Managementul previzional

Managementul previzional

Managementul previzional al resurselor umane consta in conceperea, punerea in aplicare si urmarirea politicilor si planurilor de actiune care vizeaza reducerea in mod anticipat a diferentelor dintre nevoile de resurse umane ale intreprinderii , determinate in functie de optiunea strategica formulata si disponibilitatile ei la un moment dat.

Putem evidentia urmatoarele optiuni ale managementului previzional al resurselor umane:

- cresterea globala care determina efecte ale economiei de scara , concentrari sau segmentari de compartimente functionale , regruparea la sediu a unor activitati dispersate, automatizari.

- cresterea selectiva care priveste o parte din produsele si serviciile intreprinderii , o anumita zona sau domeniu de activitate.

Managementul previzional presupune : un anumit ansamblu de operatii premergatoare si un proces propriu-zis de planificare a efectivelor.

Fara a emite pretentia unei abordari exhaustive, punctam succint principalele tendinte care se manifesta in managementul firmelor pe plan mondial, ce reprezinta axe majore de directionare a transferului international de know- how managerial si directii de remodelare si modernizare a conducerii firmelor din orice tara.

Imprimarea unui caracter anticipativ conducerii

Poate uimitor pentru noi, cei din Europa Centrala si de Est, unul dintre elementele cele mai frapante , care se desprinde din examinarea conceptiilor managementului si a realitatilor din firmele tarilor dezvoltate bazate pe economia de piata, il constituie accentul major acordat previziunii. Pe drept cuvant, se poate afirma ca, in ultimele decenii, s-a conturat asa- numitul management previzional. In esenta, managementul previzional sau anticipativ consta in fundamentarea intregii activitati a firmei pe baza de previziuni sistematice pe termene lungi, medii si scurte, evaluarea activitatilor si rezultatelor axandu-se pe examinarea comparativa cu previziunile.

Managementul previzional se fundamenteaza pe identificarea, analiza si anticiparea evolutiei principalelor variabile endogene si exogene firmei, care-i conditioneaza functionalitatea si performantele. Conturarea managementului previzional este o contracarare a managementului curent, care, axandu-se excesiv asupra problemelor de zi cu zi, neglijeaza prefigurarea si pregatirea viitorului organizatiei.

Cauze majore care au determinat aparitia managementului previzional sunt:

-conturarea mai multor stiinte- prognoza, viitorologia etc. - referitoare la anticiparea si pregatirea viitorului, ce au sensibilizat opinia publica si specialistii asupra importantei majore a acestuia;

-dezvoltarea in cadrul managementului a unui corp substantial de concepte, abordari, metode si tehnici de previziune;

-accelerarea ritmului de innoire a produselor, tehnologiilor, cunostintelor si know- how- ului tehnic, ce impun un management capabil sa le anticipeze , proiecteze si operationalizeze;

-sesizarea de catre manageri, economisti si ingineri a dependentei eficacitatii si eficientei firmei de capacitatea managerului de a anticipa si lua in considerare evolutiile contextuale ale firmei in toate domeniile majore implicate, inclusiv in management.

Dintre multiplele aspecte prin care dimensiunea previzionala se manifesta, reliefam:

-larga proliferare a strategiilor si politicilor care se elaboreaza si se aplica intr-un numar din ce in ce mai mare de intreprinderi din majoritatea statelor lumii;

-infiintarea unui mare numar de compartimente de planificare si/ sau dezvoltare, prin a caror activitate se asigura folosirea a numeroase modele, metode si tehnici cu caracter previzional- arborele de luare de deciziei, modelul decizional, tehnica Delphi, arborele de pertinenta, metoda scenariului, extrapolarea, etc. - ce reprezinta un valoros instrumentar de fundamentare a deciziei;

-proiectarea ansamblului sistemului informational al firmei intr- o viziune anticipativa;

-conturarea unei mentalitati de tip previzional, in special la cadrele de conducere de nivel superior din firme; se trece de la mentalitatea si abordarea clasica de tipul " vazand si facand" la cea caracterizata prin " anticipand si preintampinand";

Cea mai importanta carecteristica a managementului previzional in firmele competitive este axarea pe obtinerea avantajului competitiv. Acesta din urma se poate referi la unul din urmatoarele elemente: cost si implicit pret redus, calitate superioara a produselor si serviciilor si distinctivitatea produsului.

Dintre multiplele consecinte pozitive ale intensificarii previziunii la nivelul firmei :

- cresterea substantiala a capacitatii conducatorilor si specialistilor de a sesiza si utiliza in mod profitabil pentru companii evolutiile care se produc in mediul ambiant;

- preintampinarea si diminuarea efectelor uzurii morale a produselor, tehnologiilor si cunostintelor prin adoptarea din timp de decizii care tin cont de evolutia respectivelor elemente, in stransa corelatie cu transformarile din mediul inconjurator;

- realizarea unui fundament net superior pentru exercitarea celorlalte functii ale managementului, pentru modelarea ansamblului activitatilor firmei in functie de coordonatele de baza ale evolutiilor in domeniile implicate.

Prevederea este unul dintre atributele conducerii. Indiferent de importanta sa relativa fata de celelalte atribute, ea este esentiala pentru ca o organizatie sa atinga nivelului dorit de performanta.

Previziunea presupune ca managerii sa ia decizii referitoare la 4 elemente fundamentale: obiective, actiuni, resurse si implementare. Toate aceste elemente sunt strans corelate. Obiectivele si activitatile necesare atingerii acestora trebuie formulate pornind de la prognoze si de la resursele disponibile. In general, managementul previzional implica efectuarea unor prognoze pentru a determina starea viitoare a unui sistem, definirea unei strategii pe baza careia va evolua organizatia in directia dorita si elaborarea unui plan care sa descrie evolutia catre starea dorita.

Prognoza- punct de plecare al previziunii

Termenul de prognoza provine din limba greaca (din cuvintele pro- "inainte" si gnosis "cunoastere" sau cu alte cuvinte"cunoastere anticipata") .

Prognozele se pot grupa in doua mari categorii tinand seama de metoda, tehnica si abordarea folosita:

a) prognoze normative( prelucrarea riguroasa, analitica, a unui mare volum de informatii, cum ar fi):

- metode de extrapolare, pe baza unor serii dinamice, pe baza anumitor insusiri ale fenomenului studiat- fenomenologice, luand in considerare evolutiile partiale in timp a unor segmente de fenomene: curbe infasuratoare;

- scenarii;

- metode de extrapolare probabilistica a viitorilor posibili.

b) metode intuitive (asociatii de idei, abordarea creativa a domeniului), bazate pe stimularea creativitatii: metoda Brainstorming, metoda Philips 66, metoda Metaplan si metoda Delphi.

Faza previzionala este acea faza axata pe anticiparea de modalitati, metode, solutii organizatorice ,motivationale si de evaluare, corespunzator evolutiei predeterminate a intreprinderii respective. Fazei previzonale ii corespunde managementul de tip anticipativ si se concentreaza asupra stabilirii de obiective de decizii strategice si tactice.

Functia de previziune cuprinde un ansamblu de activitati prin care se asigura identificarea tendintelor existente, prefigurarea proceselor si fenomenelor viitoare, stabilirea obiectivelor de indeplinit si a resurselor necesare.