Sondajul duodenal

Def. Sondajul sau tubajul duodenal consta din introducerea unei sonde Einhorn dincolo de pilor, realizand o comunicare intre duoden si mediul exterior.

Scop:

explorator

extragerea continutului duodenal format din continut gastric, bila (A, B, C), suc pancreatic si secretie proprie

aprecierea functiei biliare hepatice, a cailor extrahepatice

descoperirea unor modificari anatomo-patologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea, compozitia chimica sau morfologica a sucurilor extrase prin sondaj

evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau cailor biliare

terapeutic

drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care au actiune directa asupra ficatului, a cailor biliare sau a tubului digestiv. Acestea vor actiona fie local, fie se vor resorbi prin peretii intestinali, ajungand prin vena porta in ficat, de unde apoi vor fi excretate impreuna cu bila in caile biliare, urmand calea circulatiei entero-hepatice

alimenttie artificiala

- se introduc lichide hidratante si alimente lichide in organismul

pacientilor inconstienti sau cu imposibilitate de inghitire

aspiratie continua

- in cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale

- dupa interventii chirurgicale pe tub digestiv (postoperator)

Generalitati

se verifica totodata si permeabilitatea cailor biliare

- se pot localiza procesele patologice hepatobiliare, prin separarea bilei veziculare de cea hepatica din continutul sucului duodenal

- analiza sucului pancreatic urmareste dozarea fermentilor din continutul lui

- recoltarea sucului pancreatic se face prin tubajul duodenal

materiale

de protectie

• Musama si aleza
• Sort de cauciuc sau alt material impermeabil
• Prosoape

sterile

• Sonda Einhorn
• 2 seringi de 20 ml
• manusi de cauciuc sterile
• pensa hemostatica
• medii de cultura , eprubete

nesterile

• tavita renala
• tava medicala
• stativ pentru eprubete
• pahar cu apa aromata
• perna cilindrica dura sau patura rulata
• hartie de turnesol rosie si albastra

medicamente

• sulfat de magneziu 33%
• ulei de masline
• novocaina
• solutii necesare hidratarii si alimentarii(materialele se vor alege in functie de scopul sondajului)

pregatirea pacientului

psihic

- se informeaza pacientul

- i se explica necesitatea tehnicii

fizic

- pacientul va fi nemancat

- se izoleaza patul cu un paravan

- se protejeaza cu musamaua si aleza

- se aseaza pacientul in pozitie sezand la marginea patului

- se protejeaza cu sortul din material plastic

- i se indeparteaza proteza (dupa caz)

- i se da tavita renala sa o tina sub barbie

executie

asistenta se spala pe maini

imbraca manusi sterile

prinde sonda(umezita) cat mai aproape de oliva si o introduce cu blandete prin cavitatea bucala sau nazala pana in faringe

cere pacientului sa respire adanc, cu gura deschisa si sa inghita de cateva ori pana cand oliva trece in esofag

cu miscari blande ajuta inaintarea sondei pana la marcajul 45cm la arcada dentara, moment in care se considera ca sonda a trecut de cardia si a patruns in stomac

se aseaza pacientul in decubit lateral drept, cu trunchiul usor ridicat si capul mai jos,coapsele flectate pe bazin

se introduce perna cilindrica sub regiunea hepatica

se impinge usor sonda spre pilorpana la marcajul 60cm

se continua introducerea sondei cu rabdare si atentie concomitent cu actiunea de inghitire a ei de catre pacient(1-2cm la 3-5min)

cand diviziunea 75cm se afla la arcada dentara, oliva sondei a ajuns in duoden(dupa cca 1-1 ½ ore de la patrunderea ei in stomac)

verificarea pozitiei sondei

• daca nu se scurge bila sau lichidul scurs nu are aspectul bilei, se verifica daca sonda a ajuns in duoden sau s-a incolacit in stomac
• se insufla 60ml de aer prin sonda cu seringa si dupa un minut se aspira;  daca sonda a ajuns in duoden se recupereaza mai putin de 20ml
• se introduc 10ml de lapte care nu mai poate fi extras daca sonda a ajuns in duoden, dar poate fi extrasa daca ea se afla in stomac
• se face control radiologic, sonda urmarindu-se sub ecran, ea fiind vizibila datorita impregnarii cu saruri de plumb

captarea bilei

• dupa 1-1 ½ ore de la patrunderea sondei in stomac, la capatul liber al sondei apare bila A, coledociana, de culoare galben-aurie, care se colecteaza intr-o eprubeta
• se verifica reactia sucului duodenal cu hartia de turnesol
• se introduc prin sonda 40ml solutie sulfat de Mg 33%, sterila, incalzita la temperatura camerei pentru a favoriza drenarea bilei veziculare
• se inchide extremitatea libera a sondei prin innodare sau cu o pensa
• dupa 15-30min se deschide sonda si se colecteaza 30-40ml bila vascoasa de culoare inchisa castanie -bila B, veziculara
• la indicatia medicului se pot recolta 3-5ml bila B intr-o eprubeta sterila sau pe medii de cultura pentru examen bacteriologic
• dupa evacuarea bilei B se colecteaza o bila clara care provine direct din ficat -bila C, hepatica; aceasta, fiind in cantitate mai mare, se va capta intr-un recipient corespunzator
• extragerea sondei se face dupa ce se insufla cativa ml de aer si se inchide capatul liber cu o pensa
• extremitatea sondei se va tine sub nivelul stomacului pacientului pentru a impiedica scurgerea continutului ei in faringe sau in cavitatea bucala
• se goleste continutul sondei si se asaza in tavita renala

ingrijirea ulterioara a pacientului

• se ofera un pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii
• se sterg mucozitatile de pe fata si barbie
• se indeparteaza sortul din material plastic
• se aseaza pacientul in pozitie comoda

pregatirea produsului pentru examen de laborator

• se determina cantitatea de bila obtinuta
• se eticheteaza recipientele
• se trimit probele la laborator

Se reorganizeaza si se noteaza in f.o.

accidente

• innodarea sondei datorita contractiilor peretilor stomacali in timpul senzatiei de varsaturi
• incolacirea sondei in stomac
• greturi si varsaturi
• imposibilitatea drenarii bilei cauzata de un obstacol functional(spasmul sfincterului Oddi) sau anatomic(coagularea bilei vascoase)

De stiut

sunt situatii cand sonda nu patrunde in duoden datorita unui spasm piloric; inchiderea si deschiderea duodenului fiind reglata de reactia continutului gastric se incearca neutralizarea sucului acid stomacal cu bicarbonat de sodiu solutie 10%  20-40ml

relaxarea spasmului piloric se poate face prin administrare de medicamente antispastice

in cazul innodarii sondei in stomac, extragerea se va face cu atentie pe cale bucala cu ajutorul unei spatule linguale si a unei pense (chiar daca a fost introdusa pe cale endonazala)

relaxarea sfincterului Oddi se poate realiza prin introducerea a 5-10ml novocaina solutie 1-2%

De evitat

aspirarea continutului sondei la extragerea ei

oboseala pacientului prin prelungirea duratei sondajului peste 3h

grabirea inaintarii sondei

depasirea duratei de executie >3^1/2h