loc in acidoza tubulara proximala la copii?

a) Nefrocalcinoza

b) Paralizie

c) Osteomalacie

d) Nefrita interstitiala

e) Sindromul nefrotic

138) CM Ce manifestari clinice nu sunt caracteristice litiazei renale?

a) Dureri in abdomen

b) Disuria

c) Accese ale colicii renale

d) Hipoacuzie

e) Afectarea ochilor

139) CM Care este tabloul clinic al acidozei renale tubulare proximale?

a) Schimbari de tip rahitic ale scheletului

b) Voma cu accese de exicoza

c) Urolitiaza

d) Dezvoltarea tardiva staturoponderala

e) Edeme

140) CM Tabloul clinic si paraclinic in hematuria familiala benigna se caracterizeaza prin:

a) Patologia este persistenta la femei

b) Hematuria, mai frecvent, se stabileste la niste analize de urina de rutina

c) Proteinuria lipseste

d) Sunt prezente simptome extrarenale

e) Maladia nu progreseaza

141) CM Sindromul Alport se caracterizeaza prin:

a) Afectarea rinichilor

b) Afectarea ochilor

c) Hipoacuzia neurosenzoriala

d) Afectarea ficatului

e) Prognosticul sindromului Alport este favorabil

142) CS Celula care joaca rolul principal in patogenia astmului bronsic este:

a) Limfocitul T-helper

b) Celula endoteliala

c) Eozinofil

d) Monocit

e) Fibroblast

143) CS Care clasa de imunoglobuline este implicata in patogenia astmului bronsic atopic la copii:

a) IgA

b) IgD

c) IgE

d) IgM

e) IgG

144) CS Veriga principala in patogenia astmului bronsic este:

a) Procesul inflamator al cailor respiratorii de origine alergica

b) Procesul inflamator al cailor respiratorii de origine virotica

c) Procesul inflamator al cailor respiratorii de origine bacteriana

d) Procese autoimune

e) Procesul inflamator al cailor respiratorii de origine micotica

145) CS Hiperreactivitatea bronhiilor in astmul bronsic este legata de:

a) Blocarea beta2-adrenoreceptorilor

b) Leziunile morfologice ale peretelui bronhial

c) Leziunile imunopatologice ale peretelui bronhial

d) Leziunile functionale

e) Leziunile infectioase

146) CS Pentru criza de astm bronsic la copii nu este caracteristic:

a) Tusa spastica cu sputa albicioasa

b) Dispnee expiratorie

c) Stare de agitatie, frica, cefalee

d) Dispnee inspiratorie

e) Accesele survin frecvent noaptea-dimineata

147) CS In tratamentul crizei de astm bronsic nu este indicat:

a) Metilxantine

b) Famotidina

c) Prednizolon

d) Salbutamol

e) Ipratropiu bromid

148) CS Care este calea cea mai eficace de administrare a cromoglicatului de sodiu in tratamentul astmului bronsic la copii:

a) Intravenos

b) Submuscular

c) Intramuscular

d) Inhalator

e) Per os

149) CS Investigatia care trebuie sa fie efectuata la copil cu astm bronsic in caz daca dupa introducerea teofilinei intravenos, s-a dezvoltat tahicardia, este:

a) Analiza generala a sangelui

b) Repetarea radiografiei cutiei toracice

c) Analiza biochimica a sangelui

d) ECG

e) USG organelor interne

150) CM Factorii ereditari care au o importanta determinata in dezvoltarea astmului bronsic sunt:

a) Atopia

b) Sinteza crescuta a reaginelor

c) Hiperreactivitatea bronhiilor

d) Influenta unor elemente chimice

e) Infectia bacteriana

151) CM Trasaturile patogenetice ale astmului bronsic atopic la copii sunt:

a) Leziunea morfologica si functionala a peretelui bronhial

b) Leziuni imunopatologice

c) Hiperreactivitatea bronhiilor

d) Leziunile sistemului neuroendocrin

e) Procesul infectios

152) CM Diagnosticul de astm bronsic la copii se pune in baza urmatoarelor date:

a) Predispunerea ereditara

b) Repatarea acceselor de obstructie

c) Anomalii atopice de constitutie

d) Dereglari obstructive a ventilatiei pulmonare externe conform datelor spirografiei

e) Dereglari restrictive a ventilatiei pulmonare externe conform datelor spirografiei

153) CM Astmul bronsic la copii trebuie sa fie diferentiat de urmatoarele patologii:

a) Aspiratie de corp strain

b) Astmul cardiac

c) Mucoviscidoza

d) Pneumonia acuta

e) Bronsita obstructiva

154) CM Simptomele caracteristice pentru clinica astmului bronsic la copiii de varsta frageda sunt:

a) Accese repetate de dispnee

b) Expiratie prelungita

c) Sunet percutor atenuat local

d) Raluri umede de calibru mare si mediu in timpul expiratiei

e) Respiratie diminuata local

155) CM Indicatiile pentru tratamentul cu glucocorticoizi ale astmului bronsic sunt:

a) Accese in fiecare saptamana

b) Status astmaticus

c) Accese in fiecare zi

d) Accese numai dupa efort fizic

e) Accese nocturne zilnic

156) CM Simptomele caracteristice pentru astmul bronsic corticorezistent sunt urmatoarele:

a) Sindrom de asfixie

b) Status astmaticus care trece dupa terapia traditionala

c) Status astmaticus care nu trece dupa terapia traditionala

d) Accese de tuse indelungata

e) Plaman "mut'

157) CM Simptomele clinice ale statusului astmatic la copii sunt:

a) Acces de dispnee care nu trece dupa terapia traditionala mai mult de 6 ore

b) Dereglari din partea sistemului nervos

c) Dezvoltarea plamanului "mut', disparitia tusei

d) Acces de dispnee care a trecut dupa 4 ore de la inceputul terapiei

e) In plamani respiratie aspra, expiratie prelungita, raluri umede

158) CM Criteriile de gravitate pentru astmul bronsic la copii sunt:

a) Frecventa acceselor de dispnee

b) Caracterul si durata acceselor

c) Frecventa acceselor de tuse

d) Frecventa crizelor nocturne

e) Toleranta la efort fizic

159) CM Preparatele din grupul cromoglicatului de natriu, indicate copiilor cu astm bronsic, sunt:

a) Zaditen

b) Tailed

c) Nalcrom

d) Intal

e) Kromal

160) CM Cauzele dezvoltarii statusului astmatic la copii sunt urmatoarele:

a) Anularea nemotivata a glucocorticoizilor din tratament

b) Anularea inhalatiilor cu simpatomimetici

c) Folosirea necontrolata si indelungata de adrenomimetici

d) Acutizarea procesului inflamator in plamani

e) Inhalatii de gucocorticoizi

161) CM Factorii de risc, crescut in astmul bronsic la copii, sunt:

a) Predispozitia genetica

b) Infectiile virotice frecvente, antibioticoterapia necontrolata

c) Diateza alergica in primii ani de viata

d) Absenta maladiilor alergice la rude

e) Disfunctia sistemului nervos vegetativ

162) CS Trombocitopenia este determinata de urmatoarea:

a) Scaderea vadita a factorului Willebrand

b) Lipsa factorului antihemofilic A

c) Disfunctia trombocitara

d) Lipsa factorului antihemofilic B

e) Reducerea numarului de trombocite

163) CS Boala Willebrand este determinata de urmatoarea:

a) Afectarea seriei megacariocitare a hematopoiezei

b) Este o coagulopatie mixta

c) Este o afectare mixta a coagularii sanguine si a trombocitelor

d) Afectarea morfologica si functionala a trombocitelor

e) Reducerea vadita a factorului de coagulare VIII

164) CS Boala Willebrand se caracterizeaza prin urmatoarea:

a) Hemoragii abundente

b) Tip hematom de sangerare

c) Tip mixt de sangerare

d) Hemartroze

e) Eruptii vascular-purpurale

165) CS In tratamentul dereglarilor hemostazei primare este indicata:

a) Plasma proaspat congelata

b) Plasma nativa

c) Trental

d) Curantil

e) Masa trombocitara

166) CS Confirmarea diagnozei de trombocitopenie este determinata de urmatoarele metode de investigatie, cu exceptia:

a) Mielograma

b) Determinarea anticorpilor antitrombocitari

c) Aprecierea numarului de trombocite

d) Determinarea timpului de sangerare

e) Determinarea timpului de coagulare

167) CS Vasculita hemoragica la copii se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

a) Debut acut

b) Afectarea poliorganica

c) Elemente cutanate maculopapuloase

d) Hematome

e) Evolutia recidivanta

168) CS Cea mai grava afectare in vasculita hemoragica este:

a) Afectarea pielii si mucoaselor

b) Afectarea vaselor sanguine renale

c) Afectarea vaselor sanguine intracraniene

d) Afectarea tractului digestiv

e) Evidentierea simptomaticii abdomenului acut

169) CS In diagnosticul de trombocitopatie nu este indicata:

a) Aprecierea caracterului ereditar al maladiei

b) Determinarea structurii morfologice ale trombocitelor

c) Determinarea numarului de trombocite

d) Aprecierea functiei fibrinolitice

e) Evaluarea factorilor trombocitari

170) CM Hemofilia se caracterizeaza prin urmatoarele:

a) Hemoragii abundente

b) Timp de sangerare indelungat

c) Timp de coagulare prelungit

d) Hemartroze

e) Petesii si echimoze

171) CM Hemofilia este determinata de urmatoarele:

a) Proprietatile calitative ale factorilor de coagulare

b) Deficienta factorului antihemofilic VIII

c) Deficienta tromboplastinei plasmatice

d) Lipsa proconvertinei

e) Deficienta predecesorului tromboplastinei plasmatice

172) CM Pentru hemofilie sunt caracteristici urmatorii parametri paraclinici:

a) Timp de sangerare indelungat

b) Timp de coagulare indelungat

c) Timp al tromboplastinei partial activate prelungit

d) Index protrombinic majorat

e) Test de autocoagulare normal

173) CM Hemofilia B este:

a) Cea mai frecventa coagulopatie

b) Cea mai usoara forma a hemofiliei

c) Cea mai grava forma a hemofiliei

d) Forma clinica cu cele mai grave sechele

e) Reprezinta 1-2% din numarul total al coagulopatiilor

174) CM Trombocitopatiile se caracterizeaza prin urmatoarele:

a) Caracter ereditar

b) Caracter congenital

c) Tip hematom de sangerare

d) Petesii si echimoze

e) Timp indelungat de sangerare

175) CM Trombocitopenia se manifesta prin urmatoarele:

a) Gingivoragii

b) Epistaxis

c) Hematome

d) Echimoze

e) Metroragii

176) CM Sindromul CID prezinta:

a) Autoagresie

b) Hipercoagulare

c) Dereglare consecutiva a hemostazei

d) Insuficienta fibrinolitica

e) Afectare poliorganica

177) CM Pentru confirmarea sindromului CID sunt caracteristice:

a) Testele de activare a trombocitelor pozitive

b) Cantitatea de fibrinogen majorata

c) Indexul protrombinic majorat

d) Toleranta plasmei la heparina normala

e) Cantitatea de antitrombine in exces

178) CM Pentru prima faza a sindromului CID, faza de hipercoagulare sunt caracteristice:

a) Majorarea viscozitatii sangelui

b) Centralizarea sangelui circulant

c) Hipoxia tisulara si acidoza

d) Afectarea poliorganica

e) Hemoragii abundente

179) CM Paraclinic prima faza a sindromului CID se caracterizeaza prin urmatoarele:

a) Trombocite activate

b) Cantitatea marita a fibrinogenului

c) Trombocitoza

d) Timp de sangerare indelungat

e) Timp de coagulare prelungit

180) CM Manifestarile clinice in sindromul CID sunt determinate de urmatoarele:

a) Acidoza

b) Alcaloza

c) Hipoxie

d) Hipercoagulare

e) Dereglari microcirculatorii

181) CM La copii mai frecvent se intalnesc trombocitopeniile:

a) Ereditare

b) Congenitale

c) Autoimune

d) Heteroimune

e) Neimune

182) CS Pentru pneumoniile destructive este specific:

a) Leucopenie

b) Leucocitoza cu eozinofilie

c) Leucocitoza cu monocitoza

d) Leucocitoza cu limfocitoza

e) Leucocitoza cu neutrofiloza

183) CS Sindromui lobului mediu este:

a) Pneumonie franco - lobara a lobului mediu

b) Pneumonie destructiva a lobului mediu

c) Atelectazie a lobului mediu

d) Pneumonie segmentara a lobului mediu cu component atelectatic

e) Pneumonie оn focar a lobului mediu

184) CS Diagnosticul definitiv in pneumonie acuta ca regula se stabileste in baza:

a) Scintigrafiei pulmonare

b) Spirograifiei

c) Bronhoscopiei

d) Radiografiei cutiei toracice

e) Bronhografiei pulmonare

185) CS Semnul ce nu caracterizeaza bronhopneumonia in focar este:

a) Se produce preponderent la sugar si la copilul pana la 5 ani

b) Este cea mai frecventa forma in pneumologia pediatrica

c) Se localizeaza bilateral, diseminat sau paravertebral

d) Evolueaza cu sindrom toxicoinfectios sever, care domina examenul fizic pulmonar

e) Radiologic se exprima prin opacitati cu diametrul pana la 2-3 cm

186) CS Care pneumonie va evolua cu sindromul abdominal:

a) Pneumoniile polisegmentare

b) Pneumoniile interstitiale

c) Pneumoniile localizate in segmentele bazale

d) Pneumoniile distructive

e) Pneumoniile lobului mediu cu component atelectatic

187) CS Care semn clinic nu este caracteristic pentru pneumonia segmentara:

a) Se afecteaza unul sau cateva segmente

b) Tabloul clinic cu expresivitate generala minora

c) Simptomatica pulmonara este foarte exprimata

d) Deseori evolueaza cu component atelectatic

e) Radiologic se vizualizeaza printr-o opacitate de forma triungiulara cu varful in hil

188) CS Indicati simptomul clinic specific pentru pneumonia acuta necomplicata:

a) Expir lung insotit de geamat

b) Accentuarea zgomotelor respiratorii

c) Majorarea excursiilor respiratorii in zona afectata

d) Raluri distantionate

e) Raluri umede buloase mici si crepitante localizate, ce nu dispar la tuse

189) CS Factorul etiologic in pneumonia franco - lobara este:

a) Staphilococcus aureus

b) Bacilul haemofilus

c) Klebsiella pneumoniae

d) Streptococul hemolitic

e) Pneumococul

190) CM Dispensarizarea copiilor ce au suportat pneumonii acute necomplicate include:

a) Supravegherea medicului de familie pentru o perioada de 3 luni

b) Efectuarea controlului radiologic in dinamica

c) Efectuarea probelor functionale pulmonare in dinamica

d) Corectia starilor de fon (anemie, rahitism etc.)

e) Efectuarea masurilor de fortificare a statutului fizic prin administrarea de vitamine (A, B5, B12, E)

191) CM Criteriile de diagnostic a pneumoniilor acute dupa OMS recomandate pentru sectorul primar sunt:

a) Tuse

b) Polipnee peste >50 res/min

c) Prezenta sindromului obstructiv

d) Dispnee, tahipnee, tiraj intercostal si subcostal

e) Refuz la supt

192) CM Pentru pneumonia acuta sunt caracteristice

a) Dispnee in lipsa sindromului obstructiv

b) Respiratie insotita de geamat

c) Raluri umede buloase mici localizate

d) Emfizem pulmonar

e) Tiraj inter- si subcostal

193) CM Tabloul clinico-paraclinic pentru insuficienta respiratorie de gradul I sunt:

a) Absenta dispneei in repaus

b) Cianoza periorala constanta

c) Tensiunea arteriala micsorata

d) Componenta gazelor sanguine normala sau usor micsorata

e) Cianoza periorala se pastreaza la oxigenoterapie cu 40-50% O₂

194) CM Variantele clinice in pneumoniile acute necomplicate sunt:

a) Pneumonie interstitiala

b) Pneumonie franco-lobara

c) Pneumonie destructina

d) Bronhopneumonie in focare confluente

e) Pleuropneumonie

195) CM Indicatiile pentru punctia pleurala sunt:

a) Pneumonie destructiva

b) Pleurezie fibrinoasa

c) Piotorax

d) Atelectazie a lobului mediu

e) Pleurezie exudativa

196) CM Pentru pneumoniile cu focare confluente este caracteristic:

a) Instalarea focarelor masive de infiltratie pulmonara

b) Afectare bilaterala

c) Focarele de condensare au tendinta de destructie si abcedare

d) Evolueaza cu sindrom obstructiv

e) Evolueaza cu sindrom toxico-infectios sever

197) CM Ce afirmatii pentru pleureziile metapneumonice sunt corecte:

a) Se dezvolta concomitent cu procesul pulmonar inflamator

b) Pleurezia se dezvolta la a 2-3-a saptamana de la debutul pneumoniei

c) Exudatul pleural este seros

d) In examenul singelui se constata majorarea considerabila a VSH-ului (40-60mm/min)

e) Complexele imunocirculante sunt majorate

198) CM Criteriile de diagnostic in pneumonia acuta la copil sunt:

a) Prezenta tusei

b) Respiratia accelerata

c) Tirajul spatiilor inercostale

d) Dispnee expiratorie

e) Cianoza generalizata

199) CM Ce afirmatii vor fi corecte pentru pneumonia streptococica:

a) Infectare pe cale limfogena

b) Procesul de curge cu un component interstitial accentuat

c) Debutul maladiei cu simptomatologie nemanifesta

d) Datele fizicale pulmonare sunt putin informative

e) Pleura se afecteaza foarte rar

200) CM Ce afirmatii vor fi corecte pentru pneumonia stafilocica:

a) Se intalneste mai frecvent la prescolar si scolar

b) Debutul maladiei este brutal

c) Tabloul radiologic este mai sarac decat datele fizicale

d) Foarte frecvent evolueaza cu pleurezie masiva

e) Decurge cu sindrom toxico-infectios foarte sever

201) CM Ce date fizicale sunt caracteristice pentru pneumnia franco-lobara:

a) Respiratie aspra in plamani

b) Hemoptizie

c) Emfizem pulmonar

d) Crepitatie indux

e) Crepitatie redux

202) CS Ce masura terapeutica se va utiliza in remisiunea pneumoniei cronice?

a) Antibiotice

b) Antitusive

c) Antihistaminice

d) Drenaj postural

e) Lavaj bronhial

203) CS Ce comlicatie este caracteristica pneumoniei cronice?

a) Pneumonie destructiva

b) Pleurezie exudativa

c) Fibroatelectazie

d) Sindromul lobului mediu

e) Emfizem pulmonar cronic

204) CS Care poate fi fonul de realizare a pneumoniei cronice secundare?

a) Mucoviscedoza

b) Pneumonia segmentara

c) Sindromul lobului mediu

d) Pneumonia destructiva

e) Pneumonia in focar trenanta

205) CS Semnul radiologic ce indica in mod direct prezenta bronsiectaziilor este?

a) Pneumoscleroza focala cu diminuarea volumului pulmonar

b) Condensarea interstisiului pulmonar

c) Imagini pronuntate in "fagure de miere'

d) Deformatia cupolei diafragmului

e) Hiperinflamatie compensatorie in segmentele limitrofe

206) CS Care poate fi cauza in realizarea patologiei pulmonare cronice primare?

a) Mucoviscidoza

b) Sindromul Kartagener

c) Sindromul cililor imotili

d) Traheobronhomegalie

e) Sindromul lobului mediu

207) CS Investigatia decisiva in confirmarea diagnosticului de patologie pulmonara cronica?

a) Scintigrafia pulmonara

b) Radioscopia pulmonara

c) Radiografia pulmonara

d) Bronhoscopia

e) Bronhografia

208) CS Simptomul cardinal in patologia pulmonara cronica este:

a) Tusea cu expectoratii

b) Raluri stabile difuze

c) Hemoptizia

d) Wheezing-ul

e) Dispneea

209) CS Patologia pulmonara cronica primara mai frecvent se poate dezvolta pe fondalul:

a) Pneumoniei segmentare trenante, complicata prin atelectazii

b) Mucoviscedozei

c) Astmului bronsic

d) Septicemiei

e) Malformatiei congenitale de cord

210) CM Patologia pulmonara cronica evolueaza prin prezenta a doua manifestari principale:

a) Dispneea

b) Tusea frecventa persistenta

c) Hipocratism digital

d) Expectoratii mucopurulente sau purulente

e) Hemoptizia

211) CM Indicatiile absolute pentru efectuarea bronhoscopiei diagnostice sunt:

a) Pneumonie destructiva

b) Pneumonie cronica

c) Aspiratie de corp strain

d) Sindromul bronhoobstructiv

e) Pneumonie segmentara complicata cu atelectazie

212) CM Care sunt semnele clinice оn sindromul Kartagener?

a) Sindromul bronhoobstructiv

b) Bronsectazii

c) Sinusite cronice

d) Amigdalite cronice

e) Situs viscerum inversus

213) CM Care forme clinice a pneumoniilor acute pot servi fon de realizare a unor procese cronice bronhopulmonare:

a) Pneumonii segmentare trenante complicate prin atelectazii

b) Pneumonie segmenatra acuta

c) Pneumonie destructiva

d) Pneumonie interstitiala

e) Sindromul lobului mediu

214) CM Ce semne radiologice in mod indirect indica la prezenta bronsictaziilor?

a) Imagini pronuntate in "fagure de miere'

b) Ingrosarea peretilor bronsici

c) Deplasarea organelor mediastinale

d) Contur neclar al imaginei cordului

e) Bronhii dilatate cu continut lichid

215) CM Ce complicatii se pot dezvolta in patologia pulmonara cronica?

a) Emfizem pulmonar cronic

b) Sindromul cordului pulmonar cronic

c) Sindromul lobului mediu

d) Sindromul Cartagener

e) Cord pulmonar

216) CM Ce afirmatii sunt corecte pentru tuse in patologia pulmonara cronica:

a) Intensitatea tusei depinde de volumul pulmonar afectat

b) Este umeda si neproductiva

c) Este predominant matinala

d) Persista doar in acutizarea clinica

e) Este constanta in procesele lobare extinse

217) CM Ce afirmatii sunt corecte pentru expectoratia in patolga pulmonara cronica:

a) Este un simptom major al patologiei

b) Este preponderent matinala

c) Aspectul expectoratiei este intotdeauna mucopurulent sau purulent

d) Persista numai in acutizarea clinica

e) Se mentine in remisiune

218) CM Ce afirmatii sunt corecte pentru patologia bronhopulmonara cronica primara:

a) Se dezvolta pe un substrat patologic bronhopulmonar congenital

b) Sunt determinate ereditar

c) Se dezvolta la copiii cu sistemul repirator intact

d) Se poate dzvolta in rezultatul destructiilor pulmonare cu evolutie indelungata

e) Poate fi favorizata de fonul premorbid alterat al copilului

219) CM Indicatii majore pentru tratamentul chrurgical al patologiei cronice bronhopulmonare sunt:

a) Endobronsita purulenta refractara terapiei conservative

b) Procese cronice bronhopulmonare difuze bilaterale

c) Hemoptizii amenintatoare de viata

d) Proces cronic bronhopulmonar localizat asociat cu deficit staturo-ponderal

e) Proces cronic bronhopulmonar cu evolutie instabila

220) CM In baza caror investigatii se va confirma diagnosticul de mucoviscedoza:

a) Ionograma

b) Clorizii sudorii

c) Coprograma

d) Imunoglobulinele A, M, G

e) Diagnosticul ADN molecular

221) CM Ce criterii bronhoscopice sunt corecte pentru patologia cronica bronhopulmonara:

a) Este tipica endobronsita catarala

b) Sunt deformati peretii bronhiilor afectate

c) Mucoasa bronsica este hiperplazata

d) Sunt sectoare de atrofie a tunicii epiteliale

e) Se determina secret bronhial sub forma de 'fibre de sticla'

222) CS In tratamentul bronsitei acute simple la copii se utilizeaza:

a) Antibiotice

b) Cardiace

c) Anticoagulante

d) Antitusive

e) Expectorante

223) CS Semnul de reper in bronsita acuta simpla la copii:

a) Dispnea

b) Matitate unilaterala

c) Raluri stabile

d) Raluri difuze uscate

e) Raluri localizate

224) CS Semnul fizic de baza in bronsita obstructiva la copii este:

a) Matitate toracala

b) Inspiratie prelungita

c) Expiratie prelungita

d) Raluri stabilite

e) Raluri localizate

225) CS Semne de baza pentru aprecietea diagnosticului de bronsita acuta simpla la copii:

a) Percutor matitate

b) Raluri difuze uscate

c) Raluri localizate

d) Intoxicatie

e) Dispnee

226) CS Ce semn marcheaza diferenta intre bronsita obstructiva si bronsita simpla la copii:

a) Tusea convulsiva

b) Expiratia prelungita

c) Matitate percutorie

d) Tusea bitonala

e) Dispnea

227) CS Cel mai frecvent factor etiologic in morbiditatea bronsitelor acute la copii:

a) Factorii micotici

b) Factorii bacterieni

c) Factorii alergici

d) Factorii fizici

e) Factorii virotici

228) CS Cu ce este legata epidemilogia bronsitelor acute?

a) Cu infectiile bacteriene

b) Cu infectiile virotice respiratorii

c) Cu infectiile protozoice

d) Cu helminti

e) Cu micoze

229) CM Cei mai frecventi factori etiologici in morbiditatea bronsitelor acute la copii sunt:

a) Factorii alergici

b) Factorii mecanici

c) Factorii bacterieni

d) Factorii virotici

e) Factorii chimici

230) CM Care particularitati anatomo-fiziologice predispun copiii la bronsite :

a) Dimensiunile cailor respiratorii

b) Predispunerea mucoasei la edematie

c) Pozitia mai ridicatг a diafragmei

d) Dezvoltarea insuficientг a cartilajului bronsic

e) Diametrul relativ mai mare al vaselor sanguine pulmonare

231) CM In tratamentul bronsitei acute simple la copii de varsta frageda se utilizeaza:

a) Antibiotice

b) Vasodilatatoare

c) Expectorante

d) Antitusive

e) Tratament simptomatic

232) CM In tratamentul bronsitei obstructive la copii se utilizeaza:

a) Antibiotice

b) Masaj vibrant

c) Drenaj postural

d) Antitusive

e) Expectorante

233) CM Semnele obstructiei la copii sunt:

a) Inspiratie prelungita

b) Expiratie prelungita

c) Matitate оn percutie

d) Timpanita in percutie

e) Imaginea radiografica

234) CM Ce investigatii sunt necesare copiilor cu bronsita aspirativa:

a) Analiza generala a sangelui

b) Radiografia cutiei toracice

c) Chloridele sudorii

d) Bronhoscopia

e) Analiza generala a urinei

235) CM Semnele de reper ale unui corp strain in bronhii la copii sunt:

a) Debut lent

b) Tusea bitonala

c) Examenul obiectiv

d) Varsta copilului

e) Debut acut

236) CM Semnele de reper in bronsiolita la copii sunt:

a) Sunet 'de cutie'

b) Dispnee pronuntata

c) Raluri crepitante

d) Expiratie prescurtata

e) Semne de intoxicatie

237) CM Semnele de reper in bronsita acuta simpla la copii sunt:

a) Dispnee

b) Percutor sunet de cutie

c) Raluri uscate difuze

d) Raluri umede de calibru mare si mijlociu

e) Raluri localizate

238) CM Semnele de reper in bronsita obstructiva la copii sunt:

a) Expiratie prelungita

b) Inspiratie prelungita

c) Raluri localizate

d) Raluri difuze

e) Ralurile se aud la distanta

239) CM La formularea dianosticului de bronsita obstructiva la copii se tine cont de urmatoarele:

a) Fonul premorbid

b) Starea sociala a familiei

c) Anotimpul

d) Factorii ereditari

e) Accese repetate de tuse nocturne

240) CS Copiii cu ce patologie au predispozitie la bronsite?

a) Cu reumatism

b) Cu viciu cardiac dobandit

c) Cu IRVA frecvente

d) Cu pielonefrita secundara

e) Cu hepatita virala acuta

241) CM Semnele clinice de reper in bronsita aspirativa la copii sunt

a) Copii de varsta frageda

b) Debut acut

c) Coincidenta cu aspirarea corpului strain

d) Debut trenant

e) Adolescent

242) CS Ce fenomen nu include in sine anemia aplastica

a) Insuficienta functionala a medulei

b) Transformarea adipoasa a medulei

c) Pancitopenia periferica

d) Limfadenopatia

e) Hipocelularitatea medulei osoase

243) CS Anemia Fanconi include, cu exceptia:

a) Afectare achizitionata

b) Pancitopenie progresanta

c) Instabilitate cromozomiala

d) Susceptibilitate tumorala

e) Defect al celulelor precursorii

244) CS Cel mai esential in argumentarea anemiei aplastice este evaluarea:

a) Numarul de limfocite

b) Aprecierea statusului receptorilor limfocitelor

c) Determinarea calitativa si cantitativa a reticulocitelor

d) Determinarea numarului de eozinofile

e) Determinarea numarului de granulocite

245) CS Care din factori sau fenomene nu participa in patogenia anemiei aplastice:

a) Limfocitele T - activate

b) Granulocitele

c) Interleuchina - 2

d) γ- interferonul

e) Factorul tumoral de necroza

246) CS Cel mai drastic fenomen in anemia aplastica este:

a) Limfopenia

b) Limfocitoza

c) Neutropenia

d) Eritropenia

e) Monocitopenia

247) CS Sindromul hemoragic in anemia aplastica poarta caracter:

a) Angiomatos

b) Vascular - purpural

c) Petesial - macular

d) Mixt

e) Hematom

248) CS Definitivarea diagnosticului de anemie aplastica consta in:

a) Examenul morfologic al medulei

b) Fenotiparea imunologica a celulelor sanguine

c) Examenul histologic al medulei

d) Probele citochimice ale celulelor sanguine

e) Morfometria celulara

249) CS Patogenetic cel mai argumentat in terapia anemiilor aplastice este utilizarea

a) Masa eritrocitara

b) Masa trombocitara

c) Hormoni androgeni

d) Hormoni glucocorticoizi

e) Preparate antilimfocitare

250) CM Pentru anemia aplastica nu este caracteristica:

a) Anemia

b) Hepatosplenomegalia

c) Trombocitopenia

d) Granulocitopenia

e) Limfadenopatia

251) CM Anemia aplastica poarta caracter:

a) Congenital

b) Ereditar

c) Achizitionat

d) Neoplastic

e) Limfoproliferativ

252) CM Anemia aplastica include in sine:

a) Pancitopenie periferica

b) Deficienta functionala a maduvei osoase

c) Limfadenopatie

d) Transformare a maduvei osoase

e) Splenomegalie

253) CM Anemia aplastica clinic se caracterizeaza prin:

a) Anemie

b) Sindrom hemoragic

c) Dereglare de ritm cardiac

d) Functie respiratorie diminuata

e) Infectii bacteriene

254) CM Anemia aplastica include in sine:

a) Granulocitopenie

b) Trombocitopenie

c) Eritropenie

d) Limfadenopatie

e) Splenomegalie

255) CM Anemia aplastica Fanconi difera de anemia aplastica achizitionata prin:

a) Caracterul ereditar

b) Caracterul achizitionat

c) Afectarea cromozomiala

d) Afectarea membranei eritrocitare

e) Afectarea totala a hematopoiezei

256) CM Granulocitopenia determina instalarea:

a) Mielofibrozei

b) Infectiilor bacteriene

c) Infectiilor fungice

d) Sindromului mielodisplastic

e) Afectarii neoplastice

257) CM Argumentele esentiale in confirmarea diagnosticului anemiei aplastice sunt:

a) Numarul absolut al limfocitelor

b) Numarul relativ al limfocitelor

c) Celularitatea maduvei osoase

d) Raportul tesut hematopoietic/tesut adipos

e) Pancitopenia periferica

258) CM Dupa gradul de gravitate se deosebesc anemii aplastice:

a) Tipice

b) Moderate

c) Grave

d) Atipice

e) Severe

259) CM Aprecierea gravitatii maladiei in anemia aplastica se efectuiaza din considerentul:

a) Rapiditatea evolutiei maladiei

b) Intensitatea manifestarilor clinice

c) Nivelul indicilor biochimici

d) Prezenta modificarilor morfologice

e) Gradul de oprimare hematopoietica si sanguina

260) CM In anemia Fanconi tratamentul esential consta in:

a) Transplantul maduvei osoase

b) Terapia antibacteriana

c) Terapia de substitutie

d) Administrarea vitaminelor

e) Utilizarea preparatelor desensibilizante

261) CM Terapia de electie in anemia Fanconi include:

a) Ciclosporina A

b) Hormonii androgeni

c) Transplantul de maduva osoasa

d) Preparate imunosupresive

e) Hormonii glucocorticoizi

262) CS In sindromul CID tipul de sangerare este:

a) Petesial-macular

b) Hematom

c) Mixt

d) Vascular-purpural

e) Angiomatos

263) CS In tratamentul sindromului CID este argumentata administrarea remediilor urmatoare, cu exceptia:

a) Fibrinogenului

b) Plasmei proaspat congelate

c) Desensibilizantelor

d) Preparatelor fibrinolitice

e) Antitrombinelor

264) CS Pentru sindromul CID sunt caracteristice, cu exceptia:

a) Continut normal sau majorat al fibrinogenului

b) Trombocite functional active

c) Toleranta plasmei la heparina normala

d) Coagulare sanguina rapida

e) Trombocitoza

265) CS Sindromul CID reprezinta, cu exceptia:

a) Hipercoagulare

b) Dereglare consecutiva a hemostazei

c) Insuficienta fibrinolitica

d) Autoagresie

e) Afectare poliorganica

266) CS Prima faza a sindromului CID se caracterizeaza, cu exceptia:

a) Fibrinogenemie exagerata

b) Trombocitoza

c) Timp scurtat de recalcificare a plasmei

d) Continut de antitrombina normal sau majorat

e) Test de autocoagulare pozitiv

267) CS Declansarea sindromului CID este dependenta de:

a) Alcaloza

b) Acidoza

c) Hipercoagulare

d) Hipocoagulare

e) Hipoxie

268) CS Definitivarea sindromului CID consta in evaluarea:

a) Aprecierea functiei de agregare a trombocitelor

b) Determinarea produselor de degradare a fibrinei

c) Aprecierea functiei de adezivitate a trombocitelor

d) Determinarea cantitativa a fibrinogenului

e) Aprecierea tolerantei plasmei la heparina

269) CS Urmatoarele fenomene ale sindromului CID sunt complicatii ale acestuia, cu exceptia:

a) Modificarea starii reologice sanguine

b) Starea de hipercoagulare

c) Acidoza

d) Hipoxia

e) Necroza tisulara

270) CM In declansarea sindromului CID participa:

a) Distructia tisulara

b) Dereglarile reologice sanguine

c) Trombocitoza

d) Hiperkaliemia

e) Antitrombinele in exces

271) CM Faza a doua a sindromului CID (faza de consum a factorilor de coagulare) se caracterizeaza prin urmatoarele:

a) Numar normal sau redus al trombocitelor

b) Cantitate normala sau redusa a fibrinogenului

c) Cantitate normala sau majorata a antitrombinelor

d) Toleranta normala a plasmei la heparina

e) Activitatea fibrinolitica a plasmei sanguine normala

272) CM Paraclinic prima faza a sindromului CID se caracterizeaza prin urmatoarele:

a) Trombocite activate

b) Cantitate marita a fibrinogenului

c) Trombocitoza

d) Timp de sangerare indelungat

e) Timp de coagulare prelungit

273) CM Pentru prima faza a sindromului CID, faza de hipercoagulare, sunt caracteristice:

a) Majorarea viscozitatii sangelui

b) Centralizarea sangelui circulant

c) Hipoxia tisulara si acidoza

d) Afectarea poliorganica

e) Hemoragiile abundente

274) CM Sindromul CID prezinta:

a) Autoagresie

b) Hipercoagulare

c) Dereglare consecutiva a hemostazei

d) Insuficienta fibrinolitica

e) Afectare poliorganica

275) CM Evaluarea mecanismului extrinsec al coagularii include:

a) Aprecierea protrombinei

b) Determinarea fibrinogenului

c) Determinarea proaccelerinei

d) Estimarea proconvertinei

e) Determinarea tolerantei plasmei la heparina

276) CM Valoare diagnostica in confirmarea sindromului CID o au:

a) Aprecierea activitatii tromboplastinei plasmatice

b) Evaluarea testului de autocoagulare

c) Aprecierea timpului de coagulare

d) Determinarea tensiunii partiale a oxigenului

e) Aprecierea timpului de sangerare

277) CM Valoare diagnostica in confirmarea sindromului CID o au:

a) Evaluarea timpului de recalificare a plasmei

b) Efectuarea probei cu etanol

c) Determinarea tensiunii partiale a CO2

d) Aprecierea ureei

e) Aprecierea tolerantei plasmei la heparina

278) CM Sursele esentiale de antitrombine sunt:

a) Sangele integru

b) Plasma nativa

c) Crioprecipitatul

d) Crioconcentratul

e) Plasma proaspat congelata

279) CM Cele mai eficiente remedii in terapia sindromului CID sunt:

a) Plasma proaspat congelata

b) Sangele integru

c) Plasma proaspat congelata + heparina

d) Plasma nativa

e) Serul fiziologic

280) CM Care preparate sunt contraindicate in tratamentul sindromului CID?

a) Dopamina

b) Adrenalina

c) Noradrenalina

d) Acidul trifosforic

e) Heparina

281) CM In prima faza a sindromului CID (faza de hipercoagulare) la bolnav pot fi observate:

a) Paliditatea pielii

b) Eruptii hemoragice cutanate

c) Hematome

d) Hemartroze

e) Extremitati reci

282) CS Cauza trombocitopatiilor consta in :

a) Scaderea factorului Willebrant

b) Disfunctia trombocitara

c) Afectarea mixta a hemostazei

d) Coagulopatie nedeterminata

e) Reducerea numarului de trombocite

283) CS Ce investigatie nu confirma diagnosticul de trombocitopenie?

a) Mielograma

b) Determinarea anticorpilor antitrombocitari

c) Aprecierea numarului de trombocite

d) Determinarea timpului de sangerare

e) Determinarea timpului de coagulare

284) CS Pentru confirmarea diagnosticului de trombocitopatie nu are semnificatie:

a) Aprecierea caracterului ereditar al maladiei

b) Determinarea structurii morfologice a trombocitelor

c) Determinarea numarului de trombocite

d) Aprecierea functiei fibrinolitice

e) Evaluarea factorilor trombocitari

285) CS Testul ce nu caracterizeaza sistemul vascular trombocitar:

a) Durata sangerarii dupa Duke

b) Aprecierea numarului de trombocite

c) Aprecierea morfologiei trombocitare

d) Aprecierea timpului trombinei

e) Aprecierea functiilor trombocitare

286) CS Trombocitopenia este determinata de:

a) Scaderea vadita a factorului Willebrand

b) Lipsa factorului antihemofilic A

c) Disfunctia trombocitara

d) Lipsa factorului antihemofilic B

e) Reducarea numarului de trombocite

287) CS Boala Willebrand se caracterizeaza prin:

a) Hemoragii abundente

b) Tip hematom de sangerare

c) Tip mixt de sangerare

d) Hemartroze

e) Eruptii vascular-purpurale

288) CS In purpura trombocitopenica indicatia de urgenta pentru splenectomie este:

a) Metroragia masiva

b) Hemoragia interna

c) Hemoragia intracraniana

d) Hematuria masiva

e) Epistaxisul de durata

289) CM Cele mai frecvente cauze ce conditioneaza debutul purpurei trombocitopenice idiopatice sunt:

a) Vaccinurile profilactice

b) Infectiile bacteriene

c) Infectiile virale

d) Diatezele alergice

e) Fondalul premorbid nefavorabil

290) CM Confirmarea diagnozei de trombocitopenie consta in:

a) Determinarea anticorpilor antitrombocitari

b) Determinarea timpului de sangerare

c) Estimarea mielogramei

d) Determinarea timpului de coagulare

e) Aprecierea numarului de trombocite

291) CM Trombocitopatiile se caracterizeaza prin:

a) Caracter ereditar

b) Caracter congenital

c) Tip hematom de sangerare

d) Petesii si echimoze

e) Timp indelungat de sangerare

292) CM Trombocitopenia se manifesta prin urmatoarele simptoame:

a) Gingivoragii

b) Epistaxis

c) Hematoame

d) Echimoze

e) Metroragii

293) CM In terapia trombocitopatiilor sunt indicate:

a) Terapia hormonala - grupul prednizolonei

b) Dezagregante - curantil, trental

c) Sulfatul de magneziu, carbonat de litiu

d) Plasma proaspat congelata

e) Masa trombocitara

294) CM In trombocitopatii pot fi dereglate urmatoarele functii:

a) Functia de adgezivitate si agregare

b) Functia de coagulare sanguina

c) Functia de contractibilitate a cheagului sanguin

d) Functia fibrinolitica

e) Functia de autoliza

295) CM In tratamentul trombocitopeniilor sunt indicate:

a) Terapia hormonala

b) Hemostatice locale

c) Plasma nativa

d) Splenectomia operatorie

e) Splenectomia medicamentoasa

296) CM Trombocitopeniile la copii au caracter:

a) Ereditar

b) Congenital

c) Autoimun

d) Heteroimun

e) Neimun

297) CM La copii mai frecvent se intalnesc trombocitopeniile:

a) Ereditare

b) Congenitale

c) Autoimune

d) Heteroimune

e) Neimune

298) CM La un copil cu sindrom hemoragic pronuntat si cu reducerea numarului de trombocite au fost administrate urmatoarele preparate. Care indicatii sunt corecte:

a) Aplicatii cu acid aminocapronic

b) Aplicarea masei hemostatice

c) Administrarea subcutanata a heparinei

d) Administrarea hormonilor glucocorticoizi

e) Perfuzia masei trombocitare

299) CM Pentru bolnavii cu purpura trombocitopenica idiopatica nu este caracteristic:

a) Sindromul hemoragic cutanat

b) Splenomegalia

c) Limfadenopatia

d) Metroragiile

e) Hepatomegalia

300) CM Splenectomia in purpura trombocitopenica idiopatica se efectuiaza:

a) In forma umeda cu evolutie de peste 6 luni

b) In forma acuta cu singerari grave

c) Suspectie la hemoragie intracraniana

d) Sindrom hemoragic cutanat generalizat

e) Hemoragii in organele interne

301) CM Ce afirmatii sunt corecte pentru purpura trombocitopenica:

a) Morbiditatea este maxima la varsta copilariei

b) Frecventa formelor acute si cronice este echivalenta

c) Exista o neta predominanta a afectarii sexului feminin

d) Mai frecvent sunt afectati copiii de 3-7 ani

e) Dezvoltarea fizica si psihica a copiilor este in retardare

302) CS Ce glomerulonefrita poate progresa in insuficienta renala cronica?

a) GNC forma hematurica

b) GNC forma mixta

c) GNC forma nefrotica

d) GNA cu sindrom nefrotic

e) GNA cu sindrom nefritic

303) CS Ce maladie poate dezvolta IRC?

a) Pielonefrita neobstructiva

b) Glomerulonefrita cronica

c) Cistita fibrinoasa

d) Nefrita interstitiala

e) Hematuria familiara benigna

304) CS Ce sindrom nu este caracteristic in IRC?

a) Retard fizic

b) Anemie

c) Sindromul Gilbert

d) Hipertensiune arteriala

e) Dezechilibrul hidro-electrolitic

305) CS Ce cauza nu contribuie la retard fizic in IRC?

a) Nefroscleroza

b) Azotemie

c) Acidoza metabolica

d) Disfunctiile hormonale

e) Hipercalciemie

306) CS Ce manifestare clinica nu este caracteristica pentru sindromul anemic in ICR?

a) Paliditate

b) Adinamie

c) Pericardita

d) Schimbari distrofice in organe

e) Suflu sistolic fractionar

307) CS Ce nu se include in cauzele prerenale in IRA la copii?

a) Dishidratare severa

b) Soc septic

c) Polichistoza renala

d) Insuficienta cardiaca

e) Socul combustional

308) CS Ce faza nu este caracteristica pentru IRA la copii?

a) De debut

b) Faza tubulara

c) Oligoanurica

d) De restabilire a diurezei

e) Convalescenta

309) CS Ce sindrom nu este caracteristic pentru IRC?

a) Hiperazotemic

b) Anemic

c) Hipotensiv

d) Osteodistrofic

e) Dereglarea balansului hidroelectrolitic

310) CM Particularitatile clinice ale IRC in perioada de debut:

a) Slabiciune

b) Polidipsie

c) Retard fizic

d) Nicturie

e) Diureza redusa

311) CM Particularitatile paraclinice ale IRC in perioada de debut:

a) Normostenurie

b) Hipostenurie

c) Anemie normocroma, grad mediu sau usor

d) Hipercolesterolemie

e) Hemograma anemie de grad avansat

312) CM Particularitatile clinice ale IRC in faza tubulara:

a) Copilul oboseste repede

b) Pierde interesul catre joaca si scoala

c) Poliurie

d) Polidipsie

e) Mictii dureroase

313) CM Particularitatile paraclinice ale IRC in stadiul insuficientei renale cronice totale de gradul I

a) Reducerea filtratiei glomerulare

b) Majorarea indicilor ureei

c) Creatinina serica in norma

d) Filtratia glomerulara normala

e) Acidoza metabolica

314) CM Pentr IRC gr. I sunt caracteristice:

a) Tegumente de culoare icterica cu nuanta pamantie

b) Prezenta sindromului hemoragic

c) Hipertensie arteriala

d) Osteoporoza

e) Hipotensiune arteriala

315) CM Particularitatile clinice in IRC totala gr. II sunt:

a) Pneumonii banale sau 'pneumonie uremica'

b) Edem banal

c) Stare astenodepresiva

d) Edem cerebral

e) Gastroenterocolita

316) CM Metode de tratament extracorporale in IRC si IRA la copii sunt:

a) Hemodializa

b) Hemotransfuzia

c) Hemosorbtia

d) Dializa peritoneala

e) Hemofiltrarea

317) CM Care sunt indicatiile pentru hemodializa la copii cu IRC?

a) Filtratia glomerulara mai mica de 10 ml/min/1,73 m patrati

b) Maladii psihice

c) Creatinina serului mai mare 0,7 mmol/l

d) Hiperkaliemie mai mare 6,5 mmol/l

e) Hipertensiune 'necontrolata'

318) CM Contraindicatiile in hemodializa la copii cu IRC sunt:

a) Maladii psihice

b) Tumori maligne

c) Vicii congenitale multiple

d) Hiperkaliemia mai mare 6,5 mmol/l

e) Pericardita uremica

319) CM Particularitatile stadiei de debut in IRA la copii sunt:

a) Diminuarea filtratiei glomerulare

b) Accese de dispnee expiratorie

c) Functia de concentratie a urinei ramane in norma

d) Diureza se reduce

e) In clinica prevaleaza manifestarile maladiei de baza

320) CM Particularitatile clinice stadiei oligoanurice in IRA sunt:

a) Edeme

b) Dereglarea balantuluui hidro-electrolitic

c) Reducerea masei corporale a pacientului

d) Hiperhidremie

e) Cefalee

321) CM Ce investigatii sunt necesare preponderent in diagnosticul IRA la copii:

a) Hemograma

b) Echilibrul acido-bazic, ionograma

c) Sumarul urinei

d) Marcherii serologici a hepatitelor virale

e) USG rinichilor si vezicii urinare

R a s p u n s U R I

Pediatrie № 1