INGRIJIREA PACIENTILOR DE VARSTA A
TREIA CU AVC
Dat fiind rata destul de crescuta a morbiditatii si mortalitatii prin accidente
vasculare cerebrale in special la persoanele peste 65 de ani, o atentie
deosebita trebuie acordata prevenirii si tratarii acestor afectiuni atunci cand
acestea s-au produs.
Programul de reabilitare post
accident vascular cerebral este constituit din totalitatea procedeelor care
ajuta la recuperarea fizica si psihica a pacientilor care au suferit un
accident vascular cerebral. Reabilitarea trebuie instituita cat mai curand
posibil, pentru a asigura desfasurarea unei vieti normale.
Metodele de reabilitare dupa un
accident vascular cerebral difera de la o persoana la alta, insa au acelasi
scop si anume:
- dobandirea unui status functional care sa ofere independenta si
ajutor minim din partea celorlalte persoane;
- acomodarea fizica si psihica a persoanei cu schimbarile
determinate de accidentul vascular cerebral;
- integrarea corespunzatoare in familie si comunitate.
Majoritatea dizabilitatilor secundare accidentului vascular cerebral sunt
recuperate in cateva luni, insa altele pot persista intraga viata. Trebuie sa
se retina ca reabilitarea trebuie inceputa cat mai repede, deoarece exista o
sansa mai mare de recuperare in acest stadiu precoce.
Dizabilitatile se accentueaza
si raman permanente odata cu trecerea timpului, de aceea se recomanda instituirea
unui program de reabilitate cat mai curand posibil.
Tipul si gravitatea
problemelor cauzate de un accident vascular cerebral sunt strans legate de
localizarea si extinderea cerebrala a leziunii cauzatoare. Cele mai frecvente
dizabilitati post accident vascular cerebral, includ :
- tulburari motorii si de sensibilitate (miscare si senzatii). - pot sa apara
scaderea fortei musculare, fasciculatii musculare, mobilizarea dificila
sau imposibila a unui membru (pareza), spasme musculare (tonus muscular
anormal crescut), disparitia sensibilitatii pentru durere, stimuli
mecanici termici, tulburari vegetative ale sfincterelor si organelor;
- tulburari de perceptie care constau in dificultatea de a
recunoaste persoane sau obiecte cunoscute, imposibilitatea vizualizarii
lucrurilor pe o parte a corpului;
- probleme de comunicare si gandire, cu aparitia unor tulburari de vorbire,
limbaj, scris sau memorie. Aceste probleme apar destul de
frecvent dupa un accident vascular cerebral si sunt obiectivate prin
pierderi de memorie, dificultate in scrierea unor cuvinte sau in citirea
si intelegerea acestora, dificultate in exprimarea unor ganduri
sau sentimente.
- probleme emotionale, sunt destul de des intalnite dupa un
accident vascular cerebral. Pot sa apara anxietatea, depresia, frustarea,
agresivitatea sau frica. Dintre acestea, depresia se poate agrava in timp
si poate necesita tratament psihiatric corespunzator.
Majoritatea simptomelor descrise anterior se pot recupera cu succes odata cu
initierea programului de reabilitare.
Recuperarea sau permanentizarea dizabilitatilor post
AVC
Creierul este un organ care are capacitate mare de refacere, insa nu se poate
regenera in totalitate (vindecare ad integrum). Portiunile encefalului
neafectate de accidentul vascular cerebral pot prelua cu succes functia
tesutului cerebral lezat. In timp, se pot recupera anumite functii anterior
alterate si persoana in cauza reuseste sa-si controleze treptat ariile
cerebrale deficitare. Cu toate ca 15 - 30 % dintre pacientii cu accident
vascular cerebral raman cu cel putin o dezabilitate permanenta, mai mult de
jumatate din restul pacientilor reusesc sa-si recastige majoritatea functiilor,
independent.
Recuperarea depinde de
localizarea si extinderea tesutului cerebral afectat de accidentul vascular
cerebral precum si de capacitatea de preluare a functiilor neurologice
deficitare a portiunii de encefal sanatos. De asemenea, creierul are capacitate
mare de adaptabilitate si ajuta organismul sa gaseasca noi metode de a
desfasura activitatile obisnuite. Nu trebuie sa uitam si de recuperarea
emotionala a pacientilor care au suferit un accident vascular cerbral, care
poate fi realizata prin consiliere psihologica sau tratament medicamentos.
Recuperarea pacientului poate
fi destul de dificila, fiind necesare o rabdare si gandire pozitiva pe tot
parcursul acesteia. Sprijinul moral si fizic din partea familiei si prietenilor
este de asemenea foarte important in reabilitarea pacientilor.
Cat dureaza recuperarea dupa un accident vascular
cerebral ?
Primele 36 de luni de la accidentul vascular cerbral constituie perioada de
timp in care sunt recuperate majoritatea dizabilitatilor, cu toate ca unele
probleme sunt ameliorate pe parcursul anilor si depind de mai multi factori
(intinderea si localizarea leziunii cerebrale, varsta pacientului, patologia
asociata, tratamentul efectuat). Perioada de recuperare difera de la o persoana
la alta si este de cele mai multe ori un proces care dureaza intreaga viata.
In programul de reabilitare
dupa un accident vascular cerebral sunt inclusi mai multi specialisti care
lucreaza in echipa si ajuta pacientul pe tot parcursul procesului de
recuperare. Acestia sunt:
- fiziochinetoterapeutul, care evalueaza si trateaza problemele
legate de miscare, echilibru si coordonare;
- specialistul in terapie ocupationala, ajuta pacientul sa-si redobandeasca
unele abilitati esentiale pentru supravietuire, precum : mancatul,
imbaierea, imbracatul, gatitul, scrisul, cititul;
- logopedul, ajuta pacientul sa citeasca, sa scrie,
sa invete noi metode de comunicare verbala sau non verbala. De asemenea
terapeutul specializat in probleme de vorbire, poate ajuta de asemenea la
recuperarea unor deficite neurologice legate de deglutitie (inghitire);
- specialistul in terapie recreationala, ajuta pacientul sa desfasoare din nou
activitatile cotidiene si sociale efectuate si inaintea accidentului
vascular cerbral;
- specialistul ortoped, poate recomanda in unele cazuri
folosirea unor proteze speciale care ajuta la corectarea unor diformitati
fizice sau ajuta la ameliorarea durerii;
- nutritionistul, stabileste o dieta corespunzatoare
fiecarui pacient in parte in functie de necesitatile acestuia;
- consilierul vocational poate ajuta pacientul sa-si gaseasca o noua slujba sau ocupatie
in functie de abilitatile acestuia.
Dizabilitatile post accident vascular cerebral
Dizabilitatile si capacitatea de recuperare dupa un accident vascular cerebral
depind de mai multi factori:
- portiunea de creier afectata (daca este sau nu la nivelul
emisferei dominante);
- ariile cerebrale afectate (fiecare arie controleaza o anumita
functie a organismului);
- suprafata si adancimea leziunii cerbrale;
- starea generala de sanatate si bolile asociate.
Dizabilitatile care afecteaza sistemul muscular si de miscare sunt :
- slabiciune pe o parte a corpului (hemicorp), care poate cauza tulburari
de mers, imposibilitatea de apucare a obiectelor (prehensiune). De obicei
partea emisferei cerebrale afectate determina simptome pe hemicorpul de
partea opusa (datorita incrucisarii fibrelor musculare la nivelul
trunchiului cerebral);
- rigiditate si atralgii (durere articulara). O persoana care a
suferit un accident vascular cerebral si care are slabiciune musculara
accentuata, prezinta de asemenea si durere a articulatiilor adiacente
datorata lipsei miscarii active a membrului respectiv. De aceea este
foarte important ca pe tot parcursul recuperarii sa se incurajeze
miscarile active, respectiv pasive ale membrului afectat. Exercitiile de
recuperare a fortei musculare sunt importante pentru a evita atrofia
fibrelor musculare si a asigura forta musculara necesara recuperarii;
- spasticitatea musculara (spasme si contracturi musculare), apar
in asociere cu celelalte tulburari musculare si neurologice
secundare accidentului vascular cerebral. Medicul neurolog poate recomanda
tratamentul medicamentos, care amelioreaza simptomatologia (substante
medicamentoase care blocheaza influxul nervos);
- tulburari de sensibilitate si
termoreglare sunt neplacute insa nu sunt considerate
grave, predispun pacientul la accidentari (arsuri, degeraturi, echimoze);
- durere, furnicaturi
- tulburari de mers si coordonare a
miscarilor
- disfagie(tulburari de inghitire);
- probleme digestive si urinare apar destul de frecvent in contextul unui accident vascular
cerbral. Incontinenta urinara (probleme in retinerea urinii in vezica
urinara) , constipatie cronica (tranzit intestinal incetinit), episoade de
diaree (rar), balonare postprandiala (dupa mancare), defecatie dificila.
Pe langa tulburarile somatice (fizice), pot aparea si unele manifestari de
ordin emotional, precum :
- afazia , care se prezinta sub forma
tulburarilor de vorbire si de limbaj si este datorata lezarii portiunii
stangi a creierului, unde este localizat centrul nervos de controlul
limbajului. Unele persoane cu afazie nu inteleg sensul cuvintelor scrise
sau vorbite si isi exprima cu greutate propriile ganduri si simtiri;
- problemele cognitive si de memorie, apar in momentul in care sunt lezate
anumite arii din encefal care controleaza constienta, capacitatea de
invatare sau memoria. Pacientul relateaza tulburari de concentrare
invatare cu amnezie retrograda sau anteretrograda. Toate aceste tulburari
fac dificila efectuarea unor activitati obisnuite mai mult sau mai putin
complexe. In unele cazuri, pacientul nu este constient de problemele pe
care le are si ii este foarte greu sa se adapteze la cerintele sociale
obisnuite;
- tulburari de perceptie constau inprobleme legete de aprecierea corecta a distantei,
pozitiei, orientarii temporo- spatiale, perceptia grsita a formei
lucrurilor;
- probleme legate de afectarea
hemicorpului cum se intampla atunci cand parsoana in
cauza nu mai poate realiza anumite comenzi a jumatatii de corp afectate de
accidentul vascular cerebral (campul vizual diminuat pe hemicorpul de
aceeasi parte, imposibilitatea rotirii capului catre partea afectata).
Uneori pacientii nu-si recunosc anumite parti ale corpului ca fiind
proprii (in special in cazul pacientilor care au si tulburari senzitive pe
aceleasi segmente). In unele cazuri, mai rare, sunt identificate anumite
bizarerii. De exemplu, recunoasterea unui obiect fara corelarea acestuia
cu functia lui (stie cum arata o furculita insa nu stie la ce si cum
se foloseste sau stie cum arata o masina, dar nu mai stie cum se
conduce sau cum se porneste). In alte cazuri, exista o perceptie gresita
asupra orientarii in spatiu (lucrurile i se par mai aproape sau mai
departe decat sunt in realitate);
- problemele emotionale, insotesc deseori tulburarile
neurologice si sunt materializate prin frustare, frica, agresivitate,
anxietate, depresie. Aproximativ o treime dintre pacientii mai in varsta
de 65 de ani care au suferit un accident vascular cerebral prezinta
sindrom depresiv. In cazul in care acesta persista se recomanda tratament
medicamentos de specialitate (de catre medicul psihiatru).
Recuperarea
initiala dupa accidentul vascular cerebral
Dupa cum am amintit si anterior, creierul are o capacitate mai mare de
refacere. Ariile nervoase integre putand sa preia cu succes functiile zonelor
encefalului afectate de accidentul vascular cerebral.
Functiile motorii (folosirea
membrelor, mersul) se recupereaza dupa un interval relativ scurt de timp de la
accidentul vascular cerebral, de aceea este foarte important ca reabilitarea si
recuperarea fizica sa se inceapa cat mai curand posibil.
Recuperarea se poate initia dupa 24 - 48 de ore de la accidentul vascular
cerebral, imediat ce pacientul este stabil hemodinamic. Reabilitarea initiala
necesita supraveghere medicala atenta. Pacientul este incurajat sa se ridice
din pat si sa incerce sa faca cativa pasi. In unele cazuri acest proces poate
sa dureze pana ce pacientul isi reface forta musculara si invata sa paseasca
din nou (invata sa mearga a doua oara).
Recuperarea initiala variaza
de la un pacient la altul, in functie de mai multi factori, precum: localizarea
si extinderea leziunii, varsta pacientului si bolile asociate. De asemenea,
recuperarea necesita multa rabdare si sprijin din partea personalului sanitar
(asistente, infirmiere, fiziochinetoterapeut) precum si a familiei si
prietenilor. Reabilitarea este un proces indelungat care poate sa devina
frustrant si care poate sa declanseze episoade recurente de depresie. In acest
caz se recomanda consiliere psihologica si tratamentul medicamentos de
specialitate. Tulburarile de limbaj si comunicare pot incetini recuperarea
pacientului, astfel ca reintegrarea sociala poate fi de asemenea grea.
Este bine ca pacientul sa discute cu familia despre frustrarile pe care le are,
pentru a trece mai usor peste acestea.
Recuperarea pe termen lung dupa accidentul vascular
cerebral
Pentru majoritatea persoanelor care au suferit un accident vascular cerebral,
reabilitarea este un proces care se desfasoara pe parcursul intregii vieti si
necesita uneori tratament zilnic (de exemplu aspirina pentru a preveni
atacurile ischemice viitoare, medicatia antihipertensiva, care scade riscul
aparitiei unui accident vascular hemoragic)
Sfaturi pentru persoanele care ingrijesc un pacient
cu AVC
Ingrijirea unei persoane cu dizabilitati secundare unui accident vascular
cerebral poate fi uneori dificila din mai multe motive. Recuperarea pacientilor
cu dizabilitati necesita multa rabdare, minime cunostinte medicale precum si un
suport material adecvat. Majoritatea apartinatorilor sunt ingrijorati de faptul
ca nu vor putea oferi sprijinul corespunzator pacientilor cu dizabilitati. Pe
langa ajutorul fizic, de cele mai multe ori conteaza si sprijinul emotional, in
special in momentele in care apare depresia.
Echipa de reabilitare care se
ocupa de pacient pe parcursul internarii acestuia poate oferi toate
informatiile necesare ingrijirii ambulatorii (pentru acasa) a acestuia.
Sfaturi privind ingrijirea
pacientilor cu dizabilitati dupa un accident vascular cerebral:
- oferirea unui suport fizic si emotional corespunzator;
- integrarea intr-un program de recuperare;
- incurajarea activitatilor sociale (plimbarile, cititul, privitul
televizorului, etc);
- participarea la diferite programe educationale;
- incurajarea unor activitati care ii pot oferi independenta
necesara desfasurarii unei vieti normale;
- supravegherea tratamentului recomandat de medicul specialist
(tratament medicamentos, exercitii fizice).
Profilaxia unui nou accident vascular cerebral
Exista mai multi factori de risc ai accidetului vascular cerebral care nu sunt
influentabili prin profilaxie. Cu toate acestea exista anumiti factori de risc
care pot fi evitati si anume :
- hipertensiunea arteriala;
- boala cardiaca ischemica;
- dislipidemia (in special hipercolesterolemia);
- diabetul zaharat;
- obezitatea;
- consumul excesiv de alcool;
- fumatul;
- consumul exagerat de cofeina (cafea, coca cola);
- consumul de droguri (mai ales cocaina).
Profilaxia unui nou accident vascular presupune schimbarea stilului de viata.
Pe langa administrarea regulata a unor medicamente, se recomanda urmatoarele:
- exercitiul fizic regulat;
- limitarea si chiar renuntarea la consumul de alcool, cafea,
grasimi animale, alimente procesate, dulciuri concentrate;
- consumul zilnic de fructe si legume, bogate in fibre.
Adaptarea unui stil de viata sanatos poate prelungi viata. Niciodata nu e prea
tarziu sa se adopte schimbarea modului de viata, acest lucru aduce beneficii cu
atat mai mari cu cat este instituit mai repede.
Apartinatorii trebuie sa fie
atenti la orice modificare care poate sa apara in evolutia post accident
vascular cerebral, deoarece identificarea precoce a simptomelor recidivate
poate sa salveze viata pacientului.
Profilaxia medicamentoasa a accidentului vascular
cerebral recidivant
Pe langa inscrierea intr-un program de reabilitare corespunzator, este necesara
instituirea unui tratament medicamentos care poate sa previna aparitia unui nou
accident vascular cerebral.
Sunt recomandate urmatoarele
clase de medicamente:
- medicatia cu actiune antiplachetara (inhiba agregarea trombocitelor, care
pot forma trombi). Aspirina este cel mai des folosita in acest scop,
existand multiple studii medicale de specialitate care au dovedit
eficienta acestuia in profilaxia accidentului vascular cerebral si al
infarctului de miocard;
- medicatia anticoagulanta, care trebuie administrata zilnic si
necesita monitorizare lunara a timpilor de coagulare pentru a preveni
sangerarile secundare supradozarii (anticoagulantele cel mai des folosite
in profilaxia accidentului vascular cerebral sunt dicumarinicele);
- medicatia hipocolesterolemianta, este reprezentata prin doua grupe de
medicamente care sunt folosite in tratamentul dislipidemiilor - statinele
care scad nivelul colesterolului si fibratii care scad nivelul
trigliceridelor;
- medicatia antihipertensiva, este reprezentata de 4 grupe
medicamentoase si anume: inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
(IEC), blocantii receptorilor de angiotensia II, agentii beta blocanti si
diureticele.
Optiuni de
medicamente in reabilitarea dupa un AVC
Exista mai multe tipuri de medicamente care se pot administra pe tot parcursul
reabilitarii dupa AVC. Dintre acestea amintim:
- medicatia antalgica si antidepresiva precum inhibitorii selectivi de
serotonina, antidepresivele triciclice, anticonvulsivante (folosite ca
medicatie antalgica);
- medicatia pentru somn este des utilizata dupa un accident vascular cerebral, atunci
cand apar tulburarile de somn (insomniile). Dintre medicamentele prescrise
de medicul specialist amintim: antidepresivele (trazodone, mitrazapine)
care au si un efect sedativ;
- medicatia anxiolitica este de asemenea des folosita dupa un
AVC. Cel mai utilizat este alprazolamul (Xanax), care reduce anxietatea si
nervozitatea. Alte medicamente utilizate in reducerea anxietatii sunt
benzodiazepinele (loprazolamul), tranchilizantele minore si sedativele,
care pot insa creea dependenta;
- medicatia care combate agitatia este necesara mai rar si cuprinde medicamente din clasa
neurolepticelor (haloperidol, risperidol, olanzepina), antipsihoticelor
sau anticonvulsivantelor;
- medicatia care ajuta la restabilirea
tonusului general precum metil-phenhidatul, este folosit in primele stadii ale
reabilitarii dupa un AVC;
- medicatia care ajuta la imbunatatirea
atentiei si crestecapacitateade invatare , precum dextroamfetamina este folosita
deocamdata in diferite studii medicale (deoarece poate creea dependenta).
Viata dupa un accident vascular cerebral
Reabilitarea dupa un AVC nu presupune doar recuperarea unor disfunctii motorii,
senzitive, senzoriale sau emotionale, ci si asigurarea unei reintegrari
familiale si sociale corespunzatoare desfasurarii unei vieti cat mai normale.
Anumite tulburari de perceptie, destul de des intalnite in cazul pacientilor cu
accident vascular cerebral pot ingreuna recuperarea pacientului, dintre acestea
amintim:
- ingustarea campului vizual pe o parte a corpului (imposibilitatea
de a vedea anumite lucruri decat daca intoarce capul in acea directie);
- reflexe si simturi diminuate la nivelul membrelor afectate (in
unele cazuri pacientul nu isi simte partile corporale afectate);
- dificultati de concentrare, confuzii, amnezie retrograda sau
anterograda (pacientul nu-si aminteste numerele de telefon, datele
calendaristice, etc);
- dislexie (tulburari de citit), tulburari de scriere;
- tulburari legate de activitatile cotidiene (imbracare, gatit,
igiena).
Persoanele cu astfel de tulburari trebuie sa evite anumite activitati care pot
pune in pericol viata acestuia sau a altor persoane ( sofatul, manevrarea unor
utilaje ).
Exista anumite recomandari utile in cazul persoanelor cu tulburari de
perceptie, precum oferirea unui confort domestic care sa protejeze pacientul de
eventualele accidentari (iluminarea corespunzatoare a incaperilor, evitarea
suprafetelor care predispun la accidentari fizice, mobilier corespunzator,
etc).
Persoanele care au suferit un
accident vascular cerebral tind sa desfasoare anumite activitati mai lent sau
dezorganizat, mai ales cand acestea le par nefamiliare. In aceste cazuri apar
anxietatea si ezitarea care fac si mai grea reintegrarea sociala. Sprijinul
familiei si prietenilor este extrem de important in aceste cazuri.