Elemente definitorii ale pietei interne si internationale a serviciilor de transport de marfuri

Elemente definitorii ale pietei interne si internationale a serviciilor de transport de marfuri.

Inceputul anilor '80 a marcat in tarile dezvoltate o tendinta de deschidre a pietelor pentru tranzactiile cu servicii. Principalul obiectiv a fost incurajarea tarilor in curs de dezvoltare de a-si deschide pietele. Astfel, odata cu Runda Uruguay din 1986, multe tari in dezvoltare isi vor manifesta initiativa de liberalizare a serviciilor ce apartineau propriilor specializari - turism, transporturi, etc., dar totusi acest proces s-a deovedit a fi lent si alimentat de tarile dezvoltate.

In cadrul pietei serviciilor, subsectorul transporturi cuprinde companiile a caror activitate consta in transportul marfurilor si persoanelor prin actiune directa, cu ajutorul mijloacelor de transport - aeriene, navale, terestre sau prin actiune indirecta, prin aceasta inteleganu-se servicii de antrepozitare, portuare, aeroportuare.

In ultimii ani, industri transporturilor a fost influentata de anumiti factori exogeni: schimbari in tehnologia si omogenizarea procesului de productie, extinderea Pietei Unice Europene, deregularizarea transporturilor, in special celor aeriene. Totodata, incepand cu anii '80 a crescut numarul firmelor specializate in transporturi, depasind la aceasta ora 730.000, adica aproximativ peste 4% din numarul total de firme cu profil neagricol de pe continentul european.

Cel mai mare numar de intreprinderi de transport il gasim in Italia, Germania, Spania iar cel mai mare transportator al Europei este Marea Britanie, cu venituri anuale obtinute din aceasta activitate ce depasesc 200miliarde Euro,

Urmata de Germania, Danemarca, Belgia si Finlanda. Forta totala de munca angajata in transporturi este de peste 5,5  milioane persoane, adica 4% din numarul de angajati din companiile ne-agricole- trebuie remarcat ca se inregistreaza o tendinta continua de crestere a numarului de persoane angajate in aceasta activitate in toate tarile Uniunii Europene si nu numai.¹⁴

Trebuie mentionat ca in zilele noastre, transporturile internationale au devenit efectiv o componenta a strategiei desfacerii marfurilor pe pietele externe. Aceasta componenta e cunoscuta ca "logistica" si trateaza transporturile intr-o viziune moderna de marketing, ce include ansamblul activitatilor necesare vehicularii tehnice, comerciale, juridice a marfurilor,pornind de la producator pana la consumator.

In acelasi timp, se remarca ca cererea de transport international e determinata de volumul fizic al activitatii de import-export, de situarea in plan geografic a activitatilor de productie, care la randul lor depind in mare masura de existenta unor facilitati de transport adecvate. Deci, oferta genereaza propria cerere.

Cererea de transport e inelastica in raport cu evolutia preturilor serviciilor de transport. Ca urmare, daca preturile acestor servicii cresc pe piata internationala, cererea de transport va fifoarte putin sensibila la aceasta cerere si va scade foarte putin, chiar deloc.

Pe masura ce gradul de dezvoltare si diversificare al exportului unei tari creste in

urma dezvoltarii productiei pentru export, simultan cresc si posibilitatile de contracarare a cresterii preturilor serviciilor de transport, datorita cresterii elasticitatii exporturilor fata de preturile serviciilor de transport. Acest lucru va permite tarilor dezvoltate economic sa reduca exportul acelor marfuri grevate de cresterea preturilor transportului sau sa le reorienteze spre piete mai apropiate din punct de vedere geografic, in caz ca importatorii au nevoie absoluta si sunt nevoiti sa suaorte pe langa contravaloarea FOB a marfurilor si costul majorat al transportului.

Astfel, daca pe plan international preturile serviciilor de transport cresc mai repede decat preturile marfurilor, sporul cheltuielilor de transport va fi suportat de tarile cu elasticitate mai redusa a exporturilor si importurilor.

O alta caracteristica a cererii de transport e reactia intarziata a acesteia la cresterea preturilor serviciilor de transport, lucru explicabil prin faptul ca tarile care urmaresc sa-si modifice structura exportului si importului au nevoie de o perioadarelativ lunga pentru restructurarea industriei. Chiar si modificarea repartizarii geografice a cometului exterior in scopul reducerii distantelor de transport necesita o perioada importanta de timp.

Cererea de transport se manifesta distinct pe moduri de transport, in raport cu natura marfurilor ce fac obiectul transportului, situatia in plan geografic a locului de expeditie- destinatie a marfurilor, distanta dintre acestea, termen de livrare, costul transportului, cantitatea de marfa.

Totodata, oferta de transport se manifesta distinctpe moduri si mijloacele de transport disponibile la un moment dat, capabile sa intruneasca conditiile impuse de specificul fiecarui transport in parte. Oferta este elastica in raport cu preturile serviciilor de transport avand tendinta de crestere cand preturile cresc si o tendinta de scadere cand aceste preturi nu acopera costurile carausilor

Oferta de transport cunoaste modificari cantitative- apar mijloace noi de transport tot mai performante, mai eficiente, datorita mutatiilor permanente din structura exporturilor si importurilor pe plan international cat si a modificarilor in repartitia geografica a acestora.

Raportul dintre cerere si oferta de transport tinde sa formeze preturile internationale ale prestatorilor de transport. In principiu, nivelul si dinamica preturilor serviciilor de transport sunt determinate de raportul dinamic dintre cerere si oferta de transport. Nivelul lor tinde sa creasca daca cererea creste mai repede decat oferta si invers.

Pe termen lung, preturile serviciilor de transport  international au o tendinta generala de crestere, datorita cresterii costurilor mijloacelor de transport tot mai performante, cresterea pretului combustibilului, a fortei de munca tot mai calificate, presiunilor inflationiste din economia mondiala.

Totusi, conform modelului liberei concurente din economia de piata exista un pret  de echilibru al serviciilor de transport, pret determinat tocmai de raportul dintre cerere si oferta.

Totodata, piata serviciilor de transport trebuie sa fie "trensparenta", adica transportatorii si beneficiarii serviciilor acestora trebuie sa fie complet informati asupra preturilor practicate pe piata.

In acelasi timp, piata nu trebuie sa fie segmentata, transportatorii si beneficiarii acestora sa-si poata oferi serviciile, respectiv sa le cumperein orice parte a pietei, independent de asezarea geografica a pietei.

In tara noastra, serviciile de transport cuprind toata gama, incepand cu transporturile terestre, maritime, aeriene, fluviale sau prin conducte magistrale.

Politica economica in acest domeniu este exercitata de guvern prin Ministerul Transporturilor. Acest minister elaboreaza strategia de dezvoltare si restructurare a transporturilor in spiritul reformei economice promovate de aceasta, urmarind realizarea obiectivelor economice, sociale si de protectie a mediului ambiant.

Astfel, sunt adoptate masuri pentru imbunatatirea calitatii si sigurantei serviciilor de transport, asigurand complementaritatea modalitatilor si sistemelor de transport pe plan intern si international. Ministerul Transporturilor elaboreaza norme tehnice obligatorii de proiectare, constructie, reparare, expluatare a mijloacelor de transport, a drumurilor nationale, porturilor, aeroporturilor, statiilor de cale ferata, incat acestea sa corespunda si obiectivelor de aparare a tarii, supravegheaza aplicarea acestor norme. De asemenea sunt elaborate norme privind protectia mediului ambiant.

Ministerul Transporturilor autorizeaza deplasarea mijloacelor de transport straine pe teritoriul Romaniei, executa controlul acestei activitati, in acelasi timp asigurand cooperarea cu organizatiile internationale si autoritatile de transport ale altor state.

La nivel microeconomic, activitatea efectiva de prestatii de transport se realizeaza prin regiile autonome si sicietatile comerciale de transport cu capital de stat, privat sau mixt.

Obiectivul principal al politicii economice in domeniul transorturilor il constitue accelerarea restructurarii si  dezvoltarea economiei romanesti prin asigurarea unor conditii de plasare sigure si eficiente in traficul intern si international de marfuri si calatori.¹⁵

In acest scop, politica economica in transporturi are la baza urmatoarele principii:

Tratement egal al inteprinderilor de transport si modalitatilor de transport din partea statului;

Autonomia financiara a inteprinderilor de transport;

Libertatea de actiune a inteprinderilor de transport;

Libera alegere a modului de transport de catre clienti;

Repartizarea corecta si echitabila a investitiilor in transport;

Cele mai importante obiective ale politicii economice in transporturi vizeaza:

Crearea, dezvoltarea economico-sociala de puata in care piata serviciilor de

transport sa functioneze in interdependenta cu celelalte piete;

Restructurarea, retehnologizarea inteprinderilor de transport;

Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii transporturilor;

Racordarea sistemului national la cerintele pietei;

Alinierea la cerintele pietei;

Stoparea degradarii tehnice si de expluatare printr-o administrare eficienta a retelelor si dotarilor;

Trebuie mentionat ca Romania a facut si continua sa faca progrese in sensul optimizarii si compensarii legislatiei in vigoare.

Pentru transporturile terestre, progresele s-au facut pe linia modernizarii tehnologiei si sigurantei drumurilor, cu o decizie Guvernamentala ce aproba treptat Parcul European pentru transportul terestru al bunurilor periculoase precum si in domeniul greutatilor si dimensiunilor ce pot fi transportate.

Pactul de tranzit pentru transportul de bunuri a fost semnat cu Romania in iunie 2001 si s-a pus in aolicare in anul 2002. Acest pact a avut ca efect cresterea numarului de autorizatii de transport pentru Romania si Uniunea Europeana. Pentru a sprijini dezvoltarea transportului de persoane, Romania a semnat  in 2000 Pactul European pentru Transportul ocazional international de pasageri-INTERBUS.

In contextul sprijinului financiar al Uniunii Europene - prin instrumentul de pre-aderare ISPA si atragerea de resurse private se au in vedere moderniyarea si reabilitarea infrastructurilor de transport. Prioritati in cest domeniu sunt:

Demarearea constructiilor de autostrazi, in scopul integrarii infrastructurii romanesti de transport in reteaua pan-europeana de transport;

Modernizarea transportului feroviar si rutier, construirea de poduri si variante de ocolire a aglomerarilor urbane pe traseele pan-europene de transport, in scopul cresterii mobilitatii populatiei, bunurilor si serviciilor;

Modificarea actualului sistem de taxe si tarife din domeniul transporturilor feroviare si rutiere in vederea cresterii accesibilitatii serviciilor si alinierii la standrdele europene.

Programul guvernamental urmareste dezvoltarea infrastructurii si a sistemului national de transport. Obiectivele propuse sunt:

Organizarea retelelor nationale pentru toate tipurile de transport, pentru a asigura o mai buna acoperire a teritoriului tarii;

Eliminarea zonelor deficitare din punct de vedere al volumului si calitatii transportului si satisfacerea mai buna a nevoilor de deplasare a cetatenilor;

Asigurarea cat mai buna a securitatii in transport si a protectiei mediului inconjurator.

Pentru atingerea acestor obiective se va avea in vedere:

o  Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport ( autostrazi, poduri), alinierea sistemului national de transport la sistemul european;

o  Extinderea finantarilor prin Banca Mondiala sau din surse private;

o  Reorganizarea majora a sistemului de companii si societati de stat din sistemul feroviar, in vederea stoparii pierderilor, reducerea subventiilor;

o  Restructurarea majora a Administratiei Nationale a Drumurilor prin privatizarea activitatilor conexe: reparatii, intretinere, semnalizare, folosirea in cea mai mare masura a utilajelor  executate in Romania;

o  Stimularea, incurajarea, consolidarea si liberalizarea pietei interne de transport, in sistem concurential, in special pentru transportul feroviar si aerian;

o  Asigurarea protectiei si conservarii mediului.

Reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurilor de transport pentru imbunatatirea transportului de calatori si eficienta transportului de marfa trebuie sa se produca in vederea alinierii sistemului national de transport la sistemul european. Astfel se lucreaza la:

Programe de transport feroviar - modernizari ale liniilor de cale ferata, reluarea lucrarilor abandonate, reabilitarea si modernizarea metroului Bucuresti si extinderea acestuia;

Programe de transport rutier - simplificarea sistemului de taxe pentru transportatorii rutieri, reabilitarea retelei de drumuri (finalizari ale lucrarilor de reabilitare incepute, inceperea altor lucrari de reabilitre a drumurilor, amenajari in punctele de control si trecere a frontierei), punerea in aplicare a programelor de constructie autostrazi;

Programe de transport fluvial si pe cai navigabile interioare - lucrari de amenajare a hidrocentralelor, reabilitarea cailor si canalelor navigabile, protectii si consolidari de maluri, amenajari pentru asigurarea navigatiei pe Dunare;

Programe de transport maritim - reabilitarea portului Constanta si modernizarea acestuia;

Programe de transport aerian - aducerea flotei aeriene la standarde internationale, achizitionarea de noi aeronave, modernizarea aeroporturilor Internationale Bucuresti - Otopeni si Bucuresti-Baneasa.

Se doreste de asemenea stimularea, consolidarea si liberalizarea pietei interne de transport feroviar in sistem concurential, care se poate realiza prin revizuirea actualei organizari a caii ferate, sprijinirea dezvoltarii activitatii operatorilor de transport feroviar privati.

Interesant este punctul de vedere al d-lui J. Scheele, sef al Delegatiei Comisiei Europene la Bicuresti, exprimat intr-un interviu acordat in 2004. Acesta a declarat ca nu are indoieli ca incepand cu 2007, dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, cererea de transport va creste exponential in Romania. E drept ca in acelasi timp va fi o perioada de limitare a posibilitatilor romanilorde a face cabotaj¹⁶ in statele membre - se vor putea face transporturi, de exemplu intre

Germania si Franta insa nu intre doua puncte din interiorul unui stat membru. Teoretic si transportatorii comunitari vor putea face cabotaj in Romania insa autoritatile romane au dreptul sa refuze statelor membre orice astfel de posibilitati (insa numai intre doua puncte de interior, nu si la importul/exportul romanesc). Dupa o perioada insa cabotajul va fi eliminat complet.

Tinand cont de faptul ca barierele vamale vor disparea, fluxul de circulatie al marfurilor va fi stimulat dar trebuie avut in vedere faptul ca transportul pe teritoriul romanesc va trebui supravegheat mai atent in ce priveste respectarea timpilor de odihna pentru soferi, protectia mediului, standardele vehiculelor de transport. Este acevarat ca vor creste costurile dar in acelasi timp siguranta traficului va avea alt nivel.

Un sector care are multe carente in Romania este al parcarilor - acest sector ar trebui oferit in exclusivitate inteprinzatorilor particulari, iar in opinia D-lui Scheele, Guvernul Romaniei ar trebui sa ia initiativa sprijinului sectorului privat. Odata cu aderarea, Romania va trebui sa adopte legislatia europeana in materie, iar pentru unele cerinte cum ar fi restrctiile de greutate sau cabotaj fiind nevoie de o perioada de tranzitie.

Concluzia trasa din afirmatiile oficialului european aste ca anul 2007 va constitui o imensa oportunitate pentru sectorul transporturilor, mai ales daca se tine cont de faptul ca in Romania costul pe km este cu 15% sub media Europei. Asta inseamna ca exista premise ca transportul romanesc sa fie foarte competitiv. Totodata trebuie acordata multa atentie la siguranta rutiera - infrastructura, flota dar si transportului intern, nu numai celui international.