Sondajul

Sondajul

1.1 Particularitatile sondajului

Sondajul este o metoda de culegere a datelor primare, pe baza unui chestionar administrat unui esantion reprezentativ de respondenti. Instrumentul de culegere a datelor este chestionarul. Acesta reprezinta unul dintre cele mai importante elemente de care depinde reusita unei cercetari selective.

Datele culese prin prin aceasta metoda reprezinta materia prima a cercetarii de marketing si printr-o analiza si interpretare corespunzatoare, acestea sunt transformate in informatii folositoare procesului decisional de marketing.

Domeniul cel mai important al cercetarii de marketing il reprezinta studierea pietei, in cazul nostru, studierea pietei ciocolatei din Romania.

Sondajul are cateva particularitati:

culegerea datelor presupune o comunicare cu respondentii; comunicarea este verbala in cazul prezentei lucrari, dar mai poate fi facuta in scris sau pe calculator. Prin acest lucru se deosebeste de alte metode de cercetare.

esantionul de la care se culeg datele trebuie sa fie reprezentativ pentru colectivitatea tinta, care este analizata.

caracter descriptiv: sondajele sunt focalizate asupra scopului de descriere a caracteristicilor unui numit fenomen de marketing. Caracterul descriptiv presupune: informatii prealabile despre fenomenul respectiv, definirea problemei decizionale si a scopului cercetarii, lista de obiective ale cercetarii, coordonatele cercetarii (unitatea de sondaj, locul, timpul si modul de desfasurare a cercetarii).

caracter cantitativ: se cuantifica datele obtinute in urma sondajului, in vedere proiectarii lor ulterioare, la nivelul populatiei tinta.

Informatiile obtinute cu ajutorul sondajului pot fi diverse. Sa luam in considerare exemplul unui sondaj ce are ca scop studierea comportamentului de cumparare si consum de ciocolata, la nivelul gospodariilor din Ploiesti.

Acest sondaj poate sa ofere informatii referitoare la:

numarul de membrii al unei gospodarii, din care cei ce achizitioneaza ciocolata, cei care influenteaza deciziile de cumparare, veniturile, stilul de viata.

marcile care sunt cumparate de diferitele tipuri de gospodarii, masura in care sunt preferate anumite marci.

modalitatile de consum: cum prefera oamenii ciocolata- sub forma de tableta, praline, baghete sau in alte moduri. De asemenea, principalele criterii de selectie ce stau la baza alegerii ciocolatei si a punctelor de vanzare de unde consumatorii prefera sa cumpere(magazine specializate, magazine de tip supermarket sau hypermarket etc).

frecventa cumpararilor de ciocolata.

motivele datorita carora sunt preferate, respectiv cumparate diferitele marci de ciocolata.

cantitatea medie de ciocolata consumata lunar, pe total si pe fiecare marca in parte; cantitatea de ciocolata cumparata in medie, de fiecare data.

Aceasta metoda prezinta numeroase avantaje: se obtin informatii despre motivele, atitudinile, preferintele consumatorilor de ciocolata din piata tinta; comunicarea verbala cu respondentii este flexibila; se pot utiliza mijloace vizuale, produse, ambalaje;  determinarea influentei anumitor variabile, cum este venitul; posibilitatea de prezice comportamentul viitor de cumparare.

1.2 Tipuri de sondaje

Gradul de structurare, cunoasterea scopului cercetarii de respondent, criteriul temporal, modul de comunicare cu respondentii, sunt criterii dupa care sondajele pot fi clasificate.

Dupa gradul de structurare- sondajul se caracterizeaza prin existenta unui chestionar cu intrebari care au o formulare si o ordine prestabilita- sondajul structurat. Acesta poate fi cu un grad inalt de structurare (numai cu intrebari inchise) sau cu un grad mai scazut de structurare (mai multe intrebari deschise incluse in chestionar). In aceasta cercetare, voi apela la un sondaj cu un inalt grad de structurare.

Dupa cunoasterea scopului cercetarii de catre respondent, se disting tipurile de sondaj: nedisimulate si disimulate. Scopul unui sondaj nedisimulat este cunoscut de respondent, acesta fiind dezvaluit de cercetator sau operator. Scopul unui sondaj disimulat nu este cunoscut de respondent, cercetatorul dorind sa obtina un grad de acuratete al raspunsurilor cat mai mare.

Dupa criteriul temporal, se disting cercetarile selective transversale si cercetarile selective longitudinale. Cele transversale consta in culegerea datelor o singura data, la un moment dat. Cele longitudinale se refera la examinarea evolutiei in timp a unui fenomen.

Dupa modul de comunicare cu respondentii, se disting: sondajele clasice, sondajele asistate de calculator si sondajele online pe internet. In cadrul sondajelor clasice, cercetatorii pot opta pentru unul dintre urmatoarele tipuri de sondaj: personal, telefonic, prin posta sau alt tip de sondaj autoadministrat.