Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Riscuri derivate din decizii manageriale referitoare la politicile salariale (I)
1. O axioma a firmei:
Conditia necesara a existentei pe piata a unei firme este obtinerea unui rezultat de exploatare pozitiv, pe termen scurt, mediu si lung.
Ca urmare, rata Rex / CA
Altfel spus, firma trebuie sa aiba in permanenta o cifra de afaceri CA CAcr
Structura contului de profit si pierderi cuprinde in principal:
Cifra de afaceri
Cheltuieli materiale - total
Cheltuieli cu tertii
Cheltuieli salariale totale
Alte taxe si impozite
Amortismente
Alte cheltuieli de exploatare
Profit / pierdere de exploatare
Cheltuielile salariale totale constituie o componenta esentiala a structurii valorii adaugate nete.
Valoarea adaugata neta cuprinde:
Cheltuielile salariale totale
Amortismente
Profit / pierdere de exploatare
Pentru compatibilizarea sectoarelor spre deosebire de valoarea adaugata bruta, care cuprinde si alte impozite si taxe in evaluarea politicilor salariale se utilizeaza valoarea adaugata neta.
Romania 2005 - 2006 - ponderea cheltuielilor salariale totale in valoarea adaugata neta:
Industrie: 86 - 87 %
Constructii: 70 - 71 %
Comert: 50 - 51 %
Servicii: 51 - 52 %.
Cheltuielile salariale totale depasesc 50 % din valoarea adaugata neta.
Riscuri derivate din decizii manageriale referitoare la politicile salariale (II)
Reamintim ecuatia valorii adaugate nete:
VAneta = ChST + Amortisment Profit / pierdere
La echilibru: profit de exploatare = 0
VAneta - Amortisment = ChST
= 1 -
Indicatorul strategic de management care evalueaza politicile salariale este ponderea cheltuielilor salariale totale in valoarea adaugata neta IS = ChST / VAneta, %
Practica internationala a validat ca pragul de alarma al valorii acestui indicator este 85 %. La o valoare mai mare de 95 %, firma intra in pierdere de exploatare.
Riscuri derivate din decizii manageriale referitoare la politicile salariale (III)
Obiectivul strategic al parteneriatului social privind politicile salariale este cresterea puterii de cumparare a salariatilor, evaluat prin raportul:
Ks =
In ipoteza Ks > 1 a crescut puterea de cumparare
Ks = 1 - aceeasi putere de cumparare
Ks < 1 - s-a redus puterea de cumparare
Exemplu:
a crescut in anul 2006 salariul mediu cu 30 %, preturile de consum cu 22,5 %.
Ks = 1,30 / 1,225 = 1,061 - a crescut puterea de cumparare.
A crescut salariul mediu cu 22,5 %
Ks = 1,225 / 1,225 = 1 - indexare - aceeasi putere de cumparare
A crescut salariul mediu cu 10 %
Ks = 1,10 / 1,225 = 0,90 a scazut puterea de cumparare.
In orice firma, interesele patronatului si ale sindicatelor sunt antagonice.
Patronatul - maximizarea profitului de exploatare
Sindicatul - maximizarea salariilor
VAneta = ChST + Amortisment + Profit de exploatare
Maxim Maxim
Negocierile intre patronat si sindicate au rolul de a identifica un compromis intre aceste doua tendinte.
Stilurile de management isi pun amprenta asupra rezultatului acestor negocieri cu implicatii directe asupra rezultatelor pe termen scut si mediu ale firmelor.
Riscuri derivate din decizii manageriale referitoare la politicile salariale (IV)
Stilurile de management in tranzitie
1 - incompetenta - stil laisesez faire
2 - orientare neta catre monitorizarea profitului
3 - compromis negociat
4 - orientarea neta catre maximizarea salariilor - populism.
Politicile salariale au particularitati specifice in functie de dinamica cifrei de afaceri:
Cifra de afaceri creste Prudenta in cresterea puterii de cumparare si
sau a numarului de salariati
Relaxare - crestere mare a puterii cumparare
si / sau angajari maxime de personal
Reducerea cifrei de afaceri Inghetarea puterii de cumparare,
combinata cu disponibilizari de personal
Cresterea puterii de cumparare mai mare
decat efectul disponibilizarii, sau mentinerea puterii de cumparare cu acelasi numar de personal.
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |