Sincronizarea productiei

In sincronizarea productiei ,fiecare operatie ar trebui sa produca doar atat cat sa satisfaca cererea .Daca un sistem Kanban este pus in fnctiune ,cererea este semnalata de carduri.Scopul celuleor si operatiilor oriunde in proces este de a alege necesarul CT si de a face asta cu un minim de deseuri.Ca si explicarea lui Monden echilibrarea procesului este o metoda de imbunatatire continua si de realocare a muncitorilor ,un proces care implica trei pasi :

1.Eliminarea deseurilor sarcinilor.

2.Realocarea sarcinilor.

3.Reduce forta de munca ,vezi (1)

Urmatoarea sectiune ilustreaza procesul.

ECHILIBRAREA PRIN REALOCAREA MUNCITORILOR

Presupunand necesarul de CT pentru o celula care e de 1 minut si sarcinile dintr-o celula sa fie atribuita astfel incat sa se intalneasca acel CT .Presupunand atribuirea initiala ca rezultand 5 muncitori la 5 statii ,cu timpii statiilor de lucru aratati in figura 17.10.Muncitorii A,B si D sunt strangularile celulei de cand ei acumuleaza cel mai lung timp.De la acel timp ,0,9 minute este mai putin decat necesarul ,productia celulei este adecvata timpului.Uneori din cauza ca la fiecare statie de lucru ,timpul pentru indeplinirea sarcinii este mai mic decat necesarul de CT,fiecare statie de lucru trebuie sa fie ocazional inactiva deci celula nu produce in exces necesarul de productie.

Aceasta stare inactiva este reprezentata in figura alaturata.Fig17.10.

Timpul arata pentru fiecare muncitor ca este comprimat timpul pentru cateva secvente separate ale sarcinii care pot (teoretic )fi modificate sau schimbate intre statiile de lucru.Presupunand ca o combinatie de eliminare a deseurilor ,realoca sarcinile,sarcinile pot fi :

Sa fie reechilibrat astfel incat fiecarui muncitor sa ii ia 0,86 minute ,cum este in figura 17.11.Aceasta vrea sa fie o imbunatatire deoarece fiecare acum poate lua aceesi amonte (celula este perfect echilibrata ;cateodata nu este din cauza imbunatatirilor nu poate fi realizata.De fapt pentru a obtine acea celula trebuie sa fie tinuta 1 minut procentul de timp inactiv in celula nu este schimbat de asa numita imbunatatire.Scopul echilibrarii este de realiza necesarul de CT cu cea mai mare eficienta ,o mai buna solutie ar fi ceva ca de exemplu atribuirea aratata in figura 17.12.Acolo sarcinile au fost schimbate deci patru muncitori aveau fiecare cate 1 minut de munca in timp ce 5 muncitori au 0,3 minute .Desi timpul inactiv din celula este la fel atribuirea este mai buna deoarece acum toate eforturile pot fi concentrate asupra imbunatatirilor sarcinilor astfel incat ultimele ,muncitorul E are sarcini care pot fi realocate in timp ce muncitorii A si D si muncitorul E poate fi apoi transformata in afara celulei.Celula poate intra apoi in proces la capacitate maxima cu numai patru muncitori .

Echilibrarea operatiilor este un proces continuu.Schimbarile in necesarul CT-ului inchiderea la operatiile individuale sunt constant amenintate de productia de sincronizare.
(andone ,diagrame )pentru a tine muncitorii informati despre problemele la toate stgiile proceselor.

Abilitatile operatorilor ,operatiile flexibile si scurtele schimbari permit o adaptare rapida la schimbarile in productia cererii si in productia mixta.

Mai putin de capacitatea maxima programul de a alaturare a patru intarzieri sau cereri neanticipate.

Celulele de lucru de obicei au niste abilitati de adaptare la schimbarile in CT fara a inceta sa munceasca.In intreagul sistem de productie

Adaptabilitatea este de obicei cu _+10%din CT .Atata timp cat programul productiei(rata productiei si amestecul produselor)nu sunt schimbari majore ,nu este nici un plan necesar pentru operatiunile de ajustare pentru a schimba CT-urile.

Mentinerea sincronizarii

Intr-un proces sincronizat ,uneori programul finalizat de productie este schimbat asa ca e nevoie de CT-ul operatiuniilor.Schimbarile sunt inevitabile desi mentinerea nivelului final de productie reduce programul de frcventa si magnitudine a schimbarilor .Daca schibarea in programe reprezinta o mica ajustare zilnica sau saptamanala spre un nivel de baza al programului ,apoi un simplu mod pentru operatiile amontei de a tine pace este de a mari sau scurta ziua de lucru.Acest lucru este de departe mai simplu decat a avea fiecare operatie reajustare spre o noua productie CT care este necesara schimbarii comenzii de lucru,schimbarii configuratiei masinii si asa mai departe.

Ar trebui sa fie evident ca o intarziere sau o intrerupere oriunde intr-un proces sincronizat are potentialul de a sincroniza intrarile procesului.Pentru acest motiv luminile andon localizeaza la fiecare operatie (sau un status board localizat central pe intrarile procesului)sunt folosite pentru a arata ce face in acel moment operatia .Cand lumina operatiei este rosie ,supervizorii si lucratorii adiacenti alearga sa rezolve problema.Intr-o adevarata sincronizare a procesului ,lumina rosie la una din operatii este un semnal pentru oricare operatie pentru a se opri.Numai dupa ce problema a fost rezolvata (lumina verde )poate opri toate operatiile ,si acestea oprindu-se simultan.

Adaptarea la schimbarile programului

O majora consideratie este in setarile programului de productie este abilitatea atelierului de a intalni volumele specifice necesarului de CT.

Intorcandu-ne la cele trei exemple ale noastre ,presupunand o productie zilnica a fost procesata in concordanta cu programul aratat in tabelul 17.5,coloana 1.In medie un produs este produs la o rata de 1 la fiecare 72 de secunde ,deci 72 de secunde este CT-ul la care amontul operatiilor devine normal.Acest CT corespunde la o rata medie de productie a 50 de unitati pe zi.Aceasta schimbare rezulta din dintr-o crestere din totalul zilnic necesar productiei din 350 de unitati

La 400 de unitati (coloana a 2 a ).Exista 2 moduri de procese de productie care pot intalni aceasta crestere :cresterea productiei pe ziua de lucru sau micsorarea CT-ului(creste rata productiei)In general alternand 8 productii pe zi sau rata productiiei ,sau niste combinatii ,este modul in care procesul de productie ajusteaza schimbarile din cerere.

Alternarea zilei de munca

Alternand necesarul de productie marind ziua de munca .Plecand de la 350 de unitati la 400 de unitati reprezinta o credtere a 14,3% in necesarul de productie ,ziua de lucru va fi de 8 ore.

Prin adaugare MMP-ul repeta secventa care trebuie schimbata pentru a reflecta cresterea in cererea pentru productia lui B .Folosind procedura folosita in capitolul precedent ,secventa dinaintea schimbarii este AABABAC ;pentru a reflecta necesarul de crestere in B secventa trebuie acum sa includa trei B cu 4 A si unul de C .Presupunand secventa ABABABAC este folosit .Repetand aceasta secventa 50 de minute pe zi vom avea necesarul pentru fiecare productie .

Notite din coloana 3 care desi CT-ul pentru fiecare schimb al productiei cumva ,intregul CT(toata productia)ramane la fel.Desi fiecare operatie va avea de marit productia sa pentru diferite productii ale procentajului micsorat pentru productia lui B este nesetata de marirea CT-ului pentru productia lui A si a luiC.Global capacitatea pe ora a procesului va ramane neatins.

Alternarea ratei productiei

Presupunand ca 7 ore pe zi se mentin in acest caz intalnim cresterea cererii productiei care va fi necesara pentru cresterea productiei globale.In exemplu plecam de le 350 de unitati pe zi la 400 de unitati va fi necesar ca CT-ul procesului sa fie redus de la 72 de secunde la 63 secunde (420 de minute pe 400 de unitati)

Media ratei de productie trebuie sa creasca de la 50 e unitati la peste 57.14 unitati/ore(4oo de unitati/7 ore)

Asa cum vom vedea in tabelul 17.6,coloana 2 si 3 crsterii rateiproductiei va ava o semnificanta descrstere a CT-ului pentrru productia lui B (33%)car in scurt timp

Exista ceva care sincronizeaza totul si desi in a trage productia nu este destul de simplu,este inca foarte important .Ideal ,materialele se misca prin procesele de productie pe ceva neted ,unmodel uniform.Programul stagiului final al procesului determina rata la care materialele dina monte sunt consumate .Procedura stabilirii CT-ului al operatiilor amontei de a intalni CT-ul operatiei finale este numita sincronizare .

Conceptul CT-ului mai degraba decat rata productiei este folosita in a trage productia deoarece

Este implicata cu regularitate ,uniform si periodic in productie -o nivelata , si cu un debit uniforma,intrucat rata productiei implica o cantitate produsa in termenul a niste perioade de timp fara a privi spre uniformizare.

Ritmul procesului este determinat de cea mai inceata operatie,strangularea .

Cand capacitatea strangularii este mai mica decat cererea ,presarea lucrarilor intr-un sistem ar trebui predicata la capabiliatatea strangularii pentru procesarea acestor lucrari.Intr-un proces de productie care utilizeaza tambur-tampon si franghie ,strangularea seteaza timpul de rulare a a productiei oriunde intr-un proces,un tampon al protectiei muncii strangularea din amontul

intreruperilor ,si lucrarile sunt eliberate intr-un sistem bazat pe un program sau restante de lucru la strangulare

.Un formular al lui Kanban leaga strangularea de cu un inceput al procesului care poate fi folosit pentru a semnala presarea unor noi lucrari in proces.

Legat de sincronizare si CT este tema echilibrului.Intr-un sistem echilibrat ,fiecare stagiu edte despre aceeasi munca continuta ,si aceasta munca contine timpul care este echivalent cu necesarul CT.Cand timpul de efectuare a sarcinii la diferite statii de lucru este diferit ,procesul este neechilibrat ,care implica acei cativa muncitori care lucreaza mai mult decat ceilalti.

.Din procesul de productie trebuie constransi la necesarul CT ,muncitorii le caror sarcini necesita mai putin timp si care vor fi inactivi de-a lungul fiecarei parti a ciclului .In MMP,echilibrarea este bazata pe greutatea medie a sarcinii si a timpului care necesita mai mult timp pentru productia modelelor in secventarea modelelor amestecate .

Procesul echilibrarii este in curs de desfasurare si ieste alt aspect al continuarii imbunatatirilor.

Odata luate si atribuite statiilor de lucru ,supervizorii si muncitorii fac mai multa treaba decat ceilalti .se pot intalni doua moduri de schimbari ale necesarului de cerere ,una din ele e de a combina marimea zilei de munca si rata productiei procesului.Cu cat este in mod inerent mai dificil din implicarea schimbarilor lui CT si potential reechilibrarea sarcinilor pentru toate operatiile in proces.Astfel alternand marimea zilei de munca este cea mai favorabila metoda ,in urma unei rulari scurte si uniunea contractelor moderne .

adesea specificand o gama de timp,spune ,de la 7 la 10 ore ,ca o normala zi de lucru .O astfel de schimbare ,cateodata ,poate cauza dificultate pentru muncitori,si aceasta poate fi intr-un fel rar

vin si notite mai avansate

.Termenele lungi schimbate in cerere pot fi initial manifulate de schimbari in ziua de munca sau de ore suplimentare ;prin continue imbunatatiri ,CT.urile ar trebui sa fie ajustate astfel incat eventual ,marimea zilei de lucru sa poata fi adusa din nou la normal.

Intrebari

1.Explica conceptul sincronizarii in proces.Ce este necesar pentru o secventa a operatiei pentru a fi sincronizata?

2.Cum este un process sincronizat cand timpul de completare pe unitate a operatiei intr-un process este diferit?

3.Explica (a)relatia dintre rata productiei si ciclul de timp si (b)interpretarea lor in productia sincronizata.

4.Privind capacitatea productiei pentru toate operatiile din proces ,ce este necesar ca baza a CT-ului pentru operatiile necesare CT-ului la sfarsitul asamblarii?

5.Explica intelesul termenului tambur,tampon si franghie.

6.In strangularea programarii ,de ce este dezirabil sa mentinem un tampon al muncii inaintea strangularii ?

7.De ce sistemul CONWIPnu descrie in capitolul 8 strangularea din intreruperile care apar aval din strangulare ?

8.Ce inseamna pentru muncitori intr-un proces sa fie echilibrati ?

9.Discuta intelesul termenului linie echilibrata asa cum se aplica ea intr-un procesMMP.

10.Comenteaza pe urmatoarea fraza :Un proces are opt statii de lucru in secventiere ;,statia cu cea mai mare munca ia 94 de secunde ;acolo CT-ul pentru intregul proces ar trebui sa fie setat la 94 de secunde pe unitate .

Probleme

1.La compania Feebo,componentele U,V,W si x sunt asamblate intr-o celula in cantitatoi zilnice a 70,14o,280,si respectiv35.

a.Atribuind cate 480 de minute zilei de lucru,care este media globala a componentei CT a celulei ?

b.Atribuie nivelului 1 BOM defalcarea partilor pentru componentele din problema 1 sunt ca urmatoarele(parantezele indica numarul necesr acestei parti)

Aceste parti sunt din urmatoarele locuri:partile H siE au ca furnizor un vanzator si

celelalte parti sunt produse in feebo de plante-Partile A si D pe alta line,partile B si

F intr-o celula ,si partile C si G in alta celula.

a.Ce este MMP secventa pentru linia care produce partile A si D?Care este media necesara CTa liniei.?

b.Celula care produce B si F face in fiecare loturi de cate 50.Timpul care trece dintre

loturi este de 3 minute.Ce trebuie sa faca CT la celula pentru a satisface cererea pentru

partile care merg in componentele U si W?

c. Celula care produce partile C si G fac asta intr-un model combinat.Care este secventa

MMP?Care este media necesara a CT-ului?

d.Furnizorul livraza partile H si E direct in punctele lor de utilizare la 8 dimineata si

dupa amiaza.Cat din fiecare parte,in medie,ar trebui sa fie in fiecare livrare?

3.Referire la esemplul 2

a.Repetam exemplul dar asumam(i) timpul lui W =0 la care primele trei lucrari sunt deja

eliberate si programate.

b.Presupunem ca dupa ce lucrarile 6,9, si 12sunt eliberate ,fiecare din ele au nevoie

de timp suplimentar de 2 ore pentru a ajunge la punctul dorit(in concluzie ,L creste cu 2 ore pentru fiecare.Facem acelasi lucru pentru W=0,W=1,W=2,si in fiecare caz notam efectul

acelor intarzieri pentru completarea timpului la toate lucrarile ,timpul mediu de asteptare

la final,si timpul inactiv al operatiei.Compara si comenteaza pe rezultate.

4.Media zilnica a cererii pentru o productie este 95 de unitati.Productia celulei a avut

patru statii de lucru si rulari de 400 min/zi.Timpul de finalizare a sarcinilor la 4 din statiile de lucru este de 210,180,205,si respectiv 160 de secunde,Discuta scopul si strategia generala

pentru acest proces.

5.Figura 17.13 este diagrama pentru un proces de asamblare.Tabelul 17.7 arata timpul sarcinii in minute t_ij pentru i= a,b,c.h;j=X,Y,Z.Presupunand cererea zilnica de 30 de unitati pentru x,15 unitati,60 pentru Z.Acordam timp de lucru pe zi 480 de minute.

a.Care este necesarul de CT pentru X,Y,Z, SI genaral?

b.Greutatea medie a timpului sarcinii pentru fiecare.

c.Folosind greutatea medie pentru timpul sarcinii si diagrama atribuie sarcinilor o linie folosind cel mai lung timp de rulare.

d.Care este eficienta liniei ?

e.Care este potentialul maxim al lui CT al acestei linii ?Care ar trebui sa fie productia zilnica a liniei la acest CT pentru fiecare dina ceste produse ?

f.Daca doriti sa cresteti productia de dincolo de linia de maxim determinata in partea e

,la ce statie de lucru va trebui sa facem efortul de imbunatatire?Daca ducem toate eforturile de imbunatatire la aceasta statie de lucru care va fi cea mai buna imbunatatire pe care o poti face(de exemplu la urmatoarea imbunatatire a aceastei statii de lucru nu vom creste productia liniei.)?

Note de final

1.E.M. Goldratt si J.Cox,Scopul(Croton Hudson,NY:North River Press,1984)vezi

si E.M.Goldratt si R.E.Fo,Cursa(Croton-on Hudson,NY:North River Press,1986;)

M.M.Umble si M.L.Strikanth,Sincrone de fabricatie(Cincinnati,OH:S,Editarea de sud vest,1990).

1.E.M. Goldratt si J.Cox,Scopul(Croton Hudson,NY:North River Press,1984)vezi

si E.M.Goldratt si R.E.Fo,Cursa(Croton-on Hudson,NY:North River Press,1986;)

M.M.Umble si M.L.Strikanth,Sincrone de fabricatie(Cincinnati,OH:S,Editarea de sud vest,1990).

2.Adaptarea dupa W.Hopp si M.Spearman,Fabrica de fizica:Fundatiile fabricii de

management(Chicaco:Irwin,1996),pp 444-7.

3.Ibid.,pp478-83.

4.Vezi,de exemplu,R.Askin si C.Standridge,Modele si Analize ale Sistemelor de fabicatie

(New York:John Wiley,1993),Chapter 2.O excelenta referinta pe aceasta tema de secventiere si echilibrare, inclusiv evaluarea a unor metode de linii de echilibrare comune,este

E.Buffa si J.Miller,Sistemele productiei de inventar:Planificare si Control(Homewood

,IL:Richard D.Irwin,1979),capitolul 9.

5.Y.Monden,Sistemul de productie Toyota(Norcross,VA:Ingineria industriala si presiunea de management,1993),179-83.

6.J.T.Black,Designul fabricii cu un viitor(New York:McGraw-Hill,1991)p.152

7.R.Hall,Zero Inventii(Homewood,IL:(Dow Jones-Irwin,1983)p 62-3.