Rentabilitatea intreprinderii

 

Rentabilitatea intreprinderii

Obiectivele temei:

identificarea principalilor indicatori de masurare a rentabilitatii;

dezvoltarea abilitatii de a construi si aplica modele de analiza structurala si factoriala a profitului si ratelor de rentabilitate;

identificarea cauzelor care influenteaza rentabilitatea unei firme si a masurilor pentru reglarea activitatii;

caracterizarea legaturii care exista intre rentabilitate si risc.

Analiza structurii contului de profit si pierdere a intreprinderii

a)    analiza structurii veniturilor si dinamicii acestora

Din analiza structurii veniturilor acestui agent economic in dinamica constatam urmatoarele: venitul din exploatare este preponderant in venitul total si are tendinta de a avea o pondere mai importanta de la un exercitiu la celalalt, ceea ce inseamna ca managerul este preocupat de asigurarea continuitatii activitatii.

In structura veniturilor din exploatare predomina veniturile din vanzari ceea ce inseamna ca probabilitatea de realizare efectiva a veniturilor prin incasare este mai mare, in concluzie, creste gradul de atractivitate al acestei afaceri pentru potentialii investitori. Urmarind insa dinamica vanzarilor si a structurii acestora constatam ca de la un exercitiu financiar la celalalt vanzarile au o pondere mai mica ceea ce conduce spre concluzia ca aparitia unor noi concurenti in sector a determinat pierderea pozitiei concurentiale a firmei.

Aceasta situatie nu se putea datora decat actiunii conjugate a urmatoarelor elemente:

firma isi desfasoara activitatea intr-un sector deschis fara bariere la intrarea in sector

inexistenta efortului promotional, sau existenta acestuia darn u suficient de intens pentru a consolida pozitia concurentiala a firmei.

b)    analiza structurii rezultatului exercitiului

R_CA = CA - Ch _CA

Ch _{CA 2006} = CA / Vt. Expl * Ch. Expl = 0,9947 *  16.723 =16.634

Ch _{CA 2005} = CA / Vt. Expl * Ch. Expl = 0,9978 *   13.703 =13.673

R_{CA 2006} = CA - Ch _CA = 16.865 - 16.634 = 231

R_{CA 2005} = CA - Ch _CA = 13.949 - 13.673 =276

Se constata din analiza structurii rezultatelor evolutii asemanatoare veniturilor ceea ce inseamna confirmarea ipotezelor anterioare. Urmarind insa ponderea rezultatului exploatarii in rezultatul total al exercitiului observam valori mai mari decat a veniturilor corespunzatoare ceea ce inseamna ca activitatea de exploatare se desfasoara ce respectarea corelatiilor de echilibru specifice.

c) analiza ecilibrului financiar pe baza contului de profit si pierdere

Scopul acestei analize este de a identifica vulnerabilitatile specifice la nivelul fiecarei categorii de activitate.

Analiza echilibrului financiar pe baza informatiilor din CPP constituie punctul de plecare in investigatia unei activitati si reprezinta cam 60% din informatiile relevante intr-un raport de analiza. Elementele care apar in raportul de analiza ulterior acestor corelatii au menirea de a certifica concluziile acestei prime parti.

Constatam ca la nivel de ansamblu al acestei activitati exista ineficienta economica. Fiecare leu consumat de intreprindere atrage o pierdere financiara importanta, drept pentru care continuam cu investigarea in profunzime a corelatiilor de echilibru.

Se constata ca desi CA este preponderenta in veniturile din exploatare si firma are inca profit din exploatare, volumul profitului este diminuat datorita ineficientei consumurilor. Pentru a stabili tipul de consumuri ineficiente continuam investigatia pe categorii de consumuri.

Se constata ca fiecare leu alocat consumului de materiale si utilitati atrage o pierdere financiara. Pentru a elimina aceasta pierdere relativa, managementul trebuie sa cunoasca problemele legate de politica de aprovizionare, respective politica de alocare in consum a obiectelor muncii, astfel legat de politica de aprovizionare analistul va incerca sa raspunda urmatoarelor elemente:

care este structura furnizorilor?

Care erau alternarivele de aprovizionare la data incheierii contractelor?

Corectitudinea procedurii de alegere a unui furnizor?

Care este raportul pret calitate la furnizorii intreprinderii, respective la alti furnizori in ramura?

Care sunt alternativele de aprovizionare in present?

Care ar fi impactul schimbarii furnizorilor asupra activitatii firmei?

Ce conditii de livrare au fost contractate, ce impact au avut acestea asupra rezultatelor, ce alte alternative exista?

In ceea ce priveste politica de alocare in consum a obiectelor muncii se studiaza modul in care sunt gestionate, depozitate obiectele muncii, persoanele responsabile privind gestiunea obiectelor muncii, respectarea procedurilor de verificare a acestor gestiuni, respectarea procedurilor de alocare in consum a obiectelor muncii, stabilirea punctelor de scurgere sau pierdere a materialelor din gestiune.

Se observa o ineficienta a consumurilor, deci remunerarea personalului nu se efectueaza in accord cu munca depusa si astfel trebuie studiata politica de personal: cum se angajeaza personalul, care este corelatia intre nivelul de pregatire al personalului si nivelul de pregatire cerut de post, care este corelatia intre dinamica salariului mediu annual si dinamica productivitatii anuale.

Se respecta corelatia de echilibru si avem eficienta economica, in caz contrar ar fi trebuit studiata structura prestatiilor externe si in cazul cheltuielilor care predominau se studiau elemente asemanatoare celor de la politica de aprovizionare.

	Ich. amort < ICA (97,60% < 120,90%)

Situatia este una de eficienta economica, cu pastrarea corelatiei de echilibru financiar. Trebuie analizata politica de investitii (tipul de amortizare utilizat si impactul acestuia asupra rezultatului) si cum au fost utilizate acestea in cadrul afacerii pentru eficientizarea in continuare a activitatii din acest punct de vedere.

	I alte ch > ICA (133,85% > 120,90%)

Este o situatie nefavorabila intreprinderii. Se va vedea ce cuprind aceste Alte cheltuieli din activitatea de exploatare in vederea formularii unor concluzii plauzibile.

Nu este o situatie favorabila pentru intreprindere, dar cresterea impozitelor si taxelor nu poate fi controlata de manager. Se constata gradul de exploatare a materiei impozabile si ar trebui sa se depuna eforturi prentru aducerea lui la un nivel cat mai ridicat.

	Ich dob > Ivt fin (102,42% < 82,11%)

Situatia reflecta ineficienta economica a politicii de finantare. Veniturile financiare s-au redus semnificativ in timp ce cheltuielile financiare au crescut.Trebuie analizata situatia pentru a afla atat sursa veniturilor si cauzele diminuarii lor cat si necesitatea unor imprumuturi pentru activitatea desfasurata de intreprindere.

Calculul si analiza soldurilor intermediare de gestiune ale intreprinderii

a)    Analiza structurii S.I.G

Este indeplinita corelatia de echilibru financiar si seminifica reducerea ponderii costului de cumparare al marfurilor respective, a costului aferent stocurilor si a consumului provenind de la terti in total VA.

Din punct de vedere al activitatii firmei o astfel de situatie inseamna alegerea furnizorilor care ofera produse la preturile cele mai avantajoase, care respecta termenele de lucrare, care ofera avantaje si bonusuri si care se afla la o distanta mica de sediul intreprinderii. Deasemenea aceasta relatie ajuta la urmarirea consumului de materii prime, materiale pe parcursul procesului tehnologic, in scopul mentinerii acestora in limite rationale.

La aceasta intreprindere se observa ca nu este respectata corelatia de echilibru ceea ce inseamna ca ponderea impozitelor, taxelor, varsamintelor assimilate si a cheltuielilor de personal creste in total VA.

Din punct de vedere al activitatii firmei nerespectarea corelatiei semnifica remunerarea salariatilor neproportional cu productivitatea muncii. Cresterea ponderii impozitelor si taxelor nu tine neaparat de managementul firmei ci de politica fiscala in stat. cheltuielile de personal au crescut nejustificat de la 1284,85 in 2005 la 1577,79 in 2006 iar cheltuielile cu impozite si taxe au crescut d e la 69,38 la 112,27 in 2006. Rezulta ca intreprinderea are probleme in ceea ce priveste gradul de exploatare al obiectelor ce constituie materie impozabila si ar trebui sa faca o analiza in detaliu a mijloacelor fixe detinute pentru a stabili oportunitati de crestere a acestui grad.

Aceasta corelatie semnifica cresterea ponderii cheltuielilor cu amortizarea si provizioanele in total rezultat brut al exploatarii ceea ce denota o situatie nefavorabila economic pentru intreprindere. Din punct de vedere al activitatii firmei se pune problema controlului investitiilor efectuate. Pentru a face fata concurentei o societate trebuie sa isi reinoiasca permanent baza tehnico - materiala. In acelas timp nu se pot procura mijloace fixe cu alte surse financiare decat cele la dispozitia intreprinderii pe o perioada de cel putin un an. In cazul nostru managementul trebuie sa schimbe politica de investitii sis a verifice care mijloace fixe nu contribuie la activitatea firmei sa le transforme in lichiditati.

	Irez. expl. (83,53%) > Irex. curent (48,60%

Se observa o situatie nefavorabila pentru intreprindere deoarece nu se respecta corelatia de echilibru ceea ce inseamna cresterea ponderii cheltuielilor financiare in total rezultat din exploatare. Din punct de vedere al activitatii firmei existenta acestei situatii nu presupune controlul politicii de indatorare, respectiv, in momentul in care se obtine un credit nu se urmareste ca dobanda platita sau procentul mediu de dobanda sa fie mai mica decat rentabilitatea economica

In acest caz observam ca in cadrul intreprinderii nu au avut loc calamitati sau riscuri naturale.

Nu este indeplinita aceasta corelatie de echilibru financiar ceea ce denota o situatie de ineficienta economica perntru firma. Acest lucru se datoreaza cresterii ponderii cheltuielilor cu impozitul pe profit in structura rezultatului brut al exercitiului. Intreprinderea duce o politica financiara ineficienta care se datoreaza modificarii legislatiei fiscale care este independenta de managementul societatii.

b) Rate financiare construite pe baza S.I.G.

Interpretare:

1. Rata Valorii Adaugate a avut o evolutie favorabila pentru intreprindere, inregistrand o crestere in 2006 fata de 2005 cu 28%, ceea ce semnifica o reducere a ponderii consumurilor provenind de la terti in structura productiei exercitiului.

2. Rata contributiei factorului uman a crescut la 69% in 2006, cu 4% fata de anul precedent reprezentand o evolutie nefavorabila in activitatea intreprinderii si ducand la diminuarea rezultatului brut din exploatare.

3. Rata remunerarii intreprinderii a scazut cu 2,44% in 2006 fata de 2005 ca urmare a scaderii profitului net si ca urmare a cresterii ponderii cheltuielilor de personal, cu impozite si taxe, financiare, cu amortizari si provizioane in structura VA.

4. Rata EBE masoara excedentul brut din exploatare la 100 lei productia exercitiului si a avut o evolutie descendenta in 2006 fata de 2005, scazand cu 12,86%. Acest lucru se datoreaza cresterii mai rapide a consumurilor provenind de la terti, a cheltuielilor cu impozite si taxe si a cheltuielilor de personal decat cresterea usoara a productiei exercitiului in 2006 fata de 2005.

5. Rata rezultatului din exploatare masoara eficienta activitatii de exploatare evidentiind profitul la 100 lei venit. In cazul nostru, activitatea de exploatare se desfasoara cu ineficienta economica deoarece profitul la 100 lei venit a scazut de la 1,98% la 1,37% in anul 2006 ca urmare a cresterii relative a cheltuielilor din exploatare.

6. Rata rezultatului curent a inregistrat aceeasi evolutie ca si Rata rezultatului brut, avand in vedere ca nu exista venituri si cheltuieli din activitatea extraordinara, si o evolutie asemanatoare cu cea a Ratei rezultatului din exploatare, si anume o scadere de la 1,33% in 2005 la 0,54% in 2006.

Rezultatul curent la 100 lei venituri din activitatea curenta a inregistrat o scadere, deci activitatea curenta se desfasoara in conditii de ineficienta economica, adica se inregistreaza cresteri relative de cheltuieli care nu sunt acoperite suficient de venituri aferente.

3. Analiza rezultatului brut din exploatare al intreprinderii

Modelul I

Mb = Vt monetare - Ch monetare =

1.1. Δ q

1. Δ

ΔMb    1.2. Δ p

2.1. Δ g

2. Δ mb    2.2. Δ p    

2.3. Δ c 

Construirea bazei de date:

Dezvoltarea factoriala

ΔMb = Mb₁ - Mb₀ = 560,44 - 630,87 = - 70,43 u.m.

1. Δ = * mb₀ - * mb₀ = 16912,77 * 0,045 - 13976,87 * 0,045 = 761,075 - 628,959 = +132,12 u.m.

1.1. Δ q = mb₀ ( - ) = 0,045 (15587,81 - 13976,87) = +72,49 u.m.

1.2. Δ p = mb₀ ( - ) = 0,045 (16912,77 - 15587,81) = +59,63 u.m.

2. Δ mb = ( mb₁ - mb₀) = 16912,77 (0,033 - 0,045) = -202,95 u.m.

2.1. Δ g = [(1 - ) - mb₀] = 16912,77 [(1-) - 0.045] = -362 u.m.

2.2. Δ p = [(1 - ) - (1 - )] = 16912,77 [(1-) - (1-)] =

16912,77 * (0,10 - 0,024) = +1285,37

Δ c = [mb₁ - (1 - ) ] = 16912,77 [0,033 - (1-)] = - 1133,16

Interpretare

Concluzii generale:

Pe baza rezultatelor obtinute se observa o reducere a marjei brute aferente cifrei de afaceri cu 70,43 u.m. Aceasta reducere a marjei brute va genera efecte nefavorabile asupra profitului din exploatare, profitului current si profitului net, respective va determina reducerea surselor proprii de finantare a remunerarii actionarilor prin dividende.

Factorii care au determinat modificarile elementelor componente ale fenomenului :

Majorarea vanzarilor a avut o influenta pozitiva asupra marjei brute in sensul obtinerii unui profit suplimentar de 132,12 u.m. In ceea ce priveste aceasta modificare a veniturilor monetare constatam ca ea are loc pe de o parte pe seama cantitatii vandute si pe de alta parte pe seama preturilor de vanzare.

Modificarea cantitatii vandute determina o crestere a marjei brute de 72,49 u.m. ceea ce inseamna ca intreprinderea reuseste sa produca si sa comercializeze mai mult, prin urmare pozitia concurentiala este in continua imbunatatire.

Influenta preturilor este in sens favorabil economic si mai putin intense decat majorarea cantitatii vandute, pretul avand o dubla actiune, atat prin intermediul veniturilor monetare cat si prin intermediul marjei brute unitare.

Pretul de vanzare pe produs creste fie datorita inflatiei, fie datorita raportului cerere - oferta, fie datorita imbunatatirii calitatii productiei. Cea din urma reprezentand efectul eforturilor intreprinderii fiind astfel un efect de durata.

Structura productiei vandute, a contribuit la modificarea marjei brute in sensul reducerii cu 362 u.m ca urmare a reducerii ponderii produselor care se obtin cu o marja bruta unitara mai mare decat media pe intreprindere. Acesta situatie poate fi accidentala sau poate reprezenta un rezultat nefavorabil al politicii manageriale in ceea ce priveste productia.

Majorarea costurilor de productie pe seama factorilor specifici acestora (consumuri specifice de materii prime si materiale directe, productivitatea fizica a muncii, preturi de aprovizionare, salarii, etc) a condus la scaderea marjei brute cu 1133,16 u.m. Este normala ca o intreprindere sa aiba costuri suplimentare atunci cand cauta sa se dezvolte, dar ceea ce trebuie urmarit este ca influenta nefavorabila a costului unitar asupra rentabilitatii sa fie mai mica din punct de vedere al intensitatii decat influenta favorabila a pretului. ( Ip > Ic )

Masuri care sa conduca la majorarea marjei brute:

v    Intensificarea activitatii promotionale

v    Efecturea unor studii de piata prin care sa se urmareasca preferintele consumatorilor

v    Personalizarea si diversificarea gamei de produse

v    Reducerea costurilor fara a afecta calitatea produselor si in acelasi timp cresterea preturilor dar numai in cazul in care este imbunatatita calitatea produselor.

Modelul II

ΔMb = Mb₁ - Mb₀ = 560,44 - 630,87 = - 70,43 u.m.

Δ q = Mb₀ * I_q - Mb₀ = 630,87*- 630,87 = 630,87 *1,12 - 630,87 = +79,70 u.m.

Δ g = ( - ) - Mb₀ * I_q = (15587,81 - 15211,47) - 630,87 * 1,12 = 376,34 - 706,57 = -330,23u.m.

Δ c = - ( - ) = - (16352,33 - 15211,47) = - 1140,86 u.m.

Δ p = - = 16912,77 - 15587,81 = 1324,96 u.m.

Interpretare

Concluzii generale:

La intreprinderea analizata, Marja bruta a evoluat in sensul reducerii cu 70,43 u.m, aceasta va genera efecte nefavorabile asupra profitului din exploatare, profitului current si profitului net, respective va determina reducerea surselor proprii de finantare a remunerarii actionarilor prin dividende La aceasta evolutie au contribuit in sensuri si cu intensitati diferite urmatorii factori de influenta. Astfel:

modificarea volumului productiei vandute in sensul cresterii a avut o influenta favorabila asupra marjei brute, determinand cresterea acesteia cu 79,70 u.m.

structura productiei vandute, a dus la modificarea Rezultatului Brut din Exploatare in sensul reducerii cu 330,23 u.m.. Structura productiei vandute s-a modificat in sensul scaderii ponderii produselor cu o marja de profit mai mare decat media pe intreprindere.

costul de productie unitar are influenta nefavorabila asupra marjei brute determinand scaderea acesteia cu 1140,86 u.m., fiind factorul cu cea mai intensa influenta negativa asupra rezultatului brut din exploatare.

influenta favorabila si intensa are pretul de vanzare pe produs care a crescut ducand la cresterea marjei brute cu 1324,96u.m.

Factorii care au determinat modificarile elementelor componente ale fenomenului :

T   volumul productiei vandute s-a modificat in sensul cresterii ceea ce inseamna ca managerii au valorificat suficient oportunitatile mediului de afaceri, intreprinderea reusind sa produca sis a comercializeze mai mult, imbunatatindu-si pozitia concurentiala pe piata;

T   structura productiei vandute a determinat reducerea marjei brute cu 330,23 u.m. ceea ce inseamna ca s-a modificat in sensul cresterii ponderii veniturilor obtinute cu o marja bruta unitara mai mica decat media pe intreprindere. Aceasta se poate datora unor probleme manageriale, aceasta modificare structurala aratand tendinta cresterii stocului in gestiune. Aceasta denota existenta unor probleme in ceea ce priveste promovarea produsului dar si probleme legate de raportarea structurii productiei la cerere pe piata.

T   Costul de productie are o influenta normala economic si mai mica in intensitate decat influenta favorabila a pretului, ceea ce denota starea de echilibru financiar la acest nivel al activitatii.

Masuri care sa conduca la majorarea marjei brute:

v    Intensificarea activitatii promotionale

v    Efecturea unor studii de piata prin care sa se urmareasca preferintele consumatorilor

v    Personalizarea si diversificarea gamei de produse

v    Reducerea costurilor fara a afecta calitatea produselor si in acelasi timp cresterea preturilor dar numai in cazul in care este imbunatatita calitatea produselor.

4. Analiza rezultatului aferent cifrei de afaceri al intreprinderii

Modelul I

R_CA = -

1. Δ q   Ch_CA0 =

R_CA 2. Δ g  Ch_CA1 =

3. Δ c

4. Δ p

Δ R_CA = R_CA1 - R_CA0 = - 46

1. Δ q_v = R_CA0 * I_qv  - R_CA0 = 277 (1.114 - 1) = +31,58 u.m.
2. Δ g = () - R_CA0 * I_qv = (15544 - 15474) - 277*1.114 = 70 - 308.58 = - 238,58 u.m.
3. Δ c = - () = - (16634 - 15474) = - 1160 u.m.
4. Δ p = = 16865 - 15544 = +1312 u.m.

Interpretare

Concluzii generale:

La finele perioadei analizate s-a inregistrat o reducere a profitului afferent cifrei de afaceri cu 46 u.m.. reducerea profitului aferent vanzarilor influenteaza negative rezultatul exploatarii, rezultatul brut si rezultatul net al exercitiului si indicatorii de eficienta constituiti pe baza acestora.

Analizand influentele factorilor, se constata urmatoarele:

T   Cresterea volumul fizic al productiei vandute a avut ca efect sporirea profitului cu 31,58 u.m. Influenta volumului productiei vandute releva faptul ca pentru productia intreprinderii exista cerere, respectiv piata nu este saturate si a reusit sa isi mentina pozitia concurentiala pe piata;

T   structura productiei vandute a influentat profitul in sensul scaderii cu 238,58 u.m., situatie ce se explica prin diminuarea ponderii produselor vandute la care s-au prevazut rate ale rentabilitatii comerciale mai mari decat rata medie comerciala prevazuta pe total intreprindere si cresterea ponderii produselor la care s-au programat rate de rentabilitate prevazute mai mici decat rata medie comerciala programata pe intreprindere.

T   Costurile complete unitare au exercitat o influenta negativa asupra profitului determinand scaderea acestuia cu 1160 u.m., situatie determinate de depasirea costurilor produselor ce detin ponderea principala in totalul vanzarilor. Influenta costurilor se apreciaza ca justificata cu conditia ca efortul suplimentar facut sa fi fost recuperate pe seama preturilor de vanzare, ca urmare a obtinerii unor produse superioare din punct de vedere calitativ. Costurile au o influenta normala economic si mai mica in intensitate decat influenta favorabila a pretului, ceea ce denota starea de echilibru financiar la acest nivel al activitatii.

T   Preturile de vanzare au fost mai mari fata de nivelul precdent la sortimentele care detin ponderea majoritara in cifra de afaceri si au determinat cresterea masei profitului afferent vanzarilor cu 1312 u.m. Aceasta situatie poate fi determinata de imbunatatirea calitatii produselor, caz in care aprecierea este pozitiva, de raportul cerere - oferta sau de inflatie.

Masuri care sa conduca la majorarea marjei brute:

v    Intensificarea activitatii promotionale

v    Efecturea unor studii de piata prin care sa se urmareasca preferintele consumatorilor

v    Personalizarea si diversificarea gamei de produse

v    Reducerea costurilor fara a afecta calitatea produselor si in acelasi timp cresterea preturilor dar numai in cazul in care este imbunatatita calitatea produselor.

v    Modificarea structurii CA in favoarea unor produse cu o marja de profit superioara celei medii pe intreprindere

Modelul II

Δ R_CA = R_CA1 -   R_CA0 = - 46

1. Δ qp = = 2916 * 0,02 = +58.32 u.m.

Δ q = = 1595 * 0,02 = +31,9 u.m.

Δ p = ( = 1321 * 0,02 = +26,42 u.m.

2. Δ pr = ()*= (0,014 - 0,02)*16865 = - 101,19 u.m.

Δ g = = 16865 * [(1 - 0,995) - 0,02] = -252,98 u.m.

Δ p = () - ()= 16865 (0,082 - 0,005) = +1298.61 u.m.

Δ c = = 16865 (- 0,986 + 0,918) = - 1146.82 u.m.

Interpretare

Reducerea profitului aferent vanzarilor s-a datorat in exclusivitate reducerii marjei medii de profit la un leu vanzari, cifra de afaceri sporind a determinat cresterea masei profitului aferent vanzarilor.

CA a crescut fata de anul precedent cu 2916 u.m. contribuind la sporirea profitului cu 58,32 u.m.. Aprofundand influenta CA prin intermediul celor doi factori de gradul II, se constata ca volumul fizic al productiei vandute a influentat pozitiv in sensul cresterii profitului cu 31,9 u.m., in timp ce majorarea preturilor medii de vanzare unitare a avut ca effect sporirea profitului cu 26,472 u.m.. Influenta modificarii volumului fizic al productiei vandute este mai intense ca a pretului, ceea ce inseamna ca societatea reuseste sa isi fidelizeze clientele sis a atraga din clientii concurentei, desi duc o politica de crestere a preturilor.

Scaderea profitului mediu la un leu vanzari cu 0,006 u.m., ceea ce semnifica o diminuare a ratei rentabilitatii comerciale la nivel de intreprindere, a avut ca rezultat reducerea profitului mediu la un leu cifra de afaceri cu 101,19 u.m..

Influentele factorilor indirecti care actioneaza asupra profitului afferent CA (structura, preturi, costuri) se interpreteaza similar modelului I, prezentat mai sus.

Modelul II are o valoare informationala superioara modelului I deoarece pune in evidenta, prin factorii de gradul 1, cele doua directii principale de crestre a profitului, si anume: prin sporirea rulajului vanzarilor si modificarea marjei medii de profit la 1 leu vanzari.

Analiza rezultatului exploatarii intr-o intreprindere

Model de analiza:

1. N_S

R_expl = N_S * Wa * pr Wa

3. pr

∆ R_expl = R_{expl 1} - R_{expl 0}= 231,7 - 277,4= - 45 u.m.

1. ∆ Ns = (Ns₁-Ns₀)*Wa₀*pr₀= - 5,43 u.m.

2. ∆ Wa = Ns₁*(Wa₁ -Wa₀)*pr₀= +63,37 u.m.

3. ∆ pr = Ns₁*Wa₁ *(pr₁-pr₀ )= - 95,28 lei

Interpretare

Concluzii generale

Se constata reducerea rezultatului exploatarii in perioada analizata cu 45 u.m., de la 277 u.m. profit in 2005 la 232 u.m. profit in 2006. Rezultatul exploatarii este format din Rezultatul aferent CA (analizat mai sus) si din Rezultatul din alte activitati de exploatare. La aceasta evolutie au contribuit in sensuri si cu intensitati diferite urmatorii factori de influenta. Astfel:

S modificarea numarului de salariati in sensul reducerii cu 2 salariati in exercitiului financiar 2006 a avut o influenta nefavorabila asupra Rezultatului exploatarii, determinand scaderea acestuia cu 5,43 u.m.

S productivitatea anuala, a contribuit la modificarea Rezultatului exploatarii in sensul cresterii cu 63,37 u.m. ca urmare a majorarii valorii sale de la 111,84 lei/salariat in 2005 la 137,85 lei/salariat in 2006.

S profitul la un leu venit din exploatare are influenta negativa cea mai puternica asupra Rezultatului exploatarii determinand scaderea acestuia cu 95,28 u.m.

Factorii care au determinat modificarile elementelor componente ale fenomenului :

Numarul mediu de salariati s-a modificat in sensul reducerii cu 2 salariati . Acest lucru se intampla atunci cand:

se inchide o linie tehnologica sau are loc o miscare accentuate de personal din motive ce tin direct de optiunea salariatilor;

supradimensionare a activitatii ar determina cresteri exponentiale ale cheltuielilor fixe ceea ce contribuie la inregistrarea unor pierderi relative. De aceea preocuparea managementului trebuie sa fie intotdeauna de mentinere a unei dimensiuni a activitatii a carei gestiune sa nu implice cresteri exponentiale ale costurilor;

scade cererea de produse care duce la folosirea la o capacitate mai mica a utilajelor direct productive implicand un numar mai mic de muncitori

Urmarind evolutia productivitatii muncii constatam o imbunatatire din acest punct de vedere a situatiei intreprinderii. La aceasta au contribuit unul sau mai multi factori precum: introducerea progresului ethnic, promovarea managementului stiintific, a cointeresarii materiale, reducerea numarului de salariati, scazand astfel si cheltuielile de personal.

Profitul la un leu venit din exploatare a scazut si prin urmare a avut o influenta nefavorabila asupra Rezultatului exercitiului. Acest fapt se datoreaza scaderii rezultatului exploatarii si a veniturilor din exploatare si cresterea cheltuielilor din exploatare

Masuri care sa conduca la cresterea Rezultatului exploatarii:

Stoparea miscarii personalului (lipsa de experienta in munca);

mecanizarea, automatizarea muncii

acordarea unor bonificari personalului direct productive, care sa incurajeze productivitatea muncii

obtinerea unor produse superioare calitativ

Analiza rezultatului exercitiului intr-o intreprindere

Model de analiza: 1.1.1.DNs

1.1.DT

1.1.2.Dth

1.DVt

Rex = Vt * (Rex/Vt)   1.2.DWh

2.Dpr g_i

pr_i

= - 95 u.m.

= 2958 * 0,013 = +38,45 u.m.

1.1 = + 8,28 u.m.

= - 2,91 u.m.

= + 11,38 u.m.

1.2 = + 26 u.m.

= - 136,264 u.m.

∆ gi =Vt₁ ( ^rpr 1 - pr 0 ) = 0 u.m.

∆ pri = Vt₁ (pr 1 - ^rpr) = - 136,264 u.m.

Interpretare

Concluzii generale:

Se constata reducerea Rezultatul exercitiului cu 95 u.m., de la 92 u.m. profit in 2006 la 187 lei profit in 2005 La aceasta modificare factorii de influenta au urmatoarele contributii:

modificarea veniturilor totale in sensul cresterii de la 14075 u.m. in anul precedent la 17033 u.m. in anul analizat, a avut o influenta favorabila asupra rezultatului exercitiului, determinand cresterea acestuia cu 38,45 u.m.. Aceasta se datoreaza urmatorilor factori de influenta indirecti :

o  timpului in om-ore  are o influenta favorabila asupra veniturilor totale si implicit asupra rezultatului exercitiului , determinand crestererea acestuia cu 8,28 u.m. Aceasta se datoreaza urmatorilor factori de influenta asupra timpului in om-ore si indirect asupra rezultatului exercitiului  :

- numarului de salariati care, ca urmare a reducerii de la 125 la 123 in anul curent, influenteaza negativ rezultatul exercitiului determinand scaderea acestuia cu 2,91 u.m.

- timpului de lucru in ore pe salariat, are o influenta favorabila asupra rezultatul exercitiului, contribuind la cresterea acestuia cu  11,38 u.m.

o  productivitatea orara a determinat modificarea rezultatului exercitiului in sensul majorarii cu 26 u.m. ca urmare a cresterii sale de la 0.07 lei/ora la 0.08 lei/ora in 2006.

  profitul mediu la 1 leu venit total, a contribuit la modificarea rezultatului exercitiului in sensul scaderii cu 136,264 u.m. ca urmare a scaderii valorii sale de la 0,005 lei profit la 1 leu venit total in anul 2006 la 0,013 lei profit la 1 leu venit total in anul 2005. Aceasta se datoreaza urmatorilor factori de influenta :

o   structura veniturilor nu a avut nici o influenta asupra profitului mediu la 1 leu venit total

o   profitul mediu la 1 leu venit pe categorii de venituri a influentat negativ profitul mediu la 1 leu venit total si prin urmare si rezultatul exercitiului care a scazut cu 136,264 u.m. datorita acestei influente.

Factorii care au determinat modificarile elementelor componente ale fenomenului:

Veniturile totale s-au modificat in sensul cresterii, acest lucru se intampla atunci cand firma reuseste sa-si valorifice mai bine produsele prin comercializarea unei cantitati mai mari sau prin cresterea pretului de vanzare ca urmare a inflatiei, a raportului cerere-oferta sau a imbunatatirii calitatii. Analizand descompunerea veniturilor in cei doi factori de influenta, observam ca aceasta evolutie se datoreaza cresterii productivitatii orare si a cresterii timpului mediu pe salariat . In concluzie, salariatii au lucrat eficient.

Analizand Profitul mediu la un leu venit total observam ca aceasta s-a modificat in sens nefavorabil intreprinderii, acest lucru se datoreaza in totalitate modificarii profitului mediu pe categorii de activitati care a scazut si in cazul activitatii de exploatare si in cazul activitatii financiare.

Masuri care sa conduca la cresterea Rezultatului exercitiului:

v    Managementul ar trebui sa acorde o atentie deosebita gestionarii resurselor umane astfel incat sa obtina o productivitate a muncii cat mai mare si sa evite pe cat posibil cresteri exponemtiale ale elementelor de cheltuieli si mai ales a cheltuielilor de personal care detin o pondere insemnata in total cheltuieli din exploatare

v    Trebuie gasite modalitati de diminuare a cheltuielilor din exploatare sau de pastrare a lor la un nivel constant in cazul in care se nu se doreste extinderea activitatii iar daca se doreste acest lucru , investitia trebuie integrata cat mai repede si trebuie eficientizata

v    Trebuie sa se tina cont de faptul ca o situatie normala in intreprindere, avand in vedere obiectul de activitate al firmei, este atunci cand veniturile din exploatare detin ponderea cea mai insemnata in total venituri

v    Atata timp cat managementul considera ca rezultatul muncii salariatilor poate fi valorificat pe piata ar trebui sa existe mai multa preocupare pentru exploatarea timpului de lucru astfel incat aceste influente, la un loc cu influentele productivitatii muncii sa conduca la cresterea profitabilitatii afacerii

Analiza ratelor de rentabilitate

Analiza rentabilitatii veniturilor totale intreprinderii

Model de analiza:

1. g

Rv = (Rex inaintea impozitarii / Vt) * 100

2. p

3. c

∆Rv = Rv1 - Rv0 = - 0,79%

1. = - 0,39% - 1,33%= - 1,72%

2. = 7,47% + 0,39% = + 7,86%

3. = 0,53% - 7,47% = - 6,94%

Interpretare

Conluzii generale

Se constata reducerea ratei rentabilitatii veniturilor in perioada analizata cu 0,79 %. La aceasta scadere au contribuit urmatorii factori de influenta dupa cum urmeaza:

structura veniturilor determina o diminuare a rentabilitatii veniturilor cu 1,72 % ceea ce inseamna ca structura acestora s-a modificat in sensul reducerii ponderii acelor venituri care se obtin cu o rentabilitate unitara mai mare decat media pe intreprindere; in acest caz inseamna ca managementul nu e preocupat de asigurarea continuitatii activitatii si luand in considerare si faptul ca nu degaja o rentabilitate unitara mai mare decat media pe intreprindere putem aprecia activitatea managementului drept una nu foaret performanta;

influenta pretului este in sens favorabil economic aceasta determinand cresterea rentabilitatii veniturilor cu 7,86 %. Se observa ca influenta pretului e cea mai intensa intre cele 3 influente calculate. Din analiza comparata a preturilor si a costurilor constatam starea de eficienta a activitatii, aceasta deoarece influenta favorabila a pretului este mult mai intensa decat influenta generata de cresterea costului. Aceasta evolutie se poate datora fie imbunatatirii calitatii produselor vandute, fie inflatiei, fie modificarii raportului cerere-oferta in favoarea intreprinderii, fie unor factori conjuncturali precum: scaderea puterii concurentilor, cresterea puterii decumparare etc;

costul unitar a influentat negativ rata rentabilitatii veniturilor determinand scaderea acesteia cu 6,94%, dar acest lucru este normal din punct de vedere economic. Cresterea costului unitar poate fi efectul cresterii costurilor de achizitie a resurselor materiale, a cheltuielilor cu salariile sau a costurilor de distributie.

Masuri care sa conduca la cresterea Ratei rentabilitatii veniturilor:

v    managementul trebuie sa schimbe actuala politica de conducere a afacerii, deoarece aceasta nu se dovedeste a fi viabila;

v    managementul trebuie sa se preocupe in permanenta de asigurarea continuitatii activitatii;

v    Intensificarea efortului promotional si imbunatatirea calitativa a produselor.

7.2 Analiza rentabilitatii resurselor consumate la nivel de intreprindere

Model de analiza:

1. g

Rrct= (Rex -inainte de impozit /Cht)*100  

2. c

3. p

∆Rrct = Rrct₁ - Rrct₀ = -0,81%

1. = - 0,39% - 1,34%= - 1,73%

2. = -7,34% + 0,39% = - 6,95%

3. = 0,54% -(-7,34%) = + 7,88%

Interpretare

Concluzii generale

La societatea analizata se constata ca rata rentabilitatii resurselor consumate totale s-a redus cu 0,81%. La aceasta evolutie au contribuit in sensuri si cu intensitati diferite urmatorii factori de influenta. Astfel:

modificarea structurii veniturilor totale a avut o influenta negative asupra Ratei rentabilitatii resurselor consumate, determinand reducerea acesteia cu

T costul unitar a dus la modificarea Ratei rentabilitatii resurselor consumate in sensul diminuaii cu 6,95% avand o influenta nefavorabila normala.

pretul unitar, a determinat cresterea Ratei rentabilitatii resurselor consumate cu 7,88% ceea ce reprezinta o influenta favorabila.

Factorii care au determinat modificarile elementelor componente ale fenomenului si Masuri care sa duca la cresterea Ratei rentabilitatii resurselor consumate analog 7.1.

7.3 Analiza ratei rentabilitatii comerciale

Model de analiza:

1. g

Rrc= (Rca /CA)*100

2. p

3. c

∆Rrc = Rrc₁ - Rrc₀ = - 0,59%

1. = 0,46% -1,99%= - 1,53%

2. = 8,25% - 0,46% = + 7,79%

3. = 1,37% -8,25% = - 6,88%

Interpretare

Concluzii generale

La societatea analizata se constata ca rata rentabilitatii comerciale s-a redus cu 0,59%. La aceasta evolutie au contribuit in sensuri si cu intensitati diferite urmatorii factori de influenta. Astfel:

modificarea structurii veniturilor totale a avut o influenta negative asupra Ratei rentabilitatii comerciale, determinand reducerea acesteia cu

pretul unitar, a determinat cresterea Ratei rentabilitatii comerciale cu 7,79% ceea ce reprezinta o influenta favorabila.

costul unitar a dus la modificarea Ratei rentabilitatii comerciale in sensul diminuaii cu 6,88% avand o influenta nefavorabila normala.

Factorii care au determinat modificarile elementelor componente ale fenomenului si Masuri care sa duca la cresterea Ratei rentabilitatii comerciale analog 7.1.

7.4 Analiza rentabilitatii resurselor consumate aferente cifrei de afaceri a

intreprinderii

Model de analiza:

1. g

Rrcca= (Rca/Chca)*100

2. c

3. p

∆Rrc = Rrcca₁ - Rrcca₀ = - 0,64%

1. = 0,44% -2,03%= - 1,59%

2. = - 6,56% -0,44% = - 7%

3. = 1,39% -(-6,56%) = + 7,95%

Interpretare

Concluzii generale

La societatea analizata se constata ca rata rentabilitatii resurselor consumate aferente cifrei de afaceri s-a redus cu 0,64%. La aceasta evolutie au contribuit in sensuri si cu intensitati diferite urmatorii factori de influenta. Astfel:

modificarea structurii veniturilor totale a avut o influenta negative asupra Ratei rentabilitatii resurselor consumate aferente cifrei de afaceri, determinand reducerea acesteia cu

costul unitar a dus la modificarea Ratei rentabilitatii resurselor consumate aferente cifrei de afaceri in sensul diminuaii cu 7% avand o influenta nefavorabila normala.

pretul unitar, a determinat cresterea Ratei rentabilitatii resurselor consummate aferente cifrei de afaceri cu 7,95% ceea ce reprezinta o influenta favorabila.

Factorii care au determinat modificarile elementelor componente ale fenomenului si Masuri care sa duca la cresterea Ratei rentabilitatii resurselor consumate aferente cifrei de afaceri analog 7.1.

7.5 Analiza rentabilitatii economice a intreprinderii

Model de analiza

1. = n

2.1. g

2. = Rcom 2.2. p

2.3. c

∆Re = Re₁ - Re₀ = 4,82% - 13% = - 1,88%

1. ∆= (1,21 - 1,78) * 1,99 * 100 = - 1,13%

2. ∆= 1,21 * (1,37 - 1,99) *100 = - 0,75 %

2.1. ∆g = = 1,21 * (0,0046 - 0,0199) * 100 = - 1,85 %

2.2. ∆p =(= 1,21 * (0,0825 - 0,0046) * 100 = + 9,43%

2.3. ∆c =( 1,21 * (0,0137 - 0,0825) * 100 = - 8,32%

Interpretare

Concluzii generale

La societatea analizata se constata ca rata rentabilitatii economice s-a redus cu 1,88%. Scaderea se datoreaza atat numarului de rotatii dar si rentabilitatii comerciale, astfel:

modificarea numarului de rotatii al activului total in sensul scaderii de la 1,78 rotatii in 2005 la 1,21 rotatii in 2006 a dus la diminuarea rentabilitatii economice cu 1,13%

rentabilitatea comerciala a avut o influenta nefavorabila economic ducand la reducerea rentabilitatii economice cu 0,75 %. Au contribuit la aceasta influenta urmatorii factori indirecti:

modificarea structurii veniturilor totale a avut o influenta negativa asupra Ratei rentabilitatii economice, determinand reducerea acesteia cu

pretul unitar, a determinat cresterea Ratei rentabilitatii economice cu 9,43% ceea ce reprezinta o influenta favorabila.

costul unitar a dus la modificarea Ratei rentabilitatii economice in sensul diminuaii cu 8,32% avand o influenta nefavorabila normala.

Factorii care au determinat modificarile elementelor componente ale fenomenului:

In ceea ce priveste numarul de rotatii al activelor se constata ca situatia intreprinderii nu este chiar dificila, practic volumul vanzarilor reuseste sa acopere in proportie de 178% in 2005 respectiv 121% in 2006, adica activele se recupereaza prin vanzari aproape de 2 ori pe parcursul exercitiului financiar 2005 si o data in2006.

Rentabilitatea comerciala s-a redus de la 1,99% la 1,37% datorita urmatorilor factori:

structura veniturilor determina o diminuare a rentabilitatii economice cu 1,85 % ceea ce inseamna ca structura acestora s-a modificat in sensul reducerii ponderii acelor venituri care se obtin cu o rentabilitate unitara mai mare decat media pe intreprindere; in acest caz inseamna ca managementul nu e preocupat de asigurarea continuitatii activitatii si luand in considerare si faptul ca nu degaja o rentabilitate unitara mai mare decat media pe intreprindere putem aprecia activitatea managementului drept una nu foaret performanta;

influenta pretului este in sens favorabil economic aceasta determinand cresterea rentabilitatii economice cu 9,43 %. Se observa ca influenta pretului e cea mai intensa intre cele 3 influente calculate. Din analiza comparata a preturilor si a costurilor constatam starea de eficienta a activitatii, aceasta deoarece influenta favorabila a pretului este mult mai intense decat influenta generata de cresterea costului; Aceasta evolutie se poate datora fie imbunatatirii calitatii produselor vandute, fie inflatiei, fie modificarii raportului cerere-oferta in favoarea intreprinderii, fie unor factori conjuncturali precum: scaderea puterii concurentilor, cresterea puterii decumparare etc;

costul unitar a influentat negativ rata rentabilitatii economice determinand scaderea acesteia cu 8,32%, dar acest lucru este normal din punct de vedere economic. Cresterea costului unitar poate fi efectul cresterii costurilor de achizitie a resurselor materiale, a cheltuielilor cu salariile sau a costurilor de distributie.

Masuri care sa conduca la cresterea Ratei rentabilitatii veniturilor:

o  managementul trebuie sa schimbe actuala politica de conducere a afacerii, deoarece aceasta nu se dovedeste a fi viabila;

o  managementul trebuie sa se preocupe in permanenta de asigurarea continuitatii activitatii;

o  Intensificarea efortului promotional si imbunatatirea calitativa a produselor.

o  Adaptarea politicilor comerciale in vederea cresterii eficientei vanzarilor

7.6 Analiza rentabilitatii financiare a intreprinderii

Model de analiza

1.

2.

3.

∆Rfin = Rfin₁ - Rfin₀ = 0,49% - 2,31 % = - 1,82%

1. ∆= (1,22 - 1,81) * 1,5 * 0,0085 *100 = - 0,74%

2. ∆= 1,22 *(1,21 - 1,5) * 0,0085 *100 = - 0,29%

3. ∆= 1,22 * 1,21 * (0,0030 - 0,0085) *100 = - 0,81 %

INTERPRETARE

Concluzii generale

Analizand comparative cele doua perioade, se observa ca rata rentabilitatii financiare a scazut de la o perioada la alta cu 1,82 %, ceea ce reprezinta o situatie nefavorabila.

Toti cei trei factori au influentat negativ dar in proportii diferite astfel:

modificarea vitezei de rotatie a activelor totale a condus la scaderea ratei rentabilitatii financiare cu 0,74% ceea ce arata ineficienta in utilizarea activelor care se poate datora incapacitatii managementului de a-si valorifica activele totale.

factorul de multiplicare al capitalului propriu, a dus si el la reducerea ratei rentabilitatii financiare cu 0,29% ca urmare a scaderii lui de la 1,21 in 2006 la 1,50 in 2005, ceea ce inseamna ca se mareste ponderea surselor imprumutate al carui cost afecteaza profitul net. O valoare mare a acestui indicator duce la o rata a rentabilitatii mai mare dar arata si un grad de indatorare mai ridicat.

profitului net la 1 leu venituri totale a dus la diminuarea ratei rentabilitatii financiare cu 0,81 % , aspect ce evidentiaza ineficienta exploatarii activitatii. Acest lucru se datoreaza scaderii profitului de la 119 in 2005 la 56 in 2006, fata de cresterea veniturilor totale. Rezulta ca firma nu este capabila sa duca o politica de preturi eficienta si sa controleze costurile.

Masuri care sa conduca la cresterea Ratei rentabilitatii financiare:

v    O atentie sporita cu privire la gradul de indatorare in vederea stabilirii unei structuri financiare care sa permita desfasurarea in bune conditii a activitatii

v    Eficientizarea utilizarii activelor totale care sa duca la cresterea vitezei de rotatie a activelor

v    Managementul trebuie sa fie permanent preocupat de asigurarea continuitatii activitatii si de defasurarea activitatii intreprinderii in conditii de eficienta economica

v    Cresterea eficientei activitatii de exploatare prin controlul costurilor si implementarea unei politici de preturi adecvate

BIBLIOGRAFIE

GHEORGHE Valceanu, VASILE Robu, NICOLAE Georgescu -

"Analiza economico - financiara", Ed. Economica, Bucuresti 2005

www.analiza-economica.ro