Frana cu saboti

CLASIFICAREA SISTEMELOR DE FRANARE -PRINCIPII DE FUNCTIONARE

Instalatia de frana cuprinde ansamblul de aparate si dispozitive montate pe materialul rulant de cale ferata cu ajutorul carora se reduce viteza sau se opreste trenul. Tipurile de instalatii de frana utilizate pana in prezent pe materialul rulant la majoritatea administratiilor de cale ferata pot fi clasificate dupa mai multe criterii,dintre care amintim:

Dupa modul de realizare al fortei de franare:

- frana cu saboti,la care forta de franare se realizeaza prin frecarea produsa intre saboti si suprafata de rulare a rotilor;

- frana cu disc,unde forta de franare se realizeaza prin frecarea produsa intre garniturile de frecare si discul de frana;

- frana electrica,la care, in timpul franarii,motoarele electrice de tractiune cu minime modificari in schema electrica,trec in regim de generatoare,care debiteaza fie pe rezistente,fie in linia de contact;

- frana hidraulica,la care forta de franare se realizeaza prin utilizarea transformatorului hidraulic ca organ de franare;

- frana magnetica,la care forta de franare se realizeaza cu si fara frecarea produsa intre patina magnetica fixata pe vehicul si suprafata exterioara a ciupercii sinei.

b) Dupa felul agentului de comanda si de producere a franarii:

- frana de mana, unde agentul de comanda pentru producerea franarii este forta musculara a omului,exercitata asupra unei manivele;

- frana de vid, la care agentul de comanda a franarii de-a lungul trenului este aerul rarefiat (vidul),franarea vehiculului realizandu-se prin presiune atmosferica;

- frana cu aer comprimat,la care agentul de comanda a franarii de-a lungul trenului este aerul comprimat,franarea vehiculului se realizeaza cu ajutorul aerului comprimat;

- frana electropneumatica,la care forta de franare se realizeaza cu ajutorul aerului comprimat,iar admisia sau evacuarea aerului din cilindrii de frana este comandata de ventile electromagnetice;

c) Dupa gradul de automatizare a procesului de franare:

- frane neautomate,care nu autoactiveaza in caz de pericol;

- frane automate,care intra in actiune automat in caz de pericol (de exemplu la ruperea trenului sau la tragerea oricarui semnal de alarma din tren).

d) Dupa tipul regimurilor de functionare la care se folosesc:

- frane pentru regim marfa,notate prescurtat cu literele M sau G;

- frane pentru regim persoane,notate prescurtat cu litera P;

- frane pentru regim rapid, notate prescurtat cu litera R;

- frane pentru regim foarte rapid, notate prescurtat cu literele: R+Mg; R+Mg+ep+D; P+R+Mg; P+R+Mg+ep+D;

in care:

Mg- frana electromagnetica;

D- frana cu disc;

ep- frana electropneumatica;

FRANA CU SABOTI

Frana cu saboti este cea mai folosita la materialul rulant. Roata este solicitata pe de o parte de fortele necesare conducerii vehiculului si pe de alta parte de fortele de franare. Pentru cea de a doua categorie de solicitare a fost necesara stabilirea limitelor de temperatura si de uzura.

La franele automate cu saboti forta F care se manifesta la tija pistonului cilindrului de frana 3, este amplificata de elementele timoneriei de frana 4, 6 si 7, iar sabotii de frana 1 apasa pe suprafata de rulare a rotilor 2 (figura 1).

Cand apasarea sabotului pe roata este urmarea actiunii fortei musculare a omului asupra manivelei 8 si transmiterea acestei forte multiplicata de elementele de legatura 9, 10, 11 si 12 la saboti, instalatia de frana este de tip manual.

Fig.1- Frana cu saboti actionata cu aer comprimat si manual