Bronhoscopia

Bronhoscopia

Inainte de examinare pacientul va primi medicamente care ii vor usca secretiile de la nivelul gurii si al cailor respiratorii. Pacientii vor fi rugati sa lase de o parte placa dentara, ochelarii, lentilele de contact, aparatele auditive, bijuteriile. Ar fi bine ca inainte de examinare pacientul sa mearga la baie pentru a-si goli vezica urinara. Pacientul va fi rugat sa se dezbrace si i se va da un halat de hartie cu care va sta imbracat in timpul investigatiei.
Procedura este facuta de un pneumolog si de o asistenta. De-a lungul examinarii pacientului i se vor urmari frecventa cardiaca, tensiunea arteriala si saturatia in oxigen.
Inainte si dupa poate fi necesara efectuarea unei radiografii.

Bronhoscopia cu bronhoscopul flexibil

Procedura se poate efectua cu pacientul intins pe spate pe o masa, cu umerii si gatul sprijiniti pe o perna speciala, sau pe un scaun foarte asemanator cu cel de la dentist.
Pacientul va fi sedat pentru a fi ajutat astfel sa se relaxeze. I se va prinde si o linie venoasa. Pacientul va ramane treaz dar somnoros tot timpul procedurii.
Doctorul va aplica un anestezic local la nivelul gurii si al nasului. Acesta va amorti gatul si va reduce reflexul de inghitire din timpul examinarii. Daca bronhoscopul va fi introdus prin nara, medicul va anestezia local si nasul.
Pneumologul va introduce incet si usor bronhoscopul prin gura (nas) si va avansa printre corzile vocale. In acest moment va mai fi pulverizat anestezic pentru anestezia locala a corzilor vocale. Daca este nevoie, medicul va cere pacientului sa scoata un sunet inalt pentru a trece bronhoscopul printre corzile vocale. Este important ca pacientul sa nu vorbeasca atata timp cat bronhoscopul este in caile aeriene.
Camera de la nivelul bronhoscopului este conectata la un monitor si doctorul poate vedea pe monitor cum se misca instrumentul prin caile aeriene. Bronhoscopul va inainta pana la nivelul cailor respiratorii inferioare.
Medicul va colecta mucusul sau va preleva tesuturi cu ajutorul unei periute speciale pentru biopsie. Caile respiratorii pot fi curatate cu o solutie salina iar apoi sunt prelevate mostrele ce urmeaza a fi analizate la microscop.
In final, un mic ac de biopsie poate fi folosit pentru prelevarea de tesut pulmonar. Aceasta procedura poarta numele de biopsie transbronsica.

Bronhoscopia cu bronhoscop rigid

Aceasta procedura este efectuata de obicei sub anestezie generala. Pacientul va fi intins pe un pat cu umerii si gatul sprijiniti de o perna speciala.
Pacientul va fi sedat pentru a fi ajutat sa se relaxeze. Si i se va prinde o linie venoasa. Apoi pacientul va fi intubat endotraheal si va respira cu ajutorul unui aparat.
Dupa ce anestezia si-a facut efectul, medicul va introduce usor bronhoscopul.
Daca se doreste colectarea unei mostre de sputa sau prelevarea de biopsie va fi introdusa prin bronhoscop o perie speciala. Caile respiratorii vor fi curatate cu o solutie salina si apoi se vor preleva mostrele.
Bronhoscopia dureaza intre 30 si 60 de minute, iar pacientul isi va reveni dupa 2 - 3 ore de la interventie. Pacientii ce urmeaza sa faca aceasta investigatie trebuie sa stie urmatoarele lucruri:
- nu trebuie sa manance sau sa bea cu 2 ore dupa bronhoscopie, pana cand acestia pot inghiti din nou
- nu trebuie sa fumeze pentru cel putin 24 de ore dupa
- trebuie ca saliva sa fie scuipata pana cand acesta poate sa inghita fara sa o aspire in caile respiratorii
- daca se face biopsie nu trebuie sa se faca o clatire viguroasa a gatului pentru cateva ore

 Riscuri
Bronhoscopia este o procedura in general sigura. Desi complicatiile sunt rare medicul va discuta aceste riscuri cu cei ce urmeaza sa faca aceasta examinare. Complicatii ce pot aparea:
- spasm bronsic dat de prezenta bronhoscopului
- tulburari de ritm
- infectii - cum ar fi pneumonia. - tratate cu antibiotice
- voce ingrosata datorita prezentei de mucus la nivelul corzilor vocale
- prezenta bulelor de aer care pot da un usor disconfort
Daca se practica si biopsie complicatiile pot fi:
- o mica leziune la nivelul plamanului dat de acul de biopsie. Se poate ca aerul sa patrunda in spatiul pleural producandu-se astfel pneumotorax
- sangerare cauzata de folosirea acului de biopsie
- o infectie la locul de biopsie
- daca persoana e anesteziata general exista un mic risc de deces datorita complicatiilor asociate anesteziei generale. Totusi acest lucru este foarte rar.

Inainte de a fi pus diagnosticul final, rezultatul biopsiei va fi coroborat cu istoricul medical al persoanei, cu examenul fizic, cu alte rezultate de la celelalte teste cum ar fi radiografia sau tomografia computerizata. In cazul in care aceste teste nu sunt concludente este necesara o biopsie pulmonara.
O biopsie pulmonara impreuna cu o examinare la computerul tomograf pot fi de mare ajutor in diagnosticarea afectiunilor pulmonare. Bronhoscopia poate fi mult mai utila cand exista o blocare a cailor aeriene. Medicul va hotari care este cea mai buna procedura pentru fiecare persoana in parte.
Bronhoscopia virtuala, ce se realizeaza cu ajutorul computerului tomograf, este o procedura mai noua, a carei eficacitate este inca studiata.

 Bronhoscopia este o procedura terapeutica ce permite doctorului sa vada interiorul cailor respiratorii cu ajutorul unui instrument subtire numit bronhoscop. In timpul bronhoscopiei doctorul va vizualiza gatul, laringele, traheea si caile respiratorii inferioare.
Bronhoscopia poate diagnostica diversele afectiuni ale cailor respiratorii sau sa indeparteze obiecte sau tumori de la acest nivel.
Exista doua tipuri de bronhoscopie:
- bronhoscopie cu bronhoscop flexibil - un tub lung, subtire, prevazut cu o camera ce se introduce la nivelul cailor respiratorii. Acesta este mult mai mult folosit decat cel rigid deoarece, in mod normal, nu necesita anestezie generala, este mult mai confortabil pentru pacient si ofera o mai buna imagine a cailor respiratorii inferioare. De asemenea permite medicului sa ia biopsii in timpul investigatiei
- bronhoscopia cu bronhoscopul rigid - se realizeaza de obicei cu anestezie generala si utilizeaza un tub metalic, drept. Se foloseste atunci cand:
- exista hemoragie la nivelul cailor respiratorii superioare care ar putea bloca imaginea bronhoscopului flexibil
- pentru prelevarea de zone mari de tesut pentru biopsie
- pentru curatarea cailor aeriene de diferite obiecte (cum ar fi bucati de mancare) ce nu pot fi indepartate cu cel flexibil
Proceduri speciale, cum ar fi dilatarea cailor respiratorii sau extirparea unor tumori cu ajutorul laserului, se realizeaza cu bronhoscopul rigid.

 Bronhoscopia poate fi folositoare in urmatoarele cazuri:
- identificarea diverselor cauze ale unor afectiuni respiratorii, cum ar fi sangerarile, dispneea, inflamatia sau alte afectiuni ale plamanilor
- prelevarea de tesuturi, cand alte examinari, cum ar fi radiologia sau tomografia computerizata, arata zone de la nivelul cailor aeriene care prezinta modificari patologice
- diagnosticarea afectiunilor pulmonare prin colectarea de sputa pentru a fi analizata microscopic
- extragerea de corpi straini de la nivelul cailor respiratorii
- diagnosticarea extensiei cancerului pulmonar
- evaluarea si tratarea tumorilor din caile respiratorii
- controlul hemoragiilor (hemoptzie)

Inainte de a face o astfel de investigatie pacientul trebuie sa informeze medicul daca:
- este in tratament cronic
- este alergic la vreun medicament, inclusiv la anestezice
- are probleme ale hemostazei sangvine sau este in tratament cu anticoaugulante
- exista posibilitatea ca, in cazul pacientelor, acestea sa fie insarcinate
Medicul va recomanda si un set de analize inaintea bronhoscopiei cum ar fi: hemoleucograma, coagulograma, gazele arteriale, teste functionale respiratorii.
Inainte cu 6-8 ore de investigatie pacientul nu trebuie sa bea sau sa manance. Ar fi bine ca acesta sa vina insotit de cineva care sa-l conduca acasa dupa procedura.

 Daca bronhoscopia se face sub anestezie generala pacientul nu va simti nimic. Pacientul va primi oxigen printr-un tub plasat in nas, daca pacientul va fi treaz in timpul examinarii.
Se poate sa se simta o anumita presiune la nivelul cailor respiratorii in momentul in care bronhoscopul se misca. Pacientul poate tusi sau poate avea senzatia de a varsa. Caile respiratorii nu sunt blocate dar pacientul poate simti un disconfort, care trebuie comunicat medicului, dar nu verbal.
Dupa investigatie persoana se poate simti obosita pentru o zi sau sa aiba dureri musculare. Daca se foloseste un anestezic local, acesta are un gust de bautura alcoolica. Dupa aceea pacientul isi poate simti gura foarte uscata pentru cateva ore sau poate avea dureri faringiene pentru cateva zile. Gargara cu apa sarata poate fi de ajutor.
Daca este luata si biopsie este normal ca atunci cand scuipa persoana sa observe si sange.