Ingrijirile acordate pacientilor operati

De calitatea si minutiozitatea acestor ingrijiri depinde in, mare masura, evolutia postoperatorie si absenta complicatiilor.

In momentul trezirii si pana la acesta, asistenta medicala va supraveghea, permanent, operatul pentru a impiedica eventualele incidente si urmarile lor:

- varsaturile - asistenta medicala va aseza operatul cu capul intr-o parte, fara perna, pentru evitarea trecerii acestora in caile aeriene

- agitatia - prezenta asistentei medicale este obligatorie langa pacient; la trezire, in starea de semiconstienta operatul tinde satraga de pansamente, de drenuri sau sonde

- imprudente posibile: sa vrea sa coboare din pat, sa vrea sa bea apa (in acest caz, asistenta medicala este cea care-i va da sa bea 1-2 lingurite de apa, dupa trezire, daca operatul nu a vomat in ultimele doua ore), sau ca membri ai familiei aflati langa pacient sa-i dea sa bea fara discernamant

Imediat dupa trezire

Asistenta

- va mentine pacientul in decubit dorsal primele ore, decubit lateral dreapta sau stanga, apoi semisezand (in special cei peste 50 de ani), exceptand pacientii operati cu rahianestezie

- va asigura confortul plasandu-i bine perna, verificand, de mai multe ori/zi, ca cearsaful sa nu aiba cute, indreptand bine asternutul seara, inainte de culcare, ii va curata gura, mentinand-o umeda in permanenta.

- toaleta zilnica este completata cu pieptanatul si periatul parului, neuitand toaleta cavitatii bucale, de 3-4 ori/24 de ore

- lenjeria de corp va fi schimbata zilnic, sau imediat dupa ce a transpirat si de cate ori este nevoie

- bazinetul sau urinarul vor fi puse cu blandete, dupa ce, in prealabil, au fost incalzite la temperatura corpului, iar dupa folosirea lor se va face, obligatoriu, toaleta perineala

- va urmari ca atmosfera din jurul bolnavului sa fie calma, sa fie liniste, fara conversatii zgomotoase, fara vizitatori multi

- va incuraja pacientul sa se miste in pat,sa se intoarca singur de pe o parte pe alta, sa-si miste picioarele,mainile, sa se ridice in pozitie semisezand pentru a pregati sculatul din pat precoce, in prima zi dupa operatie, exceptad cazurile in care este contraindicat

- va cauta sa respecte micile obisnuinte ale fiecarui pacient

PRIMELE ZILE POSTOPERATORII

Sunt cele mai dificile pentru pacient si datorita faptului ca, in aceste zile, ingrijirile sunt foarte numeroase.

Aceste ingrijiri sunt de ordin general si de ordin local - pansamentul

Supravegherea  pansamentului

Imediat ce bolnavul este adus in salon de la sala de operatie se examineaza pansamentul. Daca s-a largit ori s-a deplasat, el va fi intarit cu o fasa noua suprapusa, fara sa se desfaca cel aplicat in sala de operatie. Se controleaza de mai multe ori pe zi daca plaga nu sangereaza, daca pansamentul nu s-a udat cu puroi sau urina. Daca mai jos de regiunea lezata apar edeme sau cianoza, se va largi pansamentul pentru a evita ischemia regiunii din cauza tulburarilor de circulatie. Dupa operatiile aseptice, daca pansamentul ramane uscat si bolnavul nu prezinta dureri locale sau febra, va fi desfacut numai dupa 6 sau 7 zile cand se scot si firele de sutura. Daca bolnavul are febra, se plange de dureri locale, are hemoragii sau plaga supureaza se desface pansamentul pentru controlul plagii si se schimba la intervalele fixate de medic. Daca plaga supureaza, frecventa schimbarii pansamentului se va face in raport cu semnele locale si generale pe care le prezinta bolnavul. Cand exsudatia scade, schimbarea pansamentelor se poate face la intervale mai mari. Cu ocazia pansamentelor se va lucra cu grija si blandete, pentru a evita provocarea durerilor inutile. Se examineaza plaga, tegumentele din jur si secretiile existente. La nevoie se fac recoltari pentru insamantari pe medii de cultura, pentru identificarea germenilor si antibiograma. Evolutia procesului de vindecare a plagii se noteaza pe foaia de observatie a bolnavului.

Ingrijiri de ordin general

a) lupta impotriva durerii

La originea durerilor postoperatorii stau mai multi factori, care vor fi precizati inainte de a se prescrie analgezicele de rutina. De mentionat ca nu se vor administra calmante fara prescriptie medicala si fara a se cunoaste exact caracterul durerii.

Dupa interventii chirurgicale asupra organelor interne, durerile pot fi superficiale, de origine parietala sau profunde, de origine viscerala.

Durerile parietale apar datorita tractiunii musculare asupra suturilor profunde, atunci cand pacientul se misca, datorita unui hematom la nivelul plagii, ceea ce duce la instalarea durerii prin distensie. Pentru calmarea acestor dureri sunt suficiente analgezice banale sau interventii chirurgicale, in caz de hematom.

Durerile profunde au mai multe cauze:

- distensii viscerale ale tubului digestiv

- congestie pelvina

- colici abdominale

- dureri legate de dren, care poate fi prea profund, cudat sau astupat

In toate cazurile, medicul chirurg care a efectuat interventia chirurgicala decide conduita de urmat si prescrie analgezicele.

In cazul operatiilor pe membre, durerea este cateodata cauzata de un pansament prea strans sau imbibat cu sange ori secretii. Nu sunt contraindicatii in a schimba pansamentul.

b) lupta impotriva insomniei

Exista, in zilele noastre, o intreaga gama de hipnotice, printre care se gasesc cele ce pot fi administrate fiecarui pacient pentru a obtine efectul dorit.

In plus, asistenta medicala are la indemana mijloace proprii, cum ar fi: ceaiuri calmante, asigurarea unui climat de liniste etc.

c) lupta contra anxietatii

Anxietatea preoperatorie, in fata necunoscutului, reprezentat de actul chirurgical continua si postoperator. Frica de durere, de complicatii, de sechele face ca anxietatea operatului sa fie prezenta.

Aici intervine rolul moral al asistentei medicale, care va trebui sa faca operatul sa aiba incredere in echipa de chirurgi, in echi­pa de asistente medicale, sa-l faca sa inteleaga evolutia postoperatorie si faptul ca vindecarea va fi fara complicatii sau sechele.

d) lupta impotriva complicatiilor pu/monare

La persoanele in varsta, persoanele cu obezitate sau pacientii pulmonari cronici, expusi complicatiilor pulmonare prin staza secretiilor bronsice si suprainfectie, este necesara o profilaxie, acfiva prin:

- dezinfectie nazofaringiana

- evitarea frigului, in special noaptea

- exercitii respiratorii de doua ori pe zi

- obligarea pacientului sa scuipe, provocarea tusei prin "tapping'(bolnavii operati pe abdomen sunt invatati sa-si mentina pansamentul cu mana in timpul tusei, pentru a evita durerea)

- asocierea aerosolilor cu antibiotice, cu aerosoli cu produse fluidizante ale secretiilor bronsice

e) lupta contra distensiei digestive

Toate interventiile chirurgicale abdominale sunt urmate de pareze intestinale, cu retentie de gaze si lichide intestinale. Acestea sunt, de obicei, de scurta durata, nedepasind 3 zile.

Aceasta distensie abdominala devine nociva cand se prelungeste si antreneaza intarzierea tranzitului intestinal, im­piedica o alimentatie normala si favorizeaza eviscerarea postoperatorie.

Pana la reluarea tranzitului intestinal, se practica tubul de gaze, clisme evacuatoare mici si repetate, purgative usoare care favorizeaza reluarea functiilor intestinale.

De asemenea, se administreaza produse care favorizeaza reluarea peristaltismului intestinal, sau, in anumite cazuri, se instaleaza o aspiratie continua cu o sonda gastroduodenala

t) lupta impotriva stazei venoase

Cu toate progresele terapiei anticoagulante, accidentele trombozei venoase raman complicatia majora in chirurgie.

La bolnavii imobilizati la pat, lupta contra stazei venoase se va efectua prin miscari active si contractii musculare statice ale membrelor inferioare, alternate cu perioade de repaos (10 contractii succesive - pauza), repetate de mai multe ori pe zi, prin flexia si extensia degetelor de la picioare, flexia si extensia genunchilor, miscari de pedalare in pat, antrenand si articulatia soldului.

Sculatul din pat precoce reprezinta metoda cea mai eficace pentru prevenirea complicatiilor venoase.

In afara contraindicatiilor, toti operatii se vor ridica din pat in seara zilei interventiei sau a doua zi dimineata. Aceasta ma­nevra simpla este benefica si datorita faptului ca favorizeaza amplitudinea respiratorie, ventilatia pulmonara, tusea si expectoratia, accelereaza reluarea tranzitului intestinal si influenteaza, in mod pozitiv, psihicul bolnavului.

Inainte de a ridica pacientul din pat, va fi necesar sa:

- verificam daca nu prezinta edeme ale membrelor inferioare - masuram tensiunea arteriala culcat si apoi in ortostatism

Ridicarea se face treptat: intai la marginea patului, isi balanseaza gambele, face un pic de gimnastica respiratorie, cubratele ridicate in inspiratie si coborate in expiratie

- nu trebuie sa mearga singur, ci sprijinit de asistenta medicala si sa nu exagereze de prima data

- se va tine cont si de ce spune pacientul, daca vrea sa mai mearga sau sa se opreasca

- dupa ce nu mai vrea sa mearga, pacientul trebuie sa se aseze intr-un fotoliu inainte de reintoarcerea in pat

- primul sculat din pat al operatului este considerat prima plimbare precoce. Sculatul din pat precoce este indicat in majoritatea interventiilor chirurgicale

- varsta operatului nu constituie o contraindicatie, la batrani vor fi astfel prevenite si complicatiile pulmonare, si cele de decubit; la copii este indicata plimbarea cat mai repede

- starea generala nu este o piedica, nici starea de slabiciune, nici deshidratarea, nici obezitatea, nici varicele - stari ce nu trebuie sa constituie o scuza, ci, dimpotriva, la persoanele cu antecedente de flebite, plimbarea va avea loc cat mai precoce posibil

- natura sau complexitatea operatiei nu impiedica ridicarea din pat precoce, care nu va fi amanata din cauza drenurilor, sondelor sau perfuziilor

- existenta complicatiilor postoperatorii nu va interzice plimbarea, acolo unde este posibil

g) lupta contra complicatiilor de decubit

In cazul unor interventii chirurgicale care necesita imobilizare la pat de lunga durata (ortopedie si, in special, la batrani), survin frecvent complicatiile de decubit - escarele.

Important este ca acestea sa fie prevenite, escara fiind ,,cartea de vizita' a asistentei medicale. Prevenirea escarelor reprezinta actiunea de baza a asistentei medicale in ingrijirea bolnavilor imobilizati.

Actiuni care previn aparitia escarelor:

- lenjerie de pat si de corp permanent curata, uscata si bine intinsa, fara cute, fara firimituri pe pat

- mentinerea curata si uscata a pielii, in special in regiunea sacrococcigiana la incontinenti, dupa baie, pielea se va unge, stiind ca pielea unsa se macereaza mai greu decat pielea uscata

- schimbarea de pozitie dupa orar - la fiecare doua ore

- masajul regiunilor expuse escarelor

- folosirea saltelelor antiescara, sau, in lipsa acestora, a bla­nii de oaie

h) rehidratarea

Dupa interventii chirurgicale, in mod special pe tubul digestiv, alimentatia normala se reia dupa o perioada relativ lunga. Pana la reluarea acesteia, este necesar sa se administreze o ratie hidrica, electrolitica si calorica suficienta acoperirii necesitatilor cotidiene

Necesitstatile de apa ale organismului sunt, in medie, de 2000­-2500 ml/zi. Aceasta cantitate va fi furnizata sub forma de:

- bauturi, cat mai repede posibil, in cantitate moderata la inceput, 300 ml ceai sau apa, in prima zi administrata cu lingurita, 500 ml in a doua zi, 1000 ml in a treia zi s.a.m.d.

- perfuzii, rehidratarea venoasa completand necesitatea zilnica; se va tine cont de starea cardiaca si renala a operatului, iar ritmul picaturilor nu va fi rapid.

Perfuziile venoase aduc organismului necesarul de apa, electroliti si calorii.

Eficacitatea rehidratarii va fi controlata prin cantitatea de urina eliminata, prin curba diurezei.

i) alimentatia si realimentatia

In cazurile cele mai frecvente, simple, de chirurgie obisnuita, se va tine cont de urmatoarele principii:

- bolnavul va bea atunci cand nu vomita

- va manca dupa ce a avut scaun precoce sau dupa emisia de gaze

- nu va consuma fructe crude sau glucide in exces

In ziua operatiei, pacientul va bea apa cu lingurita, rehidratarea fiind completata cu perfuzii. Dupa 24 de ore - ceai, citronada si supa de zarzavat (numai zeama), iar a doua zi - ceai, citronada indulcita, lapte cu ceai si, de asemenea, zeama de la supa de zarzavat; a treia zi - iaurt, fidea, taitei cu lapte, piure de cartofi, biscuiti.

Dupa reluarea tranzitului: carne de pui, peste alb si se revine, treptat, la alimentatia obisnuita.

Nu trebuie uitat ca pentru a favoriza realimentatia, alimentele trebuie sa fie calde, bine preparate, prezentate estetic si in vesela foarte curata, insotite de amabilitatea si bunavointa asistentei medicale.

In cazuri speciale, realimentatia este dificila. O anorexie rebela sau varsaturile pot impiedica reluarea alimentatiei. In aceste cazuri, alimentele vor fi mixate, mesele vor fi servite in cantitati mici, repartizate in sase-sapte reprize si se vor alege alimente cu valoare calorica mare, cum ar fi: crema de lapte, concentrat de lapte, ou intreg, zahar (1700 de calorii).

In cazul alimentarii prin sonda nazala permanenta, se vor folosi solutii nutritive ce ajung pana la 3000 de calorii. De exemplu: ou crud, lapte, zeama de carne, carne mixata (in cantitati mici), cacao, zahar, sare - totul administrat pe sonda. Cateva precautii pentru alimentatia prin sonda:

- ritmul scurgerii lichidului trebuie sa fie acelasi ca la perfuzie

- se testeaza, treptat, toleranta la alimentele introduse

- alimentele trebuie mentinute la temperatura corpului

- la sfarsit, se va introduce apa, atat pentru curatirea sondei, cat si pentru a se administra necesarul de apa.

In interventiile chirurgicale de gravitate medie, rolul asistentei este relativ simplu; el devine complex si de o importanta fundamentala in interventii cu gravitate mare.