Alimentarea pacientului

ALIMENTAREA PACIENTULUI

Modul in care pacientului i se ofera alimentele are de multe ori aceeasi actiune ca si regimul propriu- zis.

In legatura cu servirea mesei, asistenta va tine seama de:

1. orarul si repartizarea meselor:

intervalul dintre mese trebuie stabilit astfel incat perioada de repaus din cursul noptii sa nu fie mai mare de 10 - 11 ore, iar in unele cazuri mai mica (ulcerul gastric);

pacientii febrili adinamici in stare grava nu pot ingera cantitati obisnuite de alimente si de aceea vor fi alimentati dupa un program special cu mese mici, dese, repartizate atat ziua cat si noaptea;

pacientii cardiaci si cei cu sistem nervos labil suporta greu o flamanzire mai mare de 6 ore;

mesele principale nu vor fi servite niciodata inaintea aplicarii tratamentului;

dupa pranz vor fi rezervate orele de odihna.

2. pregatirea servirii meselor:

hranirea pacientului nu trebuie sa fie tulburata de activitatea sectiei (tratamente, recoltari, vizita medicala);

inaintea servirii meselor nu se aplica tratamente dureroase;

se vor elimina din salon elemente inestetice (plosca urinare, scuipatori);

pacientii cu aspect neplacut (arsi, cei care varsa) vor fi izolati de restul bolnavilor cu paravane;

saloanele vor fi aerisite, curate;

asistenta imbraca un halat alb, isi prinde parul in calota, isi spala mainile bine.

3. distribuirea alimentelor:

servirea estetica si curata a meselor contribuie la imbogatirea poftei de mancare a pacientului;

distribuirea alimentelor se face pe baza tabelelor de alimentatie;

in unele cazuri asistenta intocmeste fise individuale de regim, care se inmaneaza pacientului odata cu masa;

alimentele se portioneaza pe regimuri si apoi sunt distribuite in salon pe un carucior special, iar la bolnavi pe tavi acoperite;

felurile de alimente se servesc pe rand, pe masura ce bolnavii consuma felul anterior;

alimentele nu se ating cu mana;

gustul unor alimente se poate corecta cu sare, otet, zahar (daca nu contravin dietei).

4. ordinea de servire a mesei:

se va distribui intai regimul comun apoi regimurile tip si la urma regimul individual;

vor lua masa intai pacientii ce se pot alimenta singuri apoi asistenta se va ocupa de cei ce trebuie alimentati de ea;

alimentatia artificiala se va face in afara programului obisnuit de mese.

5. modurile de alimentare a bolnavilor:

a) activ - pacientul mananca singur in sala de mese sau in salon;

b) pasiv - pacientului i se introduc alimentele in gura;

c) artificial - alimentele sunt introduse in organism in conditii nefiziologice.

Alimentarea activa

Materiale

tava;

tacamuri;

farfurii;

servetele;

cana pentru supa;

pahar de apa;

fete de masa;

cosulet de paine.

Conditii de mediu:

curatenie;

aerisire;

atmosfera intima;

se anunta bolnavii sa vina la masa;

se invita sa se spele pe maini.

Servirea mesei:

se observa daca pacientul a consumat alimentele. In caz contrar se solicita motivul si se iau masuri de inlocuire.

Conditii de mediu in salon:

se separa cu paravan pacientii cu aspect dezagreabil;

se pregateste masa bolnavului;

se invita pacientul sa se spele pe maini;

pacientul este ajutat sa se aseze la masa;

asistenta imbraca halatul de protectie si isi prinde parul sub boneta;

servirea mesei se face ca cea din sala de mese.

Alimentatia activa in salon la pat:

se aeriseste, se curateste;

se asaza pacientul in pozitie comfortabila semisezand sau sezand;

se protejeaza lenjeria de pat cu musama;

se asaza peste musama un lighean;

i se ofera pacientului sapunul si i se toarna sa se spele;

i se ofera prosopul sa-si stearga mainile;

se indeparteaza materialele folosite;

se adapteaza masa speciala la pat, acoperita cu fata de masa sau o tava acoperita cu servetel;

se asaza pe genunchii pacientului;

se asaza in jurul gatului un prosop;

asistenta imbraca halatul de protectie, se spala pe maini si serveste masa.

Alimentatia activa la pat in decubit lateral stand:

se asaza pacientul in decubit lateral stang cu capul sprijinit pe o perna;

se spala pe maini;

se protejeaza lenjeria de pat cu aleza, iar cea a bolnavului cu prosop curat;

se asaza tava pe marginea patului;

se servesc alimentele pe rand,

lichidele se servesc in cani speciale cu cioc;

se indeparteaza materialele folosite;

se spala pacientul pe maini.

PERFUZIA

Definitie: perfuzia reprezinta introducerea solutiei de perfuzat direct in circulatia sanguina, picatura cu picatura, pentru reglarea echilibrului apei si electrolitilor, alimentatie parenterala partiala sau totala, administrarea rapida cu efect imediat a medicamentelor, reglarea echilibrului acido-bazic.

Dupa ritmul perfuziei poate fi:

jet continuu - perfuzie rapida fara intrerupere

perfuzie lenta - picatura cu picatura

Materiale de lucru:

pansamente adezive tip folie sau plasa, solutii dezinfectante

camp steril, manusi sterile

tampoane de vata, comprese sterile

garou plastic, masca

musama, aleza, tavita renala, foarfece

pensa hemostatica, romplast, fesa

solutia de perfuzat, perfuzor, piese intermediare

stativ, canula i.v., fluturas

seringi si ace de diferite dimensiuni (sterile)

Pregatirea fizica si psihica a pacientului

se anunta necesitatea tehnicii

se aseaza pacientul in decubit dorsal cu antebratul in extensie

sub brat se aseaza o musama si o aleza

Efectuarea tehnicii:

spalarea mainilor cu apa si sapun

indepartam ambalajul solutiei perfuzabile si armatura metalica, badijonam dopul gumat cu solutie dezinfectanta si fixam pe stativ flaconul sau punga P.V.C.

indepartam ambalajul trusei de perfuzat si acolo unde permite fixam pensa hemostatica sub trocar si inchidem clema sau robinetul de fixare al numarului de pacaturi

indepartam carcasa protectoare de pe trocar si il introducem prin dopul gumat in flacon fara a atinge trocarul cu degetele

indepartam pensa hemostatica si umplem camera de vizualizare a picaturilor 2/3

eliberam clema pentru umplerea intregii tubulaturii a perfuzorului cu solutie fara a scoate carcasa protectoare de pe port-ac pe care il mentinem deasupra nivelului solutiei din flacon sac si coborarea lui progresiva pe masura umplerii tubulaturii eliminand astfel complet bulele de aer

se examineaza calitatea si starea venelor pacientului, se aplica garoul

dupa executia punctiei venoase indepartam garoul elastic si carcasa protectoare de pe port-ac si il fixam in canula i.v., fluturas, fixand cu benzi de romplast atat ambolul acului, cat si mansonul perfuzorului

deschidem imediat clema pentru a evita refularea prin ac, canula, perfuzor a sangelui si reglam viteza de scurgere in functie de scop si solutia perfuzabila

sa supravegheaza pacientul si modul de functionare a perfuzorului

inainte de a se goli flaconul se inchide prestubul, se exercita asupra venei punctionate cu tamponul imbibat in solutie dezinfectanta

retragem acul printr-o miscare brusca in directia axului venei "NUMAI PE DIRECTIA DE INTRODUCERE" si aplicam un pansament steril.

HEMODIALIZA

Hemodializa este cea mai eficace metoda de epurare extrarenala, epureaza sangele in afara organismului, utilizand pentru dializa membrana de celofan sau profan.

Pentru acest scop exista: aparate cu membrana dializanta in forma de tub, aparate cu membrana intinsa intre doua placi din material plastic si rinichi cu fibre capilare.

Elementul esential al rinichiului artificial este membrana dializanta. Aceasta permite schimburile de substanta intre sange si lichidul dializant.

Principiul hemodializei se bazeaza pe epurarea extracorporala a sangelui introdus in aparat si care circula in mod continuu in interiorul tubului in contact cu membrana dializanta, fata de anumite solutii saline dupa care este reintrodus in organism printr-o vena. In exteriorul membranei dializante circula lichidul dializant.

Printr-o sedinta de dializa se pot elimina din organism 60- 110g uree.

Hemodializa se poate face zilnic sau la doua zile. Cateva sedinte de hemodializa pot reface functia renala.

DIALIZA PERITONEALA

Dializa peritoneala utilizeaza ca membrana dializanta pentru epurarea sangelui, endoteliu seroasei peritoneale care are o suprafata de 20.000 cm². Cu ajutorul unui tub se introduce in cavitatea peritoneala lichidul de dializa care, dupa ce traverseaza suprafata endoteliului peritoneal, este indepartat prin alt tub. In acest procedeu se pot elimina 40- 60g uree. Dializa poate fi repetata dupa 48 ore

Dializa peritoneala se poate efectua si printr-un alt procedeu: se face o singura paracenteza abdominala executata la doua laturi de deget sub ombilic pe linia mediana. In acest caz se introduce solutie incalzita la 37⁰ C intr-un ritm de doi litri in 30 minute. Lichidul se lasa in peritoneu o ora dupa care se elimina lent in 30 minute si se introduc apoi alti doi litri.