Sectorul IMM-urilor la nivelul UE

Sectorul IMM-urilor la nivelul UE

1. Marime si structura

Lumea de astazi se deosebeste, printr-o serie de aspecte esentiale, de cea cu care eram obisnuiti de multa vreme. Sperantele privitoare la intreprinderile mici si mijlocii (IMM-urile) au crescut cu rapiditate pe plan mondial, atat in tarile in curs de dezvoltare, cat si in cele dezvoltate. Dupa o perioada de mare fascinatie pentru corporatiile multinationale care se extindeau rapid, liderii politici si economici, au accentuat, in ultimii ani, importanta sectorului IMM atat pentru economiile de piata dezvoltate, cat si pentru cele de tranzitie. Printre principalele motive pentru aceasta reinnoire se numara noul mod de a gandi al managerilor si economistilor din tarile cu o economie de piata dezvoltata si o perceptie noua a oportunitatilor economice. Importanta productiei de masa standardizata se diminuase deja de ceva timp datorita orientarii spre calitate in management, si spre capacitatea de a adapta productia la nevoile individuale, in continua schimbare, a unor consumatori din ce in ce mai puternici.

In Uniunea Europeana, nu se poate vorbi despre o evolutie unitara in statele membre in ceea ce priveste intreprinderile mici si mijlocii. Conditiile istorice diferite au determinat si evolutii diferite. In anii `80, aceste intreprinderi au cunoscut o ascensiune deosebita in statele membre ale Uniunii Europene, fapt ilustrat sugestiv prin intermediul sintagmei "Intreprinderile mici si mijlocii - uriasul ascuns al economiei europene". Tot de atunci, intreprinderile mici si mijlocii au inceput sa se bucure de o atentie cu totul speciala. Anul 1983 a fost proclamat anul intreprinderii mici, mijlocii si artizanale, prilej cu care s-a propus si adoptat un program de actiune pe trei ani, orientat in directia dezvoltarii acestor intreprinderi. In anul 1986 s-a desemnat la nivelul Uniunii Europene un comisar special care sa se ocupe de problemele firmelor mici si mijlocii, iar in anul 1990 s-a infiintat Directia Generala XXIII, focalizata pe IMM-uri. Carta Europeana pentru Intreprinderi Mici, document politic de baza aprobata de liderii UE la Consiliul European de la Feira din 19-20 iunie 2000, plaseaza nevoile micilor intreprinderi in centrul politicii UE. Carta^[1] solicita Comisiei si statelor membre sa actioneze pentru sprijinirea si incurajarea micilor intreprinderi in zece domenii cheie:

Educatia si instruirea intreprinzatorilor;

Initierea mai putin costisitoare si mai rapida a afacerilor;

Legislatie si reglementari mai bune;

Asigurarea calificarii necesare;

Imbunatatirea accesului on-line;

Mai multe informatii despre Piata Unica;

Sistemul fiscal si aspectele financiare;

Consolidarea capacitatii tehnologice a intreprinderilor mici;

Utilizarea modelelor e-business de succes si asigurarea unei asistente de calitate pentru intreprinderile mici;

Dezvoltarea unei reprezentari mai puternice si mai eficiente a intereselor intreprinderilor mici pe plan national si la nivelul Uniunii Europene

Prin continutul sau referitor la aspectele esentiale pentru intreprinderile mici, Carta are un rol foarte important, marcand dezvoltarea lor si imbunatatirea mediului de afaceri, aceasta reprezentand o cerinta si pentru Romania, ca membra U.E.

In plan educational, politica Uniunii Europene va cultiva spiritul intreprenorial prin predarea cunostintelor generale de afaceri si intreprenoriat la toate nivelurile de invatamant. Modulele specifice ale instruirii in afaceri vor deveni o componenta definitorie a programelor preuniversitare si universitare. Vor fi incurajate initiativele intreprenoriale si se vor organiza cursuri de pregatire a managerilor din intreprinderile mici.

Un punct important al documentului se refera la legislatie. Noile reglementari nationale si comunitare sunt analizate din perspectiva impactului lor asupra intreprinderilor mici si a intreprinzatorilor. Comisia Europeana isi propune sa simplifice actele legislative referitoare la concurenta, in vederea reducerii dificultatilor intampinate de firmele mici in procesul de conformare cu aceste prevederi. In ceea ce priveste extinderea pe multiple piete, aceste firme resimt efectele pozitive ale reformelor derulate in economia europeana. Reformele trebuie continuate si accelerate pentru a se constitui o piata interna unica, accesibila intreprinderilor mici. Domeniile tinta sunt comertul electronic, telecomunicatiile, utilitatile, achizitiile publice si sistemele de plati transfrontaliere.

Un inceput mai ieftin si mai rapid este un alt obiectiv de atins. Costurile infiintarii de intreprinderi ar trebui sa evolueze spre cele mai competitive din lume, iar accesul online pentru inregistrare ar trebui sa se dezvolte. In acest sens, statele membre au in vedere aplicarea unor practici eficiente in domeniul fiscal si a unor instrumente de stimulare a performantei individuale; imbunatatirea relatiei dintre sistemul bancar si sectorul de intreprinderi mici prin crearea unor conditii potrivite de acces la credit si la capital mixt.

In perioada imediat urmatoare se vor sustine cooperarea si schimbul tehnologic intre micile intreprinderi europene. Atat la nivel local, cat si la nivel regional, vor fi intreprinse actiuni concrete care vizeaza constituirea de asocieri si retele inter-companii in vederea cresterii capacitatii acestora de a patrunde pe noi piete.

Utilizarea modelelor e-business de succes si asigurarea unei asistente de calitate pentru intreprinderile mici figureaza printre prioritatile inscrise pe agenda Comisiei Europene. Firmele vor beneficia de consultanta si ajutor oferit de experti inclusiv prin site-uri web si prin intermediul paginilor de internet ale Observatorului European al IMM-urilor^[2].

O dovada in plus a preocuparilor manifestate de Uniunea Europeana in sfera IMM este organizarea cu tema "Intreprenoriatul si intreprinderile mici si mijlocii" desfasurat la Bruxelles in 2003. In cadrul acestui seminar, comisarul Erkki Lukanen a prezentat Cartea Verde "Intreprenoriatul in Europa". Acest document ia in considerare optiunile de politica europeana din perspectiva a doua aspecte majore. Un prim aspect este faptul ca un numar mic de europeni se lanseaza intr-o afacere, iar cel de-al doilea se refera la ritmul lent de dezvoltare a intreprinderilor.Cartea verde descrie intreprenoriatul ca pe o activitate ce imbina asumarea riscului, creativitatea sau inovarea cu managementul eficient, in cadrul unei organizatii noi sau deja existente^[3].

Intreprinderile sunt inima^[4] strategiei Uniunii Europene de construire a economiei bazate pe cunostinte adoptata la summitul de la Lisabona in martie 2000. Bazata pe o profunda analiza a situatiei si evolutiilor din Uniunea Europeana comparativ cu cele din SUA, strategia proiecteaza elementele principale ale construirii economiei bazate pe cunostinte in cadrul sau. Atingerea obiectivului de a deveni pana in anul 2010, cea mai competitiva si dinamica economie din lume bazata pe cunostinte, capabila de o crestere economica sustinuta, de crearea a tot mai multe si mai bune locuri de munca, precum si de dezvoltarea unei coeziuni sociale mai mari-va depinde in ultima instanta de succesul intreprinderilor, in special de IMM-uri. Este evident ca micile afaceri nu pot face fata singure acestei provocari.

In acest sens, unul din principalele domenii de actiune il constituie intreprenoriatul, ceea ce semnifica firme mici si mijlocii mai multe si mai performante. Aceasta optiune este justificata de congruenta^[5] dintre caracteristicile firmei mici si mijlocii, si economia bazata pe cunostinte. Numarul mic de componenti, dimensiunile reduse ale activelor tangibile, complexitatea mai mica a activitatilor si structurilor suple ale IMM-urilor fac mult mai usoara situarea in prim-planul preocuparilor, deciziilor si actiunilor acestora, a resursei de cunostinte. Spiritul intreprenorial, relatiile interpersonale intense si pronuntata coeziune de grup, flexibilitatea si dinamismul organizational sunt elemente definitorii si pentru economia si firma bazata pe cunostinte, care se regasesc in mod traditional in intreprinderile mici, dinamice.

In SME`s Envoy^[6] Report 2005 se arata ca IMM-urile alcatuiesc o mare parte a economiei Uniunii Europene. In Europa largita (25 de tari), sunt aproximativ 23 de mil. de IMM-uri, care asigura in jur de 75 de mil. de locuri de munca si reprezinta 99% din totalul firmelor existente . Totodata, IMM-urile sunt o parte importanta a industriei europene, contribuind cu pana la 80% din forta de munca din sectoare ca textile, constructii si mobila. Acelasi studiu arata ca IMM-urile ocupa 66% .

Pana in luna ianuarie 1996^[9] intreprinderile mici si mijlocii erau considerate acele intreprinderi al caror numar total al angajatilor este sub 500 persoane, cu urmatoarele subdiviziuni:

microintreprinderi (1-9 salariati),

intreprinderi mici (10-99 salariati),

intreprinderi mijlocii (100-499 salariati).

Tipul de definire stabilit, strict, pe un singur criteriu - numarul de persoane angajate in intreprinderi - a determinat incetarea utilizarii ei in statisticile actuale ale Uniunii Europene.

In anul 1996^[10], Comisia Europeana stabileste o noua definire a intreprinderilor mici si mijlocii bazata pe patru criterii cantitative:

Numarul total al angajatilor intreprinderii;

Volumul anual al cifrei de afaceri;

Totalul activului bilantului intreprinderii;

Gradul de independenta a intreprinderii sau dreptul de proprietate asupra acesteia.

Potrivit acesteia o intreprindere este considerata ca avand o dimensiune mica sau mijlocie atunci cand numarul total al angajatilor sai este mai mic de 250 de persoane.

Comisia Europeana precizeaza ca o intreprindere poate fi considerata realmente mijlocie atunci cand indeplineste simultan urmatoarele conditii :

numarul salariatilor sai este mai mare de 49 si mai mic de 250 ;

volumul anual al cifrei de afaceri nu depaseste 40 mil. de euro sau totalul activului bilantului nu este mai mare de 27 milioane de euro.

Intreprinderi mici sunt considerate acele intreprinderi care au mai putin de 50 de angajati si un volum anual al cifrei de afaceri de cel mult 7 milioane de euro sau al caror total al activului bilantului nu depaseste 5 milioane de euro. Intreprinderile foarte mici sau microintreprinderile sunt definte ca fiind acelea care au mai putin de 10 angajati.

Alaturi de acestea trebuie luat in considerare si un alt criteriu fundamental, respectiv forma si modalitatea de distribuire a proprietatii in cadrul intreprinderii (criteriul de independenta fata de intreprinderile mari). Astfel, este necesar ca participarea unei intreprinderi mari la proprietatea unei intreprinderi mici sau mijlocii sa fie de cel mult 25% din capitalul social. Acest criteriu permite diferentierea acelor intreprinderi care sunt realmente mici si mijlocii de cele care reprezinta parti ale marilor intreprinderi.

Avand in vedere ca atat volumul cifrei de afaceri, cat si cuantumul total al bilantului nu sunt definite unitar in toate tarile, aceste doua criterii pot crea dificultati mari clasificarii intreprinderilor.

Pragurile financiare au fost marite pentru a se lua in considerare inflatia si cresterea productivitatii. Noile praguri sunt urmatoarele:

Tabelul 1

Categoria intreprinderii -Cifra de afaceri -Bilantul total

Sursa : www. europa.eu.int/enterprise policy/sme definition