Esti aici: Qreferat » Documente management

Management operational - TEST GRILA

Management operational - TEST GRILA

MULTIPLE CHOICE

1 Care dintre urmatoarele nu este etapa in procesul proiectarii unui produs ?

a.	generarea ideii
b.	stabilirea salariilor managerilor
c.	evaluarea sanselor de succes ale produsului
d.	proiectarea si testarea preliminara
e.	proiectarea finala

2. Pe axa Ox a graficului de programare si urmarire a productiei zilnice se prezinta:

a.	sarcinile de productie zilnice, cumulate
b.	gabaritul pieselor
c.	timpul in zile lucratoare
d.	puterea instalata
e.	momentele de intrare si iesire a produselor.

3. Benchmarkingul se refera la:

a.	compararea performantelor intreprinderii cu cele ale firmelor concurente
b.	calculul punctului critic
c.	definirea variabilelor sistemului analizat
d.	elaborarea ciclului de viata a unui produs
e.	activitati de cercetare-dezvoltare

4. Etapa initiala din procesul proiectarii unui produs este:

a.	evaluarea sanselor de succes ale proiectului
b.	proiectarea finala
c.	proiectarea si testarea preliminara
d.	generarea ideii

oaree. calculul eficientei

5. Cheltuielile pentru chiria pentru cladirea fabricii reprezinta un :

a.	cost fix
b.	cost variabil
c.	cost mixt
d.	neprevazut

e. cost de oportunitate

6. Salariile functionarilor de la contabilitate reprezinta costuri:

a.	fixe
b.	variabile
c.	mixte
d.	neprevazut

e. cost de oportunitate

7. O fabrica de jucarii a vandut anul trecut 15.000 de trenulete la pretul de 40 RON bucata.

Costurile fixe ale acestei fabrici au fost de 364.000 RON, iar costurile variabile pe bucata 20 RON.

Daca costurile se mentin neschimbate si pentru anul acesta, pentru ce numar de trenulete vandute ne aflam punctul critic ?

a.	17.900 bucati
b.	18.500 bucati
c.	18.100 bucati
d.	18.300 bucati
e.	18.200 bucati

8. Care din urmatoarele cheltuieli se incadreaza in categoria costurilor fixe ?

a.	hartia folosita in productia de ziare
b.	benzina necesara pentru camioanele care livreaza produsele vandute
c.	lemnul folosit in industria mobilei
d.	chiria pentru cladirea fabricii
e.	comisioanele platite agentilor de vanzari

9. O fabrica de palarii vinde palarii la pretul de 30 RON bucata. Costurile fixe au fost anul trecut 150.000 RON, iar costurile variabile pe bucata15 RON.

Care este cantitatea de palarii vandute corespunzatoare punctului critic ?

a.	15.000 bucati
b.	20.000 bucati
c.	10.000 bucati
d.	12.000 bucati
e.	18.000 bucati

10. In punctul critic, intreprinderea inregistreaza:

a.	profit
b.	pierdere
c.	nici profit, nici pierdere

d. performante deosebite

e. faliment

11. Constructia prototipurilor se realizeaza in urmatoarea etapa a procesului de proiectare a unui produs:

a.	generarea ideii
b.	evaluarea sanselor de succes ale produsului
c.	proiectarea si testarea preliminara
d.	proiectarea finala

e. standartizarea proiectarii

12. In care din urmatoarele etape ale procesului de proiectare a unui produs se elaboreaza instructiunile specifice de procesare pentru producerea bunurilor ?

a.	generarea ideii
b.	evaluarea sanselor de succes ale produsului
c.	proiectarea si testarea preliminara
d.	proiectarea finala

e. standartizarea proiectarii

13. Care din urmatoarele nu este etapa a ciclului de viata al produselor ?

a.	maturitatea
b.	introducerea
c.	productia
d.	cresterea
e.	declinul

14. Ingineria simultana se refera la proiectarea simultana a :

a.	produsului si procesului de productie a acestuia
b.	produsului si serviciilor aferente acestuia
c.	produsului si reciclarea unor elemente
d.	produsului si informatiilor privind utilizarea acestuia
e.	procesului de productie si ciclului de viata al produselor

15. Procesele cu operatiuni intermitente sunt utilizate pentru realizarea de:

a.	o varietate insemnata de produse in volume mari
b.	o varietate insemnata de produse in volume mici
c.	o varietate redusa de produse in volume mici
d.	o varietate redusa de produse in volume mari

e. produse standartizate

16. In cadrul unui centru de servicii medicale, de regula, se executa :

a.	operatiuni repetitive
b.	o standardizare a produselor
c.	operatiuni intermitente
d.	procese cu nivel de automatizare mare
e.	operatiuni ce utilizeaza echipamente specializate

17. Procesele cu operatiuni repetitive sunt utilizate pentru realizarea de :

a.	bunuri si servicii standardizate in volume mici
b.	bunuri si servicii nestandardizate in volume mici
c.	bunuri si servicii standardizate in volume mari
d.	bunuri si servicii nestandardizate in volume mari

e. o varietate insemnata de produse in volum mic

18. In cadrul liniilor de asamblare, de regula, se executa:

a.	operatiuni repetitive
b.	o standardizare a produselor
c.	operatiuni intermitente
d.	procese cu nivel de automatizare mare
e.	operatiuni ce utilizeaza echipamente specializate

19. Volumul de bunuri produs cu ajutorul operatiunilor repetitive se bazeaza pe :

a.	prognoza ofertei viitoare
b.	prognoza cererii viitoare
c.	prognoza cererii trecute
d.	comenzile clientilor
e.	prognoza ofertei trecute

20. Care din urmatorii nu sunt indicatori de performanta ai proceselor operationale?

a.	viteza de desfasurare a procesului
b.	durata de procesare
c.	volumul deseurilor
d.	timpul de utilizare
e.	productivitatea

21. Indicatorul de performanta a procesului denumit "timpul de utilizare a unei resurse" este dat de raportul dintre:

a.	durata de procesare si timpul de utilizare resursa
b.	durata de procesare si timpul de disponibilitate a resursei
c.	viteza de desfasurare a procesului si productivitatea
d.	timp de utilizare resursa si timpul de disponibilitate a resursei
e.	productivitate si timp de utilizare resursa

22. O resursa este utilizata mai eficient, cu cat valoarea indicatorului timp de utilizare este mai apropiata de :

a.
b.
c.
d.
e.

23. Indicatorul de performanta a unui proces, numit durata de procesare este dat de:

a.	media timpului de producere a unei unitati
b.	timpul maxim necesar producerii unei unitati
c.	timpul minim necesar producerii unei unitati
d.	timpul de utilizare
e.	timp de disponibilitate a resursei

24. Care din urmatoarele nu este o strategie de realizare a produselor si serviciilor, in functie de caracteristicile acestora ?

a.	strategia de asamblare la comanda
b.	strategia de executie la comanda
c.	strategia de imitatie
d.	strategia de executie pe stoc

e. strategia de privatizare

25. Care din urmatoarele nu este etapa in cadrul algoritmului de alegere a amplasamentului unei unitati ?

a.	definirea obiectivelor si variabilelor amplasarii
b.	determinarea drumului critic
c.	identificarea criteriilor de decizie
d.	constructia modelului amplasarii
e.	selectarea amplasamentului cu cele mai bune performante

26. Care din urmatorii nu este factor ce afecteaza deciziile de amplasare ?

a.	competitia
b.	resursele umane
c.	pietele
d.	orarul sedintelor decizionale
e.	materiile prime

27. Care din urmatoarele nu este o metoda utilizata in analiza amplasarii unitatilor?

a.	evaluarea factorilor calitativi
b.	matricea Boston Consulting Group
c.	metoda punctului critic
d.	determinarea costurilor de transport

e. metoda Delphi

28. Care din urmatoarele nu este o ipoteza in metoda determinarii costurilor de transport utilizata pentru stabilirea amplasamentului unitatilor ?

a.	costul de transport reprezinta o suma a costurilor tuturor unitatilor transportate
b.	costul de transport per unitate nu variaza in functie de numarul unitatilor transportate
c.	cererea totala trebuie sa fie egala cu oferta finala
d.	organizatiile sunt amplasate la distante egale
e.	solutia problemei este minimizarea costului de transport

29. Metoda determinarii punctului critic al amplasamentelor unitatilor consta in evaluarea amplasamentului in functie de :

a.	costul total al amplasamentului
b.	factori calitativi
c.	costurile de transport
d.	relevanta factorilor calitativi
e.	minimul costurilor de transport

30. In cadrul metodei de amplasament a unei unitati bazata pe evaluarea factorilor calitativi, cota fiecarui amplasament se determina ca :

a.	suma cotelor factorilor relevanti
b.	produsul cotelor factorilor relevanti
c.	suma ponderata a cotelor factorilor relevanti
d.	maximul cotelor factorilor relevanti
e.	minimul cotelor factorilor relevanti

31. Ce semnifica R din formula programului zilnic de productie al liniei tehnologice furnizoare:

a.	numarul de reparatii
b.	procentul admisibil de rebuturi
c.	randamentul liniei furnizoare
d.	randamentul liniei beneficiare
e.	randamentul celor 2 linii furnizoare si beneficiare

32. Intre gradul de inegalizare a liniei Ki si gradul de utilizare a lineii Ku exista relatia:

a.	Ki-Ku = 1
b.	Ki · Ku = 100
c.	Ki / Ku = 100
d.	Ki / Ku = 1
e.	Ki + Ku = 1

33. Zona A a testului preferential tip ABC se refera la situatia in care:

a.	15% din elemente din nomenclator corespund la 50% din volumul productiei
b.	15% din elemente din nomenclator corespund la 75% din volumul productiei
c.	50% elemente din nomenclator corespund la 5% din volumul productiei
d.	50% elemente din nomenclator corespund la 35% din volumul productiei
e.	35% elemente din nomenclator corespund la 20% din volumul productiei

34. Zona C a testului preferential tip ABC se refera la situatia in care:

a.	15% din elemente din nomenclator corespund la 50% din volumul productiei
b.	15% din elemente din nomenclator corespund la 75% din volumul productiei
c.	50% elemente din nomenclator corespund la 5% din volumul productiei
d.	50% elemente din nomenclator corespund la 35% din volumul productiei
e.	35% elemente din nomenclator corespund la 20% din volumul productiei.

35. Zona B a testului preferential tip ABC se refera la situatia in care:

a.	15% din elemente din nomenclator corespund la 50% din volumul productiei
b.	15% din elemente din nomenclator corespund la 75% din volumul productiei
c.	50% elemente din nomenclator corespund la 5% din volumul productiei
d.	50% elemente din nomenclator corespund la 35% din volumul productiei
e.	35% elemente din nomenclator corespund la 20% din volumul productiei.

36. In relatia gradului de inegalizare a fluxului unei linii tehnologice monovalente cu flux discontinuu

reprezinta

a.	durata operatiei i
b.	tactul teoretic al liniei
c.	durata medie a unei operatii
d.	tactul liniei in flux continuu
e.	durata normata a operatiei i

37. Graficul standard se utilizeaza pentru liniile:

a.	monovalente in flux continuu
b.	monovalente in flux discontinuu
c.	polivalente in flux discontinuu
d.	polivalente in flux continuu
e.	bivalente

38. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii:

a.	ale controlului
b.	generate de defecte interne
c.	generate de penalizari externe
d.	ale angajarii de personal
e.	cu analiza defectarilor

39. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii:

a.	ale controlului
b.	datorate stocurilor
c.	generate de penalizari externe
d.	de prevenire a noncalitatii
e.	cu analiza costurilor defectarilor

40. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii:

a.	ale controlului
b.	generate de defecte interne
c.	generate de deficitul de materie prima
d.	de prevenire a noncalitatii
e.	cu analiza costurilor defectarilor

41. Pentru intocmirea unui plan de control de receptie se utilizeaza :

a.	marimea lotului, toleranta, media
b.	marimea lotului, marimea esantionului, cota de acceptare
c.	marimea esantionului, media, amplitudinea
d.	toleranta, amplitudinea, marimea lotului
e.	media, marimea esantionului, dispersia

42. Controlul statistic consta in verificarea:

a.	intregului lot
b.	numai a produselor de export
c.	numai a produselor defecte
d.	numai a produselor acceptate
e.	unui esantion

43. In cazul controlului prin atribute se stabileste ca un produs poate:

a.	corespunde sau nu corespunde
b.	sa fie nou pe piata
c.	sa aiba o inaltime de 10 cm
d.	sa fie usor de reparat
e.	sa fie usor de masurat

44. Printre obiectivele activitatii de productie nu se numara:

a.	calitatea productiei
b.	cantitatea productiei
c.	costurile reduse de productie
d.	respectarea termenelor de fabricatie
e.	depasirea termenelor de fabricatie

45. Pe verticala graficului de programare si urmarire a productiei zilnice se prezinta:

a.	sarcinile de productie zilnice, cumulate
b.	gabaritele pieselor
c.	timpul
d.	puterea instalata
e.	momentele de intrare si iesire a produselor

46. In cazul programarii productiei individuale in raport de testul preferential ABC, pentru zona A se utilizeaza metode de programare fundamentate pe date calendaristice conform relatiei

In aceasta relatie "z" reprezinta:

a.	o metoda de gestionare a stocurilor
b.	o metoda de control a productiei
c.	stocul de productie neterminata
d.	intrarea in fabricatie
e.	durata operatiei i

47. In cazul programarii productiei individuale in raport de testul preferential ABC, pentru zona A se utilizeaza metode de programare fundamentate pe date calendaristice conform relatiei

In aceasta relatie tf reprezinta:

a.	termenele initiale
b.	termenele operatiilor intermediare
c.	termenele operatiilor celor mai lungi
d.	termenele operatiilor celor mai scurte
e.	termenele finale

48. In cazul programarii productiei individuale in raport de testul preferential ABC, pentru zona A se utilizeaza metode de programare fundamentate pe date calendaristice conform relatiei

In aceasta relatie d reprezinta:

a.	devansarile calendaristice
b.	stocul interoperational
c.	durata operatiilor intermediare
d.	durata operatiilor finale
e.	durata operatiilor initiale

49. Diagramele de control statistic se utilizeaza la controlul:

a.	final
b.	de receptie
c.	de aprovizionare
d.	intermediar (al operatiilor)
e.	bucata cu bucata

50. Liniile tehnologice monovalente cu flux discontinuu sunt caracterizate de un grad de inegalizare a fluxului dat de relatia In aceasta relatie reprezinta:

a.	durata unei operatii pe locul de munca i
b.	tactul liniei i
c.	durata de programare a operatiei i
d.	durata medie a unei operatii pe locul de munca i
e.	tactul specific fiecarui produs i

51. In cadrul controlului statistic prin metoda tabelelor de esantionare - a - riscul beneficiarului reprezinta probabilitatea:

a.	de a avea costuri peste o anumita limita
b.	de a respinge loturi satisfacatoare
c.	de a obtine rezultate mai bune prin controlul bucata cu bucata
d.	de a accepta loturi nesatisfacatoare
e.	de a avea un criteriu de decizie necorespunzator

52. In cadrul controlului statistic prin metoda tabelelor de esantionare á - riscul producatorului si a - riscul beneficiarului se stabilesc prin:

a.	calculul profitului maxim
b.	intelegere intre producator si beneficiar
c.	metoda factoriala
d.	algoritmul Johnson
e.	atribute

53. In cazul controlului statistic, esantionul care se preleveaza este format :

a.	din primele 10 produse
b.	din produsele executate in primul schimb
c.	din toate produsele
d.	numai din produsele de calitate corespunzatoare
e.	aleatoriu

54. In cadrul controlului statistic, produsele din cadrul esantionului prelevat aleatoriu, se verifica:

a.	bucata cu bucata
b.	numai produsele corespunzatoare
c.	numai produsele defecte
d.	primele 10 produse
e.	produsele executate in primul schimb

55. Prin control integral se intelege controlul:

a.	cu un risc al producatorului
b.	bucata cu bucata
c.	unui esantion
d.	statistic
e.	cu un risc al beneficiarului

56. Strategia de urmarire a cererii presupune:

a.	adaptarea nivelului de productie la dispozitiile managementului
b.	schimbarea nivelului de productie astfel ca acesta sa urmareasca cererea
c.	schimbarea nivelului de productie astfel ca sa se maximizeze utilizarea capacitatii existente
d.	adaptarea nivelului de productie conform testului ABC
e.	adaptarea nivelului de productie la tactul liniei de productie

57. Planul de productie stabileste:

a.	ce urmeaza sa se produca intr-o perioada de timp determinata
b.	ce s-a produs in ultimul trimestru
c.	ce s-a produs inultima luna
d.	ce s-a produs in ultimii 10 ani
e.	ce s-a produs in anul trecut

58. Ingineria simultana implica:

a.	lucrul individual pentru a proiecta numai produsul
b.	lucrul individual pentru a proiecta numai procesul de productie
c.	lucrul in echipe multifunctionale pentru a proiecta simultan produsul si procesul de productie
d.	lucrul in echipe multifunctionale pentru proiectarea cladirii fabricii
e.	lucrul individual pentru proiectarea cladirii fabricii

59. Etapele timpurii ale ciclului de viata a produsului sunt:

a.	introducerea si declinul
b.	introducerea si maturitatea
c.	maturitatea si cresterea
d.	maturitatea si declinul
e.	introducerea si cresterea

60. Etapele tarzii ale ciclului de viata al produsului sunt:

a.	introducerea si declinul
b.	introducerea si maturitatea
c.	maturitatea si cresterea
d.	maturitatea si declinul
e.	introducerea si cresterea

61. In relatia de determinare a lungimii medii a cozii de asteptare = ;

"a" reprezinta numarul :

a.	maxim al clientilor sositi intr-o ora
b.	mediu al clientilor sositi intr-o ora
c.	minim al clientilor sositi intr-o ora
d.	maxim al clientilor sositi intr-o zi
e.	minim al clientilor sositi intr-o zi

62. In relatia de determinare a lungimii medii a cozii de asteptare = ;

"c" reprezinta numarul:

a.	maxim al clientilor serviti intr-o ora
b.	mediu al clientilor serviti intr-o ora
c.	minim al clientilor serviti intr-o ora
d.	maxim al clientilor serviti intr-o zi
e.	minim al clientilor serviti intr-o zi

63. In relatia timpului mediu de asteptare a clientului= ; "a" reprezinta numarul:

a.	maxim al clientilor sositi intr-o ora
b.	mediu al clientilor sositi intr-o ora
c.	minim al clientilor sositi intr-o ora
d.	maxim al clientilor sositi intr-o zi
e.	minim al clientilor sositi intr-o zi

64. In relatia timpului mediu de asteptare a clientului= ; "c" reprezinta numarul:

a.	maxim al clientilor serviti intr-o ora
b.	mediu al clientilor serviti intr-o ora
c.	minim al clientilor serviti intr-o ora
d.	maxim al clientilor serviti intr-o zi
e.	minim al clientilor serviti intr-o zi

65. Care din urmatoarele relatii este corecta pentru determinarea lungimii medii a cozii de asteptare, stiind ca "a" este numarul mediu al clientilor sositi intr-o ora iar "c"- numarul mediu al clientilor serviti intr-o ora:

a.
b.
c.
d.
e.

66. In cazul planificarii materialelor prin metoda JIT dimensiunea stocului este:

a.	mare
b.	nelimitata
c.	data de marimea stocurilor de siguranta
d.	data de calitatea utilajelor
e.	mica

67. are ca avantaj fata de gestiunea conventionala a stocurilor faptul ca:

a.	dimensiunea stocurilor este mare
b.	stimuleaza productivitatea
c.	exista stocuri mari de produse finite
d.	exista stocuri mari de siguranta
e.	calitatea este mai redusa

68. Potrivit metodei JIT, furnizorii livreaza materialele:

a.	numai la momentul in care sunt necesare si strict in cantitatile cerute
b.	lunar
c.	in cantitati mari pentru a nu aparea deficit
d.	saptamanal si in cantitati foarte mari
e.	trimestrial si in cantitati foarte mari

69. Strategia "tras din aval" se aplica in cazul:

a.	gestiunii conventionale a stocurilor
b.	algoritmului Johnson
c.	metodei JIT
d.	testului ABC
e.	ciclului de viata al produsului

70. Strategia "impins din amonte" se aplica in cazul :

a.	gestiunii conventionale a stocurilor
b.	algoritmului Johnson
c.	metodei JIT
d.	testului ABC
e.	ciclului de viata al produsului

71. Sistemul de planificare MRP se bazeaza pe:

a.	testul ABC
b.	graficul standard
c.	programul director de productie
d.	graficul alternant al circulatiei pieselor
e.	graficul indeplinirii programului de productie dupa nomenclator

72. In programul director de productie nu sunt precizate:

a.	fiecare produs ce se executa
b.	termenele de livrare
c.	cantitatile ce trebuie livrate
d.	stocurile de produse finite
e.	decalajele necesare asamblarii in produs a componentelor

73. Care din urmatoarele este o metoda de planificare a cererii de materiale:

a.	testul ABC
b.	sistemul MRP
c.	graficul standard
d.	programul director de productie
e.	graficul alternant al circulatiei pieselor

74. Care din urmatoarele este o metoda de planificare a cererii de materiale:

a.	testul ABC
b.	graficul standard
c.	programul director de productie
d.	graficul alternant al circulatiei pieselor
e.	sistemul JIT

75. Iesirile sistemului de planificare MRP cuprind:

a.	graficele de productie si comenzile pentru cumparare
b.	stocurile depozitate
c.	comenzile de produse finale
d.	decalajele necesare asamblarii in produs a componentelor
e.	specificatiile proiectelor

76. Reproductia:

a.	stabileste stocurile de materiale necesare
b.	permite utilizarea unor componente de la produse mai vechi
c.	consta in elaborarea de prognoze ale cererii
d.	cuprinde actiuni de planificare a produsului
e.	determina ciclul de viata al produsului

77. In cadrul metodelor statistice de control al calitatii produselor se verifica:

a.	toate produsele
b.	numai produsele corespunzatoare
c.	un esantion prelevat aleatoriu
d.	numai produsele defecte
e.	primele 10 produse executate

78. Nivelul acceptat de calitate este dat de:

a.	numarul total de defecte
b.	numarul de produse corespunzatoare
c.	numarul de produse din esantion
d.	procentajul maxim de defecte
e.	numarul de produse din lot

79. Linia mijlocie a diagramei de control reprezinta:

a.	nivelul superior al abaterilor de la medie
b.	nivelul inferior al abaterilor de la medie
c.	linia de avertizare superioara
d.	linia de avertizare inferioara
e.	media caracteristicii de calitate respective

80. Tabelele de esantionare pot:

a.	sa fie cu esantionare simpla, dubla sau multipla
b.	sa se afle intre linia de control superioara si cea inferioara
c.	sa cuprinda valori in jurul liniei mijlocii
d.	sa se incadreze peste linia de avertizare superioara
e.	sa se incadreze peste linia de avertizare inferioara

81. Criteriile operationale ale controlului calitatii vizeaza:

a.	costurile de productie
b.	proportia rebuturilor
c.	costurile de livrare
d.	costurile de mentenanta
e.	criteriile financiare

82. Criteriile financiare ale controlului calitatii vizeaza:

a.	proportia rebuturilor
b.	rata pierderilor
c.	costurile de productie
d.	procentajul de produse necorespunzatoare
e.	operativitatea lucrarilor

83. Din categoria costurilor de prevenire din cadrul costurilor calitatii fac parte:

a.	costurile echipamentului de control al calitatii
b.	costurile rebuturilor
c.	costurile de reparatii
d.	costurile de instruire a personalului
e.	costurile de rezolvare a reclamatiilor

84. Din categoria costurilor de evaluare din cadrul costurilor calitatii fac parte:

a.	costurile echipamentului de control al calitatii
b.	costurile rebuturilor
c.	costurile de reparatii
d.	costurile de instruire a personalului
e.	costurile de rezolvare a reclamatiilor

85. Din categoria costurilor interne ale pierderilor din cadrul costurilor calitatii fac parte:

a.	costurile echipamentului de control al calitatii
b.	costurile rebuturilor
c.	costurile de reparatii
d.	costurile de instruire a personalului
e.	costurile de rezolvare a reclamatiilor

86. Din categoria costurilor externe ale pierderilor din cadrul costurilor calitatii fac parte:

a.	costurile echipamentului de control al calitatii
b.	costurile rebuturilor
c.	costurile de reparatii
d.	costurile de instruire a personalului
e.	costurile de rezolvare a reclamatiilor

87. Din categoria costurilor de evaluare din cadrul costurilor calitatii fac parte:

a.	costurile operatiunilor de verificare a materialelor
b.	costurile rebuturilor
c.	costul prevenirii noncalitatii
d.	costurile de reparatii
e.	costurile de rezolvare a reclamatiilor

88. Care din urmatoarele nu este etapa in evolutia ideii de calitate conform lui Dale si Cooper:

a.	inspectia de calitate
b.	controlul calitatii
c.	managementul calitatii totale
d.	conducerea compartimentului de calitate
e.	asigurarea calitatii

89. Dintre criteriile clientului privind evaluarea calitatii nu fac parte cele de:

a.	prezentare
b.	costuri reduse de productie
c.	fiabilitate
d.	utilitate
e.	disponibilitate

90. Asigurarea calitatii reprezinta:

a.	inspectia calitatii
b.	controlul calitatii
c.	un sistem de management al calitatii
d.	managementul calitatii totale
e.	TQM

91. Sistemul TQM nu angreneaza:

a.	conducerea organizatiei
b.	conducerea compartimentului de calitate
c.	clientii
d.	furnizorii
e.	competitia

92. Care din urmatoarele nu este un instrument de programare a productiei in liniile in flux monovalente:

a.	graficul de programare si urmarire a productiei zilnice
b.	graficul indeplinirii programului de productie dupa nomenclator
c.	graficul aprovizionarii cu materiale
d.	graficul alternant al circulatiei pieselor

e. graficul Grantt

93. Care din urmatorii nu sunt parametrii specifici de proiectare si functionare a liniilor de productie in flux:

a.	tactul liniei de productie
b.	numarul locurilor de munca
c.	lungimea medie a cozii de asteptare
d.	numarul de lucratori
e.	lungimea liniei de productie

94. Standardele interne de performanta a intreprinderii sunt valori etalon fata de care se compara rezultatele intreprinderii cu:

a.	performantele concurentilor
b.	performantele anterioare ale organizatiei
c.	practicile cele mai bune din ramura
d.	cerintele pietei

e. performantele concurentilor din alte tari

95. Standardele externe de performanta a intreprinderii sunt valori etalon in raport cu care nu se compara rezultatele activitatilor organizatiei cu:

a.	performantele concurentilor
b.	performantele anterioare ale organizatiei
c.	practicile cele mai bune din ramura
d.	cerintele pietei

e. performantele concurentilor din alte tari

96. Matricea lui Slack indica o relatie intre performanta si:

a.	eficienta
b.	eficacitate
c.	importanta operatiunii pentru client
d.	productivitate
e.	costurile pentru aprovizionare

97. Matricea lui Slack indica o relatie intre performanta si importanta operatiunii pentru client.Care din urmatoarele situatii nu se regaseste printre cele din cadrul matricii lui Slack:

a.	adecvat
b.	nevoia de imbunatatiri
c.	eficienta
d.	de luat masuri urgente
e.	exces

98. Principalul obiectiv al schimbarii in salturi in vederea imbunatatirii performantelor intreprinderii il constituie:

a.	reducerea deficitului competitiv
b.	reducerea costurilor fixe
c.	cresterea performantelor competitiei
d.	reducerea costurilor variabile
e.	analiza pietei

99. Criteriile de economie ce vizeaza performantele intreprinderii au in vedere:

a.	maximizarea raportului intrari/iesiri
b.	minimizarea raportului intrari/iesiri
c.	imbunatatirea performantelor concurentilor
d.	minimizarea cheltuielilor pentru pentru materialele necesare productiei

e. raportul intrari/iesiri

100. Criteriile de eficienta ale performantei vizeaza :

a.	suma dintre intrari si iesiri
b.	diferenta dintre intrari si iesiri
c.	raportul intrari/iesiri
d.	produsul dintre intrari si iesiri

e. minimizarea raportul intrari/iesiri

101. Planificarea agregat se realizeaza de regula pe:

a.	un trimestru
b.	un an
c.	o saptamana
d.	3 ani
e.	5 ani

102. Care din urmatoarele nu este functie a unei organizatii:

a.	functia operationala
b.	functia de personal
c.	functia financiar contabila
d.	functia prestatoare de servicii
e.	functia comerciala

103. Care din urmatorii nu reprezinta indici sintetici ce caracterizeaza eficienta managementului operational:

a.	indicatorul folosirii capacitatii de productie
b.	indicatorul folosirii fondului de timp disponibil al fortei de munca
c.	indicatorul folosirii fondului de timp disponibil programat al masinilor, utilajelor si instalatiilor
d.	ponderea cheltuielilor neeconomicoase in totalul costurilor de productie
e.	indicele efectuarii testelor

104. Care din urmatoarele nu este principiu al managementului operational:

a.	transparentei
b.	balantelor
c.	tehnologiilor
d.	eficientei
e.	perspectivei

105. Care din urmatoarele nu reprezinta o componenta intr-o reprezentare simpla a unui sistem de productie:

a.	intrarile
b.	carta cetateanului
c.	iesirile
d.	elementul de comparatie intre asteptari si rezultate
e.	mecanismul de autoreglare

106. Subsistemul de planificare al unui sistem de productie nu realizeaza planificarea pentru:

a.	forta de munca
b.	consumurile materiale
c.	costuri
d.	valorile organizatiei
e.	desfacerea productiei

107. Care din urmatoarele nu este subsistem al sistemului de productie:

a.	subsistemul de planificare
b.	subsistemul de prelucrare
c.	subsistemul de acces
d.	subsistemul de control
e.	subsistemul informational

108. Strategia de inovatie este specifica pietelor:

a.	in dezvoltare
b.	in formare
c.	mature
d.	in declin
e.	in care competitia nu se bazeaza pe pret

109. Care din urmatoarele atribute este specific serviciilor:

a.	tangibilitate
b.	automatizare facila
c.	intangibilitate
d.	parametrii de calitate strict masurabili
e.	pot fi revandute

110. Politicile operationale de productie nu vizeaza domenii cum ar fi:

a.	procesele de productie
b.	calitatea produselor
c.	strategii de marketing
d.	stocurile
e.	forta de munca

111. Functia de productie Cobb-Douglas este data de relatia:

a.	Q = h·N·F
b.	Q = h·N·á
c.	Q = h·N·a
d.	Q = N·F
e.	unde: Q - rezultatul productiei h - factor de proportionalitate N - numarul personalului F - mijloace fixe in functiune á, a - exponenti ce indica elasticitatea lui Q in raport cu N si F

112. In cazul modelului strategiei operationale pe baza optimizarii combinatiei in care sunt folositi factorii de productie, in care s-a considerat functia Cobb-Douglas, daca Q este inelastic in raport cu F si N:

a.	se modifica pozitiv numai factorul F
b.	nu se modifica proportiile factorilor
c.	se modifica negativ numai factorul N
d.	se modifica negativ numai factorul Q
e.	se modifica pozitiv numai factorul N unde: Q - rezultatul productiei N - numarul personalului F - mijloace fixe in functiune

113. Functia Cobb-Douglas care considera influente progresului tehnic este data de relatia:

a.
b.
c.
d.
e.	unde: Q - rezultatul productiei h - factor de proportionalitate N - numarul personalului F - mijloace fixe in functiune á, a - exponenti ce indica elasticitatea lui Q in raport cu N si F ët - ritmul mediu anual de crestere al lui Q sub influenta progresului tehnnic.

114. Informatiile utilizate in elaborarea prognozelor nu trebuie sa fie:

a.	veridice
b.	actuale
c.	eronate
d.	relevante
e.	corecte

115. Care din urmatoarele atribute este specific bunurilor:

a.	intangibilitate
b.	parametrii de calitate dificil de masurat
c.	automatizare dificila
d.	tangibilitate
e.	amplasamentul organizatiei are importanta pentru contactul cu clientul

116. Functiile de productie reprezinta forma matematica a relatiilor dintre:

a.	sezonalitatea si ciclicitatea productiei
b.	intrarile si iesirile sistemului de productie
c.	maximele variabilelor prognozate ale sistemului de productie
d.	mediile variabilelor prognozate
e.	seriile de timp ale productiei

117. Cu cat orizontul de timp este mai mare, cu atat prognoza este mai:

a.	precisa
b.	imprecisa
c.	corecta
d.	usor de realizat
e.	incorecta

118. In expresia functiei de productie Cobb-Douglas , unde:

Q - rezultatul productiei

h - factor de proportionalitate

N - numarul personalului

F - mijloace fixe in functiune

á, a - exponenti ce indica elasticitatea lui Q in raport cu N si F

N reprezinta numarul:

a.	utilajelor
b.	mijloacelor fixe
c.	personalului
d.	mijloacelor circulante
e.	de ore lucrate

119. Elasticitatea functiei Cobb-Douglas , in raport cu factorul F este data de:

a.	h
b.
c.	N
d.	F
e.	a

120. In cazul modelului strategiei operationale pe baza optimizarii combinatiei in care sunt folositi factorii de productie, in care s-a considerat functia Cobb-Douglas, daca Q este elastic in raport cu factorul N si inelastic in raport cu factorul F:

a.	se modifica pozitiv numai factorul N
b.	nu se modifica proportiile factorilor
c.	se modifica negativ numai factorul N
d.	se modifica negativ numai factorul Q
e.	se modifica pozitiv numai factorul F unde: Q - rezultatul productiei N - numarul personalului F - mijloace fixe in functiune

121. In cazul modelului strategiei operationale pe baza optimizarii combinatiei in care sunt folositi factorii de productie, in care s-a considerat functia Cobb-Douglas, daca Q este elastic in raport cu factorul N si inelastic in raport cu factorul F :

a.	se modifica pozitiv numai factorul F
b.	nu se modifica proportiile factorilor
c.	se modifica pozitiv numai factorul N
d.	se modifica negativ numai factorul Q
e.	se modifica negativ numai factorul F unde: Q - rezultatul productiei N - numarul personalului F - mijloace fixe in functiune

122. Programarea productiei liniei tehnologice in calitate de linie furnizoare se realizeaza pornind de la programul de fabricatie al:

a.	liniei intermediare
b.	stocului de productie neterminata
c.	liniei finale
d.	stocului de siguranta
e.	stocului curent

123. Tactul teoretic al unei linii tehnologice monovalente cu flux discontinuu se determina cu ajutorul relatiei

In aceasta relatie D reprezinta durata:

a.	operatiei i
b.	normala
c.	unui schimb
d.	mediei a unei operatii
e.	de programare a productiei

124. In cazul unei linii tehnologice monovalente cu flux discontinuu gradul de incarcare pentru fiecare operatie a locurilor de munca neincarcate complet este dat de relatia:

In aceasta relatie, M reprezinta:

a.	durata de programare
b.	programul de productie
c.	numarul teoretic al locurilor de munca
d.	durata operatiei i
e.	numarul practic de locuri de munca

125. In cazul unei linii tehnologice monovalente cu flux discontinuu, gradul de incarcare pentru fiecare operatie a locurilor de munca neincarcate complet este dat de relatia:

In aceasta relatie, M'' reprezinta:

a.	durata de programare
b.	programul de productie
c.	numarul teoretic al locurilor de munca
d.	durata operatiei i
e.	numarul practic de locuri de munca

126. Graficul standard se utilizeaza pentru liniile:

a.	monovalente in flux continuu
b.	monovalente in flux discontinuu
c.	polivalente in flux discontinuu
d.	polivalente in flux continuu
e.	bivalente

127. Metoda ABC de management a stocurilor acorda prioritate maxima gestionarii stocurilor din categoria:

a.	A
b.	B
c.	C
d.	D
e.	E

128. Se considera 2 grupe de utilaje i si i+1 ale unei linii de productie in flux intermitent, la care se executa operatii tehnologice successive.Se lucreaza intr-un singur schimb cu durata de 8 ore. Tactul operational al grupei de utilaje furnizoare este de 3'/produs iar cel al grupei de utilaje beneficiare i+1 este de 2'/produs. In aceste conditii, intre cele 2 grupe de utilaje se formeaza un stoc curent (circulant) de productie neterminata de acumulare (+) sau de egalizare (-). Marimea stocului pe un schimb este data de:

a.	-20 buc
b.	-40 buc
c.	+40 buc
d.	-80 buc
e.	+80 buc

129. Pe o linie tehnologica monovalenta in flux discontinuu se executa intr-o zi 48 de produse.

Se lucreaza intr-un singur schimb, cu durata de 8 ore. Tactul teoretic al liniei este de:

a.	5 min
b.	8 min
c.	2 min
d.	10 min
e.	3 min

130. Care din urmatorii factori nu afecteaza deciziile de amplasare a organizatiilor:

a.	oferta de materii prime
b.	competitia
c.	oferta de resurse umane
d.	orarul magazinelor
e.	costurile terenului si ale constructiei

131. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii:

a.	ale controlului
b.	datorate stocurilor
c.	generate de penalizari externe
d.	de prevenire a noncalitatii
e.	cu analiza costurilor defectarilor

132. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii:

a.	ale controlului
b.	generate de defecte interne
c.	generate de deficitul de materie prima
d.	de prevenire a noncalitatii
e.	cu analiza costurilor defectarilor

133. Pe o linie tehnologica monovalenta in flux discontinuu se executa 48 de bucati dintr-un reper. Se lucreaza intr-un singur schimb, cu durata de 8 ore. Prima operatie care se executa la acest reper dureaza 15 minute. Care este numarul teoretic de locuri de munca la care se executa aceasta operatie?

a.
b.
c.
d.
e.

134. Pe o linie tehnologica monovalenta in flux discontinuu se executa 240 de bucati dintr-un reper. Se lucreaza intr-un singur schimb, cu durata de 8 ore. Prima operatie care se executa la acest reper dureaza 5 minute. Care este numarul teoretic de locuri de munca la care se executa aceasta operatie?

a.
b.
c.
d.
e.

135. Care din urmatoarele nu sunt variabile de intrare intr-o intreprindere privita ca sistem de productie:

a.	materialele
b.	resursele umane
c.	capitalul
d.	produsele realizate in intreprindere
e.	informatiile

136. Evaluarea performantelor produselor, in cadrul controlului productiei, presupune masurarea performantelor obtinute si evaluarea abaterilor, fata de:

a.	performantele din ziua precedenta
b.	standarde
c.	performantele produselor similare ale firmelor concurente
d.	performantele produselor similare din alte tari
e.	performantele produselor din anul anterior

137. Care din urmatoarele este metoda de determinare a amplasamentului optim:

a.	metoda lui Holt
b.	evaluarea factorilor calitativi
c.	modelele seriilor de timp
d.	metoda Delphi
e.	trendul liniar

138. In cazul programarii productiei individuale in raport de testul preferential ABC, pentru zona C se utilizeaza metode de programare bazate pe stocuri conform relatiei:

a.	z = f(w,s) unde: w-termenele finale, s-stocuri
b.	z = f () unde - prioritatile
c.	z = f(w,d) unde: w-termenele finale, d- devansarile calendaristice
d.	z = f (w,p) unde: w-termenele finale, p-programarea productiei
e.	z = f (p,d) unde: p-programarea productiei, d- devansarile calendaristice

139. Extrapolarea seriilor de timp este o metoda de:

a.	stabilire a lotului optim
b.	prognoza
c.	programare a productiei de serie
d.	stabilire a stocului optim
e.	programare a productiei de unicate

140. Stocurile de productie neterminata intre 2 operatii i, i+1 se determina cu ajutorul relatiei

In aceasta relatie reprezinta:

a.	durata intreruperilor dintre operatiile i si i+1
b.	numarul locurilor de munca la care se executa operatiile i sau i+1
c.	durata operatiilor i si i+1
d.	gradul de incarcare la operatiile i si i+1
e.	tactul operatiilor i si i+1

141. Pentru o linie in flux discontinuu, programul de fabricatie al liniei intr-o zi lucratoare este de 160 produse. Se analizeaza doua operatii i si i+1 despre care se cunosc:

la operatia i , durata operatiei

la operatia i+1, durata operatiei

Care este numarul practice de locuri de munca la care se executa operatia i respectiv i+1?

a.
b.
c.
d.
e.

142. Care din urmatoarele nu este metoda de prognoza :

a.	metoda mediei simple mobile
b.	metoda mediei ponderate mobila
c.	testul preferential tip ABC
d.	metoda lui Holt
e.	metoda Delphi

143. Pe o linie monovalenta in flux discontinuu se executa 160 de bucati dintr-un reper. Se lucreaza intr-un singur schimb cu durata de 8 ore. Care este tactul teoretic al liniei?

a.	2 minute
b.	5 minute
c.	4 minute
d.	3 minute
e.	1 minut

144. Care din urmatoarele nu este etapa in metoda determinarii punctului critic al amplasamentelor:

a.	determinare tuturor costurilor relevante care sunt afectate de locul amplsamentului
b.	impartire costurilor determinate in costuri anuale fixe si in costuri variabile
c.	reprezentarea costurilor asociate (fixe si variabile) pe o diagrama determinata de costul anual (pe verticala) si volumul anual al productiei (pe orizontala)
d.	alegerea locatiei se face in functie de cel mai bun raport dintre volumul productiei (real sau anticipat) si costul total al amplasamentului
e.	stabilirea factorilor calitativi relevanti

145. In cadrul controlului statistic prin metoda tabelelor de esantionare, á - riscul procucatorului reprezinta probabilitatea:

a.	de a avea costuri peste o anumita limita
b.	de a respinge loturi satisfacatoare
c.	de a obtine rezultate mai bune prin controlul bucata cu bucata
d.	de a accepta loturi nesatisfacatoare
e.	de a avea un criteriu de decizie necorespunzator

146. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate:

a.	metoda tragerii (pull) este folosita si de sistemul MRP
b.	sistemul JIT se bazeaza pe principiul tragerii produselor - metoda "pull"
c.	sistemul JIT se bazeaza pe principiul impingerii produselor - metoda "push"
d.	in cadrul metodei JIT se folosesc metodele"pull" si "push"
e.	in cadrul metodei MRP se folosesc metodele"pull" si "push"

147. Care dintre urmatoarele afirmatii nu reprezinta avantajele metodei JIT:

a.	sistemul JIT opereaza cu stocuri reduse
b.	sistemul JIT opereaza cu loturi mari de produse
c.	sistemul JIT creste productivitatea
d.	sistemul JIT reduce timpul alocat remedierilor
e.	sistemul JIT evita stocurile de siguranta

148. Un loc de munca JIT este operational cu un container de dimensiuni "C" si o rata a cererii de "D" unitati/ora.Pentru circulatia unui container sunt necesare "T" min.Care este relatia de determinare a numarului de containere?

a.	N=C/TD
b.	N=TD/C
c.	N=T/CD
d.	N=TC/D

e. N=TxCxD

149. Unitatea de transport standard a tuturor componentelor sau produselor in cadrul metodei Kanban o reprezinta:

a.	containerul
b.	lotul
c.	banda rulanta
d.	conveere automate
e.	inventarul

150. Se presupune ca un loc de munca JIT este operational cu un container de capacitate 25 unitati si o rata a cererii de 100 unitati/ora.Pentru circulatia unui container sunt necesare 180 min.Cate containere sunt necesare in sistem?

a.	15 containere
b.	12 containere
c.	13 containere
d.	10 containere
e.	16 containere

151. Se presupune ca un loc de munca JIT este operational cu un container de capacitate 25 unitati si o rata a cererii de 100 unitati/ora.Pentru circulatia unui container sunt necesare 180 min.Ce stoc maxim se poate acumula?

a.	300 buc
b.	250 buc
c.	350 buc
d.	310 buc
e.	320 buc

152. Un loc de munca are un timp de pregatire-incheiere si executie de 30 min, pentru a produce 50 de repere.Pentru mutarea unui container de 50 repere spre locul de munca urmator sunt necesare 10 min. Rata cererii fiind de 1 reper/min, cate containere sunt necesare?

a.	2 containere
b.	1 container
c.	3 containere
d.	5 containere
e.	4 containere

153. Un loc de munca JIT este operational cu un container de dimensiunile a 30 unitati si o rata a cererii de 200 unitati/ora.Pentru circulatia unui container sunt necesare 360 min.Cate containere sunt necesare in sistem?

a.	50 containere
b.	35 containere
c.	40 containere
d.	45 containere
e.	46 containere

154. Un loc de munca JIT este operational cu un container de dimensiunile a 30 unitati si o rata a cererii de 200 unitati/ora.Pentru circulatia unui container sunt necesare 360 min.Ce stoc maxim se poate acumula?

a.	1.000 buc
b.	1.500 buc
c.	1.200 buc
d.	1.100 buc
e.	1.210 buc

155. Un loc de munca din cadrul unei sectii de fabricatie realizeaza operatia de gaurire pentru o flansa.Lotul de fabricatie pentru aceste flanse este de 50 buc. Un container Kanban are capacitatea de 50 buc.Se cer 200 componente/ora si sunt necesare 23 ore pentru circulatia unui container, inclusive toti timpii de pregatire-incheiere, executie transport si asteptare.Care este numarul de containere necesar?

a.	92 containere
b.	91 containere
c.	90 containere
d.	93 containere
e.	95 containere

156. Daca intre incarcarile globale si capacitatea fabricii se constata o supraincarcare, care dintre masurile urmatoare nu este corecta?

a.	investitii in mijloace de productie
b.	angajari de personal
c.	recurgerea la ore suplimentare
d.	somajul tehnic

e. cresterea capacitatii de productie

157. Daca intre incarcarile globale si capacitatea fabricii se constata o subincarcare, care dintre masurile urmatoare nu este corecta?

a.	eliminarea orelor suplimentare
b.	mutarea personalului
c.	investitii in mijloace de productie
d.	somajul tehnic

e. diminuarea investitiilor in mijloace de productie

158. Care din urmatorii nu este indicator de masurare a performantelor proceselor

a.	durata de procesare
b.	trendul seriei de timp
c.	viteza de desfasurare a procesului
d.	productivitatea
e.	timpul de utilizare

159. Fie o linie in flux discontinuu cu tact liber.Programul de fabricatie al liniei, intr-o zi lucratoare, intr-un schimb, este de 160 de produse. Se analizeaza doua operatii tehnologice "i" si "i+1".Despre acestea se cunosc urmatoarele informatii:

Operatia "i":

-numarul de masini=1

-timpul unitar = 3 min

Operatia "i+1":

numarul de masini =2

timpul unitar = 1,5 min.

In conditiile functionarii masinilor de la operatia "i+1" in cea de-a doua jumatate a schimbului, stocul interoperational este:

a.	160 produse
b.	0 produse
c.	320 produse
d.	0 produse
e.	240 produse

160. O linie automata are un program master (calendaristic centralizator) de 2.000 produse. Numarul zilelor lucratoare dintr-o perioada calendaristica de o luna este de 20. Tactul liniei este de 3 min.

Numarul orelor de functionare zilnica a liniei automate este de:

a.	5 ore
b.	4 ore
c.	2,5 ore
d.	6 ore
e.	5,5 ore

161. Fie graficul standard elaborat pentru o linie monovalenta in flux discontinuu, cu tact liber, care are un program de productie pe schimb de 24 produse. Timpul unitar pentru primele doua operatii este de:

T= 45 min;

T= 15 min;

Cate masini efective sunt necesare la operatia 1 si cate la operatia 2?

a.	Nr.m.op.1 = 2 si nr.m.op.2 = 2
b.	Nr.m.op.1 = 3 si nr.m.op.2 = 1
c.	Nr.m.op.1 = 3 si nr.m.op.2 = 2
d.	Nr.m.op.1 = 2 si nr.m.op.2 = 1
e.	Nr.m.op.1 = 1 si nr.m.op.2 = 1

162. Fie o linie in flux discontinuu cu tact liber.Programul de fabricatie al liniei, intr-o zi lucratoare, intr-un schimb, este de 160 de produse. Se analizeaza doua operatii tehnologice "i" si "i+1".Despre acestea se cunosc urmatoarele informatii:

Operatia "i":

-numarul de masini=2

-timpul unitar = 3 min

Operatia "i+1":

numarul de masini =4

timpul unitar = 3min.

In conditiile functionarii masinilor de la operatia "i+1" in cea de-a doua jumatate a schimbului, stocul interoperational este:

a.	160 produse
b.	120 produse
c.	300 produse
d.	80 produse
e.	200 produse

163. Diagramele de flux se utilizeaza la:

a.	proiectarea proceselor
b.	evaluarea corectitudinii prognozelor
c.	programarea productiei
d.	optimizarea functiei financiar-contabile
e.	schimbarea in salturi

164. Procesele de realizare de proiecte sunt procese:

a.	intermitente
b.	repetitive
c.	infinite
d.	in flux
e.	in serie

165. Fie o linie monovalenta in flux discontinuu. Pentru aceast forma de organizare, se determina marimea:

unde:- reprezinta tactul teoretic al liniei

t - durata medie a unei operatii la un loc de munca.

Marimea Ki reprezinta:

a.	tactul specific al liniei
b.	coeficientul care exprima incarcarea liniei
c.	durata normata a unei operatii
d.	gradul de inegalizare a fluxului
e.	abaterea duratei medii a unei operatii de la tact

166. In conditiile productiei individuale, programarea operativa utilizeaza:

a.	metode bazate pe ritmul de fabricatie
b.	metode fundamentate pe ritmul de fabricatie
c.	metode bazate pe devansari, prioritati si stocuri
d.	metode bazate pe arborele decizional
e.	metode bazate pe extracostul de inactivitate

167. Functia-obiectiv folosita in elaborarea unui program agregat presupune minimizarea costurilor:

1.costul de angajare demitere

2.costul de supramunca

3.costul de inactivitate

4.costul de intretinere a stocului de produse finite

5.costul deficitului de produse.

a.
b.
c.
d.
e.

168. Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia:

a.	costul de angajare/demitere a muncitorilor in perioada t
b.	costul de supramunca in perioada t
c.	costul de inactivitate in perioada t
d.	costul de intretinere a stocului de produse finite in perioada t
e.	costul deficitului de produse in perioada t unde:= productia programata in perioada t = productia care poate fi realizata conform normativelor in perioada t = norma de productie pe muncitor in perioada t = extracostul unitar.

169. Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia:

a.	costul de intretinere a stocului de produse finite in perioada t
b.	costul de supramunca in perioada t
c.	costul de inactivitate in perioada t
d.	costul deficitului de produse in perioada t
e.	costul angajarii si demiterii in perioada t unde= productia programata in perioada t =cererea estimata in perioada t = nivelul stocului de produse finite in perioada t-1 = extracostul unitar.

170. Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia:

a.	costul de intretinere a stocului de produse finite in perioada t
b.	costul de supramunca in perioada t
c.	costul de inactivitate in perioada t
d.	costul deficitului de produse in perioada t
e.	costul angajarii si demiterii in perioada t unde = productia programata in perioada t = productia care poate fi realizata conform normativelor in perioada t = extracostul unitar.

171. Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia:

a.	costul de intretinere a stocului de produse finite in perioada t
b.	costul de supramunca in perioada t
c.	costul de inactivitate in perioada t
d.	costul deficitului de produse in perioada t
e.	costul angajarii si demiterii in perioada t unde= productia programata in perioada t =cererea estimata in perioada t = nivelul stocului de produse finite in perioada t-1 = extracostul unitar.

172. Care din urmatoarele nu este etapa in procesul proiectarii produselor:

a.	programarea productiei in flux
b.	generarea ideii
c.	evaluarea sanselor de succes ale produsului
d.	proiectarea si testarea preliminara
e.	proiectarea finala

173. Linia tehnologica i atrage produsele de pe linia tehnologica i-1.Linia i are un program de productie zilnic de 2000 de produse. Intre cele doua linii, stocul format din 100 de produse, s-a consumat si trebuie inlocuit in totalitate. Linia "i-1" da in mod constant un rebut tehnologic de 1% din cantitatea lansata in executie. In componenta unui singur produs din linia i intra doua produse executate in linia i-1. Cantitatea de produse ce constituie programul liniei i-1 este:

a.	4050 produse
b.	4200 produse
c.	4071 produse
d.	4100 produse
e.	4141 produse

174. Riscul beneficiarului (a) in contextul controlului de receptie consta in:

a.	probabilitatea de a se respinge loturi satisfacatoare
b.	probabilitatea de a se accepta loturi nesatisfacatoare
c.	probabilitatea de a fi necesara reluarea controlului
d.	probabilitatea de a fi necesara reluarea controlului
e.	limita inferioara a tolerantei

175. Riscul producatorului () in contextul controlului de receptie consta in:

a.	probabilitatea de a se respinge loturi satisfacatoare
b.	probabilitatea de a se accepta loturi nesatisfacatoare
c.	probabilitatea de a fi necesara reluarea controlului
d.	limita superioara a tolerantei
e.	limita inferioara a tolerantei

176. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii:

a.	ale controlului
b.	datorate stocurilor
c.	generate de penalizari externe
d.	de prevenire a noncalitatii
e.	cu analiza costurilor defectarilor

177. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii:

a.	ale controlului
b.	generate de defecte interne
c.	generate de deficitul de materie prima
d.	de prevenire a noncalitatii
e.	cu analiza costurilor defectarilor

178. Pentru intocmirea unui plan de control de receptie se utilizeaza :

a.	marimea lotului, toleranta, media
b.	marimea lotului, marimea esantionului, cota de acceptare
c.	marimea esantionului, media, amplitudinea
d.	toleranta, amplitudinea, marimea lotului
e.	media, marimea esantionului, dispersia

179. In cazul planificarii materialelor prin metoda JIT dimensiunea stocului este:

a.	mare
b.	nelimitata
c.	data de marimea stocurilor de siguranta
d.	data de calitatea utilajelor
e.	mica

180. Planificarea materialelor prin metoda JIT are ca avantaj fata de gestiunea conventionala a stocurilor faptul ca:

a.	dimensiunea stocurilor este mare
b.	stimuleaza productivitatea
c.	exista stocuri mari de produse finite
d.	exista stocuri mari de siguranta
e.	calitatea este mai redusa

181. Potrivit metodei JIT, furnizorii livreaza materialele:

a.	numai la momentul in care sunt necesare si strict in cantitatile cerute
b.	lunar
c.	in cantitati mari pentru a nu aparea deficit
d.	saptamanal si in cantitati foarte mari
e.	trimestrial si in cantitati foarte mari

182. Strategia "tras din aval" se aplica in cazul:

a.	gestiunii conventionale a stocurilor
b.	algoritmului Johnson
c.	metodei JIT
d.	testului ABC
e.	ciclului de viata al produsului

183. Strategia "impins din amonte" se aplica in cazul :

a.	gestiunii conventionale a stocurilor
b.	algoritmului Johnson
c.	metodei JIT
d.	testului ABC
e.	ciclului de viata al produsului

184. Ingineria simultana presupune:

a.	proiectarea simultana atat a produsului cat si a procesului de productie a acestuia
b.	utilizarea de componente de la produse mai vechi
c.	utilizarea Internetului in proiectarea produselor
d.	proiectarea in sistem modular
e.	proiectarea unor componente intersanjabile.

185. Care din urmatoarele este o strategie de planificare a productiei:

a.	controlul prin atribute
b.	controlul statistic
c.	urmarirea cererii
d.	imbunatatirea performantelor operatiunilor
e.	amplasamentelor utilajelor pe procese

186. Planificarea strategica a operatiunilor vizeaza deciziile asupra investitiilor:

a.	pe termen scurt
b.	pe termen lung
c.	pe termen mediu
d.	aprobate de maistri
e.	aprobate de seful de tura.

187. Care din urmatoarele nu este regula ce se poate utiliza in stabilirea succesiunii lucrarilor:

a.	regula celui mai scurt timp de procesare
b.	regula primul venit, primul servit
c.	regula celui mai apropiat moment de incepere
d.	regula amplasamentului cu pozitie fixa
e.	regula celui mai apropiat termen de predare

188. Care din urmatoarele nu sunt principii pe care se bazeaza cartele cetateanului:

a.	echitabilitatea valorilor
b.	informarea si deschiderea
c.	curtoazia si solicitudinea
d.	balantelor
e.	consultarea si posibilitatea optiunilor multiple

189. Standardele de performanta fata de care se compara rezultatele muncii pot fi:

a.	externe
b.	statistice
c.	de volum
d.	de cantitate
e.	de punct critic

Care din urmatoarele nu sunt surse de informare pentru aflarea performantelor concurentilor:

a.	interviurile specialistilor din domeniu
b.	rapoartele anuale ale firmelor
c.	cercetarile de piata ale consumatorilor
d.	conferinte ale asociatiilor profesionale
e.	matricea lui Slack

191. Schimbarile in salturi sunt conduse:

a.	de jos in sus
b.	de personalul direct productive
c.	de managerii de nivel inferior
d.	de maistrii
e.	de la varful organizatiei

MAN_BV_2_MT_2

MANAGEMENT Managementul transporturilor 2

MULTIPLE CHOICE

1) Care este tara cu ponderea maxima a transporturilor in PIB ?

	SUA
	Germania
	Grecia
	Spania
	Romania

ANS:

2) Identificati parametrul care nu influenteaza curentul traficlui de calatori intre localitatile A si B.

	viteza de deplasare
	coeficientul ce caracterizeaza dorinta de a calatori
	numarul de locuitori in localitatea A
	numarul de locuitori in localitatea B
	distanta dintre localitati

ANS: 1

3) Identificati in ce sistem de transport sunt valabile urmatoarele afirmatii : pentru marirea gradului de securitate se practica un sistem dublu de semnalizare,pe cale macanica cu ajutorul cablurilor si pe cale electrica cu semnale luminoase.

	transport maritim
	transport aerian
	transport feroviar
	transport rutier
	transport fluvial

ANS: 3

4) Constructia barajelor hidroenergetice de la Portile de Fier I a dus la o rupere de nivel pe calea navigabila.Care este inaltimea de ecluzare la Portile de Fier I ?

	11,5m
	40m
	20m

	37m

ANS: 4

5) Selectati din notiunile de mai jos pe cele false, in legatura cu punctele de vedere care servesc la analiza elasticitati cererii de transport persoane.

A.motivul calatoriei

B.locul transporturilor in economie

C.metoda de plata

D.lungimea calatoriei

E.logistica sistemelor de transport

F.venitul persoanelor in cauza

	A+B
	B+C
	C+D
	A+C
	B+E

ANS: 5

6) Selectati afirmatiile false din notiunile urmatoare legate de componentele serviciului de transport marfa.

A.timpul de tranzit

B.cererea pentru produs neelastica

C.increderea clientilor

D.accesibilitatea in teren

E.greutati de aprovizionare

F.potential de a furniza servicii speciale

G.siguranta marfurilor transportate

	A+B
	A+C
	C+D
	B+E
	F+G

ANS: 3 4

7) O autobaza detine 10 autocamioane dintre care doua sunt defecte.In luna iunie au existat comenzi pentru 7 autocamioane .Sa se calculeze coeficientul de utilizare a parcului CUP respectiv coeficientul cu stare tehnica a parcului CST pentru luna iunie.

ANS: 2

8) Un autobuz interurban avand capacitatea ncp = 45 locuri pe scaune, circula timp de o saptamana, realizand urmatoarele : nc1 = 45 cal ; L1 = 200 km ; nc2 = 60 cal. ;L2 = 60 km ;nc3 = 50 cal. ; L3 = 300 km ;nc4 = 40 cal. ;L4 = 280 km nc5 = 45 cal. ;L5 =240 km. Sa se calculeze coeficientul de utilizare a capacitatii de transport CUC,in cursul saptamanii ,avand in vedere ca autobuzul poate circula zilnic Lpas = 400 km.

ANS: 1

9) Indicati mijlocul de transport la distanta cu cea mai indelungata viata.

	transportul cu animalele de povara
	transportul cu animale de tractiune
	transportul pe apa
	calea ferata
	vehicule rutiere autopropulsate

ANS: 3

10) Carui mod de transport ii sunt caracteristice urmatoarele avantaje :accesibilitate maxima in teren, transport din poarta in poarta ,viteze mari de deplasare cheltuieli acceptabile,protectie superioara a marfurilor ( calatorilor )?

	feroviar
	aerian
	auto
	naval
	prin conducte

ANS: 3

11) La reorganizarea SNCFR conform ordinului nr.12/1998 s-a produs divizarea acesteia in mai multe componente.Indicati nr.acestora din urmatoarele :

	4 componente
	5 componente
	6 componente
	2 componente
	9 componente

ANS: 2

12) In ultima vreme transportul in containere a luat un avant deosebit. Care sunt dimensiunile unui transcontainer conform prescriptiilor ISO ( 1foot=304,8 mm) ?

	6000 x 2500x2500
	6055x2435x2435
	6096x 2438,4 x2438,4
	6025 x 2400 x 2400
	6000 x 2400 x 2435

ANS: 3 (ciudat este ca in manual este scris 6095 mm, 2435 mm, 2435 mm, dar dupa calcul e gresit)

13) Selectati din notiunile de mai jos,acea calatorie pentru care cererea de transport este elastica in raport cu pretul calatoriei.

	calatorie de afaceri
	calatorie de vacanta
	calatorie de serviciu
	calatorie la medic
	calatorie la scoala

ANS: 2

14) Selectati din modurile de transport prezentate mai jos grupul care corespunde mai bine transportului de minereuri ( in ordinea importantei si prin continut).

	fluvial,aerian,rutier
	rutier,prin conducte , fluvial
	aerian,maritim,prin conducte
	maritim,feroviar ,rutier
	prin conducte, maritim,feroviar

ANS: 4

15) Autocamioanele unei autobaze lucreaza in mod obisnuit 15 ore din 24. Sa se determine coeficientul de utilizare a zilei de lucru CUZ,daca in ziua considerata autocamioanele au lucrat 12 ore.

ANS: 3

16) Un autobuz lucreaza timp de o saptamana pe diferite relatii,parcurgand pe zi urmatoarele distante : L1 =450 km;L2 = 400 km;L3 = 325 km;L4 = 450 km;L5 = 500 km. Timpii de circulatie au fost : t1 = 10 h;t2 = 8 h;t3 = 9 h;t4 = 10 h;t5 = 11 h;Sa se calculeze viteza medie tehnica a autobuzului Vt [ km /h ].

	44,27 km /h
	41,66 km /h
	40,10 km /h
	49,66 km /h
	42,27 km /h

ANS: 1

17) Identificati afirmatia falsa dintre urmatoarele caracteristici ale transportului.

	transportul determina utilitatea de timp si de loc in cazul productiei pe scara mare
	transportul stimuleaza dezvoltarea regionala
	transportul influenteaza amplasarea activitatilor productive
	transportul este un factor de destabilizare a preturilor pe piata
	transportul contribuie la stabilirea costurilor productiei

ANS: 4

18) Carui mod de transport ii corespund urmatoarele caracteristici ; nu necesita amenajarea cailor de transport,are capacitatea de incarcare foarte mare,asigura tarife reduse,vitezele de deplasare sunt mici,este ingreunat de anotimpul rece.

	feroviar
	aerian
	auto
	naval
	prin conducte

ANS: 4

19) Indicati carei categorii de drumuri ii sunt caracteristice urmatoarele trasaturi :sunt destinate exclusiv transportului auto,suprafata de rulare este realizata din asfalt sau beton de foarte buna calitate ;sensurile de mers sunt separate intre ele, nu prezinta curbe stranse, sunt prevazute cu sisteme eficiente de drenaj etc.

	drumuri modernizae
	autostrazi
	drumuri cu inbracaminti usoare
	drumuri de macadam
	drumuri de pamant

ANS: 2

20) Din dorinta de a spori eficienta transporturilor au aparut sistemele de transport combinat. Cum se numeste sistemul combinat de transport cale ferata - sosea ?

	Bacat
	Seabee
	Birdybock transport
	Fishback transport
	Piggyback transport

ANS: 5

21) Selectati din formele de calatorie prezentate mai jos pe acelea care indica deplasarile urbane.

A.calatorii de afaceri

B.calatorii la magazin

C.calatorii de vacanta

D.calatorii la serviciu

E.calatorii in strainatate

F.calatorii la medic

	A+B+C
	B+C+E
	B+D+F
	C+E+F
	B+D+F

ANS: 3

22) Selectati din urmatoarele moduri de transport ,grupurile care satisfac transporturile petroliere.

A.fluvial,aerian,rutier

B.rutier,prin conducte,fluvial

C.aerian,maritim,prin conducte

D.maritim,feroviar,rutier

E.prin conducte.maritim,feroviar

	A+B+C
	B+C+D
	B+D+E
	C+D+E
	A+C+D

ANS: 3

23) Un autocamion are de facut o cursa de 600 km de la autobaza la locul de descarcare. Sa se calculeze coeficentul de utilizare a parcursului CUPs, daca pentru a ajunge la locul de incarcare autovehiculul a parcurs 50 km.

ANS: 4

24) Un autobuz a parcurs intr-o zi de lucru L=400Km consumand pentru aceasta t=9h de mers efectiv. Stiind ca durata totala a deplasarii cuprinde si stationarile ts=3h,sa se determine viteza medie de exploatare Ve [ Km/h].

	35,4Km/h
	32,3Km/h
	33,3Km/h
	37,4Km/h
	31,0Km/h

ANS: 3

25) Identificati dintre emisiile motoarelor cu ardere interna pe cea care nu contribuie la poluarea atmosferica .

	monoxid de carbon
	compusi de benzen
	hidrocarburi gazoase
	apa
	oxid de azot

ANS: 4

26) Carui mod de transport ii corespund urmatoarele caracteristici: nu necesita amenajarea cailor de transport, asigura viteze mari de deplasare, ofera siguranta maxima in exploatare, costurile de exploatare sunt foarte ridicate, consuma mari cantitati de combustibil superior, capacitate de transport relativ mica?

	feroviar
	aerian
	auto
	naval
	prin conducte

ANS: 2

27) Care este sistemul de transport cu evolutia cea mai spectaculoasa la sfarsitul mileniului al doilea ?

	sistemul aerian
	sistemul feroviar
	sistemul naval
	sistemul rutier
	sistemul prin conducte

ANS: 4

28) Selectati din afirmatiile enumerate in continuare, referitoare la caracteristicile transportului feroviar, pe cea falsa :

	efectueaza transporturi de masa, in siguranta in orice anotimp,continuu,ziua si noaptea
	se pot transporta marfuri grele,de diferite gabarite
	transportul este economic pentru ca nu necesita investitii mari
	efectueaza transporturi pe distante mari
	poate asigura cu mijloace proprii manipularea marfurilor si depozitarea lor

ANS: 3

29) In figura alaturata se prezinta patru locuri ( A,B,C,D ) in care se fabrica cu preturi unitare diferite ( Px ) produsul « x »,in scopul desfacerii in localitatea « A ».Stiind ca pretul transportului pe unitatea de produs (Ct ) este de asemenea diferit, sa se indice producatorul a carui prestatie nu este competitiva ceea ce va duce la eliminarea lui de pe piata daca nu isi ia masuri.

	A
	B
	C
	D

ANS: 1 ??

30) Selectati indicatorii economici din urmatoarea multime de indicatori.

A.indicatori de utilizare a mijloacelor de transport ;

B.productivitatea in serviciile de transport ;

C.indicatori de utilizare a parcursului ;

D.indicatori de utilizare a capacitatii de transport ;

E.costul serviciilor de transport ;

F.profitul companiei de transport.

	A+B+C
	B+C+D
	B+D+E
	B+E+F
	D+E+F

ANS: 4

31) Un autobuz lucreaza timp de o saptmana (za = 5 zile lucratoare ) pe diverse relatii, parcurgand zilnic urmatoarele distante; L1 = 450 km; L2 = 400 km; L3 = 350 km; L4 = 425 km; L5 = 500 km. Sa se calculeze parcursul mediu zilnic PMZ.

	450 km
	404,2 km
	413,3km
	444 km
	425 km

ANS: 5

32) Un autobuz care a lucrat t_tM= 10 ore, a transportat nc = 45 calatori pe distanta L=400 km. Sa se determine prestatia orara specifica H [cal x km/h ].

	1771 cal.km/h
	1800 cal.km/h
	1671 cal.km/h
	1871 cal.km/h
	1700 cal.km/h

ANS: 2

33) Identificati afirmatia falsa dintre componentele logisticii compozite.

	marimea stocurilor si planificarea miscarii lor
	informatiile care se refera la prelucrarea comenzilor, stabilirea de prognoze ale cererii
	depozitarea si manipularea produselor
	transportul ( planificarea, programarea, perfectionarea mijloacelor de transport)
	servisarea mijloacelor de transport

ANS: 5

34) Carui mod de transport ii corespund urmatoarele caracteristici : cost redus al transportului, nu depinde de conditiile atmosferice, fiabilitate superioara, accesibilitate limitata de existenta caii de deplasare, necesita investitii mari de realizare, asigura un transport continuu, blocheaza o mare cantitate de marfa in sistem?

	feroviar
	aerian
	auto
	naval
	prin conducte

ANS: 5

35) Care este tonajul maxim acceptat pe o axa a unui autovehicul rutier de legea drumurilor din Romania ?

	8 tone
	13 tone
	9 tone
	10 tone
	11 tone

ANS: 4

36) Stabiliti ordinea prin care definitiile de mai jos caracterizata mai bine cererea de transport.

A. categorie economica care se masoara in tone x km .sau pasager x km

B.document prin care un client solicita de la o firma de transporturi efectuarea unui serviciu de transport ;

C.vointa oamenilor de a plati pentru serviciile de transport si felul in care aceasta vointa se modifica atunci cand preturile acestor servicii variaza.

	A+B+C
	B+A+C
	A+C+B
	C+A+B
	B+C+A

ANS: 4

37) Selectati din modurile de transport indicate mai jos, grupul care corespunde cel mai bine calatoriei la medic (in ordinea importantei si prin continut).

	fluvial,aerian,feroviar
	maritim,rutier,aerian
	aerian,maritim,prin conducte
	maritim,feroviar,rutier
	rutier, feroviar, aerian

ANS: 5

38) Selectati din urmatorii indicatori tehnico-economici pe cei de exploatare.

A.coeficientul de utilizare a parcului (CUP)

B.productivitatea in serviciile de transport marfa (PM)

C.coeficientul de utilizare a locurilor (CUL)

D.viteza medie tehnica (Vt)

E.costul unitar in serviciile de transport (CU)

F.profitul in serviciile de transport (Prf)

	A+B+C
	B+C+D
	A+C+D
	C+D+E
	D+E+F

ANS: 3

39) Intr-o saptamana un autocamion efectueaza nc=8 curse, avand urmatoarele parcursuri L1=80Km; L2=100Km; L3=120Km; L4=200Km; L5=180Km; L6=200Km; L7=60Km; L8=300 Km. Sa se calculeze distanta medie de transport Dm.

	176Km
	160Km
	155Km
	170Km
	200Km

ANS: 3

40) O coloana de autocamioane cu sarcina utila de 6t a realizat o prestatie de transport de Q = 100.000 tkm, circuland timp de 5 zile (Za). Sa se determine productivitatea coloanei de autocamioane PM.

	3077 tkmef /t capacitate zi
	3333,3 tkmef /t capacitate zi
	3133tkmef /t capacitate zi
	3033 tkmef /t capacitate zi
	3433 5tkmef /t capacitate zi

ANS: 2

41) Sa se indice a cui clasificare se face in functie de criteriile urmatoare: starea de agregare; greutate specifica; modul de incarcare-descarcare; conditiile de transport/depozitare/conservare; cantitatile de transportat.

	viteza de transport
	serviciile de transport
	marfurile transportate
	scopul transportului
	transportul de calatori

ANS: 3

42) Locomotivele se clasifica dupa sursa de putere si transmiterea la roti a acesteia Sa se indice afirmatia falsa din insusirea de mai jos.

	cu aburi
	diesel-hidraulice
	diesel-electrice
	electrice
	turbo-diesel

ANS: 5

43) Indicati care este cea mai potrivita nava pentru transportul unui grup de turisti organizat de A.C.R. de la Atena la Alexandria , cu autocarul.

	feribot
	cargou RO-RO
	pachebot
	nava de croaziera
	cargou de marfuri generale

ANS: 1

44) Care din definitiile de mai jos se potriveste mai bine notiunii de elasticitate a cererii de transport ?

	sensibilitatea beneficiarului de servicii de transport la modificarile de pret
	modificarea cererii de transport in functie de conditiile climaterice
	modificarea necesitatii de transport in functie de sistemul de transport folosit

ANS: 1

45) Selectati din modurile de transport prezentate mai jos grupul care corespunde cel mai bine calatoriei de afaceri (in ordinea importantei si prin continut).

	fluvial,aerian,feroviar
	maritim,rutier,aerian
	rutier,feroviar,aerian
	fluvial,rutier,aerian
	aerian,feroviar,rutier

ANS: 5

46) Identificati relatia de calcul pentru coeficientul de utilizare a parcului dintre urmatoarele formule:

	CUP ==
	CUP ==
	CUP ==
	CUP ==
	CUP ==

ANS: 4

47) Un autocamion cu capacitatea de incarcare Tutil.= 6t, efectueaza un numar nc = 5 curse, avand incarcare diferita pe cursa, dupa cum urmeaza :T1 = 6t; T2 = 5,8t; T3 = 5,5t; T4 = 5t; T5 = 4,5t. Sa se calculeze coeficientul de utilizare a tonajului CUT.





	1,00

ANS: 2

48) Stiind ca retributia lunara a unui conducator auto este de 4000 um sa se determine costul unitar Cu (um/t.km) al acestei cheltuieli variabile, stiind ca parcursul mediu zilnic PMZ = 500Km, coeficientul de utilizare a tonajului este CUT = 0,75, sarcina utila T.util = 10 tone, numarul de zile active este Za=25.

	0,5um/tkm
	0,067um/tkm
	0,8um/tkm
	0,4um/tkm
	0,0427um/tkm

ANS: 5

49) Selectati din enunturile de mai jos, referitoare la caracteristicile folosirii serviciului "remorca pe vagon platforma ,pe cele false.

A.cresc costurile de manipulare si depozitare

B.se reduc costurile cu reparatiile si intretinerea mijloacelor de transport auto

C. se reduc costurile cu intretinerea drmurilor

D.creste poluarea atmosferica si sonica

E.se reduc costurile cu combustibilul

F.se reduce aglomeratia pe caile rutiere

	A+B
	B+C
	A+C
	A+D
	E+F

ANS: 4

50) Identificati afirmatiile false din cele prezentate mai jos,in legatura cu principalele supozitii care au stat la baza modelului de amplasare a lui Alfred Weber.

A.Exista o accesibilitate de transport uniforma pentru toate locurile si cheltuielile de transport sunt direct proportionale cu tona x km.indiferent de marfa transportata ;

B.Oferta de brate de munca este disponibila in mod egal si la costuri care variaza invers proportional cu distanta dintre domiciliu si locul de munca ;

C.Unele din materialele brute folosite in productie sunt disponibile oriunde

si la acelasi pret.

D.Alte materiale brute se gasesc numai pe anumite amplasamente fixe,avand preturi care se modifica cu amplasarea ;

E.Materialele brute pot fi de doua feluri :pure (nepierzand din greutate prin prelucrare)si impure (pierzand din greutate la prelucrare ).

	A+B
	B+C
	C+D
	B+D
	C+E

ANS: 4

51) Cele patru autocamioane ale unei coloane de transport, au lucrat intr-o zi, dupa cum urmeaza: T1 = 6,5t ; L1 = 85km ; T2 = 6t ;L2 =100km ; T3 = 5t ; L3 = 120km ; T4 = 5,5t ;L4 = 200km ; Sa se calculeze volumul total al transportului ( volumul prestatiei ) in ziua respectiva Q.

	3205,5 tkm
	3630 tkm
	2852,5 tkm
	2652,5 tkm
	3452,5 tkm

ANS: 3

52) Stiind ca pe un parcurs de 5000 km s-au consumat 1200 l motorina, avand pretul de 30 um/l, sa se determine costul zilnic al motorinei in conditiile cand s-a circulat Za=12 zile

	120 um/zi
	3600 um/zi
	3000 um/zi
	1500 um/zi

ANS: 3

53) Identificati dintre atributiile enumerate mai jos pe aceea care nu i se poate pretinde sofer de autotren.

	sanatate si rezistenta fizica
	pricepere tehnica in domeniul autovehiculelor
	folosirea unui vocabular colorat
	cunostinte de legislatia circulatiei

ANS: 3

54) Selectati din formele de calatorie de mai jos acele calatorii pentru care cererea de transport este inelastica in raport de pret :

A. calatorii de vacanta

B. calatorii de serviciu

C. calatorii de scoala

D. calatorii individuale (in interes personal, la distanta)

E. calatorii in interes de afaceri

F. calatorii la magazin

	A+B+C
	B+C+D
	B+C+E
	D+E+F

ANS: 3

55) Care dinte notiunile ce urmeaza reprezinta determinanti ai cererii de transport cu automobilul personal in raport de venitul familiilor :

A. amploarea cerintelor de calatorie, la serviciu, la cumparaturi, in vacanta;

B. numarul de km deplasare, ce revine pe un automobil personal intr-o perioada de timp;

C. marimea proprietatii pentru automobilul personal;

D. oportunitatea folosirii automobilului;

E. asigurarea unei capacitati adecvate retelei rutiere in desfasurarea traficului cu automobilele.

	A+B
	B+C
	C+D
	D+E

ANS: 2

56) Identificati afirmatiile false din cele prezentate mai jos in legatura cu principalele supozitii care au stat la baza modelului de amplasare a lui von Thunen :

A. Orasul ca piata de desfacere a produselor agricole este plasat in centrul unei zone largi, cu fertilitate uniforma, unde se face agricultura;

B. Orasul primeste produse agricole de oriunde si preturile sunt fixcate de furnizorii agricoli;

C. Furnizorii sunt constienti de necesitatea maximizarii profitlui si sunt liberi sa faca orice fel de agricultura;

D. Exista o singura forma de transport pentru toate fermele si transportul se face in linie dreapta;

E. Fiecare ferma isi alege mijlocul de transport, precum si traseul de efectuare a deplasarii;

F. Cheltuielile de transport variaza ca marime proportional cu numarul de tone x km realizat, indiferent de felul marfii transportate.

	A+C
	B+C
	C+D
	D+E
	B+E

ANS: 5

57) Care din afirmatiile ce urmeaza exprima determinantii caracterului derivat al cererii de transport, pentru incarcatura :

A. deriva din nivelurile preturilor practicate de transportatori;

B. deriva din conditiile de plata (cost) ale transportului, in relatie cu preturile regionale ale bunurilor;

C. deriva din marimea cantitatilor de incarcatura oferite la transport;

D. deriva din ponderea platilor cu transportul in pretul final al bunurilor;

E. deriva din cererea de consum a produsului transportat;

F. deriva din impactul componentelor serviciului asupra cererii de incarcatura.

	A+D
	B+C
	B+E
	C+F
	D+E

ANS: 3 ?? 5

58) Selectati raspunsurile care se refera la terminalul rutier de colectare si distribuire :

A. terminalul este locul unde incarcaturile complete aduse cu vehiculele de linie sunt desfacute in expeditiile originare, iar ulterior acestea sunt distribuite;

B. terminalul se amplaseaza intr-o pozitie avantajoasa fata de terminalele care le alimenteaza;

C. terminalele se constituie in orase sau in anumite amplasamente centrale fiind locurile de plecare si de sosire a vehiculelor de linie;

D. terminalul colecteaza expeditiile mici cu vehicule de oras, apoi le selecteaza si le grupeaza in incarcaturi mari cu destinatii comune;

E expeditiile consolidate ce ajung la terminal se selecteaza si ulterior se formeaza noi incarcaturi complete care se deplaseaza cu vehicule in linie;

F. terminalul este amplasat la o distanta corespunzatoare duratei maxime de conducere a vehiculului de la locul de plecare.

	A+B+E
	A+C+D
	A+C+F
	B+C+E
	B+D+F

ANS: 2

59) Care dintre afirmatiile ce urmeaza, privitor la caracteristica de individualitate a automobilului personal este falsa :

A. culori si finisaj

B. sisteme de sunet si control climatic

C. lipsa confortului interior

D. stiluri de caroserii

E. mecanisme de siguranta

	C
	B
	A
	D
	E

ANS: 1

60) Un autocamion avand capacitatea de incarcare Tutil = 6,5 to. face un numar de curse

nc = 5, folosind un coeficient mediu de utilizare a tonajului CUT = 0,823. Sa se determine cantitatea de marfa transportata T.

	27,5 to;
	26,0 to
	28,15 to
	26,75 to
	39,49 to

ANS: 4

61) Identificati afirmatiile false in legatura cu zonele de cultura care apar in modelul elaborat de von Thunen :

A. in imediata apropiere a orasului se mentine o zona cu pasuni si paduri, care asigura pretectia mediului si creeaza o baza de agrement pentru locuitori;

B. din urmatoarea zona se aduce lemnul de constructie si de foc;

C. urmeaza zona producatoare de grau si nutreturi;

D. urmeaza doua zone in care se cultiva grau si secara din ce in ce mai putin, alternand cu pasuni si terenuri necultivate;

E. in zona cea mai indepartata sunt plasate pasunile care produc vite de sacrificat si branzeturi;

F. in zona cea mai indepartata sunt plasate pasunile care produc vite si produse lactate.

	A+B
	B+C
	C+D
	A+E
	A+F

ANS: 5

62) Care dintre caracteristicile de mai jos este falsa privind sensibilitatea calatoriilor de afaceri la folosirea avionului :

A. confortul;

B. programul de zbor;

C. pretul de transport;

D. continutul pachetului de servicii;

E. unele facilitati, cum sunt rezervarile anticipate sau sincronizarea zborurilor.

	A
	B
	C
	E
	D

ANS: 3

63) Precizati care sunt raspunsurile false, din cele care urmeaza, in relatie cu continutul

(caracteristicile) serviciului de transport pentru marfa :

A. accesibilitate;

B. incredere sau regularitatea livrarii;

C. cheltuieli de transport rezonabile;

D. timpul de tranzit;

E. potentialul de a furniza servicii speciale;

F. siguranta;

G. evitarea discrimanarilor.

	A+C
	B+F
	C+G
	D+F
	E+G

ANS: 3

64) Selectati raspunsurile care se refera la terminalul rutier de separare si regrupare :

A. terminalul este locul unde incarcaturile complete aduse cu vehiculele de linie sunt desfacute in expeditiile originare, iar ulterior acestea sunt distribuite;

B. terminalul se amplaseaza intr-o pozitie avantajoasa fata de terminalele care le alimenteaza;

C. terminalele se construiesc in orase sau in anumite amplasamente centrale fiind locurile de plecare si de sosire a vehiculelor de linie;

D. terminalul colecteaza expeditiile mici cu vehicule de oras, apoi le selecteaza si le grupeaza in incarcaturi mari cu destinatii comune;

E. expeditiile consolidate ce ajung la terminal se selecteaza si ulterior se formeaza noi incarcaturi complete care se deplaseaza cu vehicule de linie;

F. terminalul este amplasat la o distanta corespunzatoare duratei maxime de conducere a vehiculului la locul de plecare.

	A+D
	B+E
	C+F
	C+E
	D+F

ANS: 2

65) Selectati din notiunile enumerate in continuare pe cele false in legatura cu automobilul personal (privat);

A. siguranta

B. individualism

C. functionalitate

D. confort

E. oportunitate

F. regularitate

G. economie

H. viteza

	A+C
	B+E
	C+F
	D+G
	E+H

ANS: 3

66) Un autocamion transporta 9t marfa pe distanta L=450 km.Se dau urmatoarele :

-autovehiculul consuma 30 1 motorina /100 km (costul motorinei este 30u.m./l)

-soferul este platit cu 3 u.m. /h

-timpul de rulaj a fost t=10 h

-luna contine z=25 zile lucratoare

-amortismentul reprezinta A=1000u.m. /luna

-cheltuielile fixe cu intretinerea pe autobaza care revin pe autocamion sunt 500u.m./luna.

Sa se determine costul unitar [u.m./tkm]

	0,92u.m./tkm
	0,916u.m./tkm
	l.022u.m./tkm
	U2u.m./tkm
	l u.m./tkm

ANS: 3

67) Stiind ca pe un parcurs de 5000 km s-au consumat 1200 1 motorina .avand pretul de 30 u.m. /l sa se determine costul zilnic al motorinei, in conditiile cand s-a circulat z=12 zile

	l20u.m. /zi
	3600u.m./zi
	3000u.m./zi
	3200u.m./zi
	l500u.m./zi

ANS: 3

68) Selectati din enunturile de mai jos pe cele false in legatura cu sistemul de transport combinat Piggy back :

A.asigura deplasarea remorcilor auto,eventual a intregului autotren, pe platforme de cale ferata;

B.asigura deplasarea containerelor normalizate pe platforme de cale ferata ;

C asigura transportul autovehiculelor pe nave specializate

D asigura transportul slepurilor (sau barajelor)incarcate pe nave maritime specializate

E. imbina avantajele si dezavantajele celor doua moduri de transport; rutier si feroviar.

	A+B
	A+C
	B+C
	C+D
	D+E

ANS: 4

69) Indicati unde se va deplasa locul de prelucrare conform modelului lui Alfred Weber,cand exista o piata si doua surse de materiale pure,unul disponibil intr-un loc ,celalalt disponibil oriunde.

A.intre sursa unica si piata

B. oriunde

C.undeva intre a doua sursa si piata

D.la intersectia medianelor triunghiului format de cele doua surse si piata (triunghiul lui Weber)

E.langa piata; se economiseste transportul primului material .

	A
	C
	A
	B
	D

ANS: (E)

70) Care din afirmatiile ce urmeaza exprimand efectele cresterii veniturilor asupra cererii de transport ,este falsa :

A.pe termen lung ,se va trece la achizitionarea de automobile personale si se vor restrange

calatoriile cu mijloacele de transport publice ;

B pe termen scurt ,calatoriile la serviciu vor deveni mai putin inelastice ;'

C.se vor efectua mai multe calatorii

D.se va imbunatatii structura de voiaj a calatoriilor achizitionate

E.se va trece de la achizitionarea serviciilor publice de calitate inferioara la servicii publice de

calitate superioara ;

	E
	D
	A
	C
	B

ANS: 2

71) Care din afirmatiile ce urmeaza este falsa, in legatura cu avantajele serviciului la transportul rutier:

A.viteza comerciala relativ mare ;

B.durata redusa de incarcare comparativ cu alte moduri de transport;

C.accesibilitate mare ;

D.gradul mic al distrugerilor si cerinte reduse de ambalare a marfurilor ;

E.ponderea mare a costurilor fixe

	B
	A
	C
	D
	E

ANS: 5

72) Selectati din afirmatiile enumerate in continuare raspunsul fals care se refera la elementele de exploatare forte ale caii ferate:

A. manifesta ,in comparatie cu alte moduri de transport ,un inalt grad de responsabilitate

in privinta pierderilor si distrugerilor cauzate expeditiilor ;

B.este unul din principalii participanti ai transportului multimodal

C.ofera o accesibilitate maxima

D.comparativ cu mijloacele rutiere predomina pe piata incarcaturilor de volum mare si valoare

redusa deplasate pe distante mari;

E.prin diversitatea tipurilor de vagoane asigura o oferta bine adaptata comparativ cu

exigentele cererii.

	C
	B
	A
	D
	E

ANS: 1

73) Din afirmatiile de mai jos selectatii-le pe acelea care reprezinta caracteristiciile transportului urban de persoane:

A. transportul de tranzit se substituie de multe ori cu transportul de paratranzit;

B. autobuzele de tranzit domina in ansamblu transportul public urban ;

C. sistemul transportului urban de persoane este o combinatie de moduri publice si personale

de transport ;

D. transportul de pasageri are loc adesea in comun cu transportul de marfa,uneori cu aceleasi

vehicule;

E. piata transportului urban de pasageri este influentata de conditiile atmosferice

F. mersul pe jos este componenta cea mai importanta in proiectarea tranzitului urban ;

G. cele mai multe sisteme urbane de transport folosesc in comun calea publica urbana.

	A+D+E
	A+F+G
	B+C+E
	B+C+G
	C+D+G

ANS: 4

74) Costul unitar al prestatiei unui autocamion este Cu = l um/tkm.Daca autocamionul a realizat q=1.000.000 tkm prestatie iar incasarile au fost V=1.100.000 u.m. .Sa se determine tariful pe tkm si profitul realizat Prf.

A. 2u.m./tkm/200.000u.m

B. 0,2u.m./tkm/20.000u.m

C. l,1u.m./tkm/100.000 u.m.

D. 0,lu.m.tkm/10.000u.m.

E. O,15u.m./tkm/15.000 u.m.

	A
	B
	E
	D
	C

ANS: 5

75) Un tren compus din i = 4 vagoane ,avand capacitatea de n=125 locuri circula pe ruta

Brasov-Intorsura Buzaului avand urmatoarea incarcare: vg. 1=70 pasageri,vg.2= lOOpasag. Vg.3=55pasageri,vg.4=80 pasageri.Sa se determine coeficientul mediu de ocupare a locurilor.

A.0,4375

B.0,71

C.0,53

D.0,61

E.0,69

	A
	C
	E
	B
	D

ANS: 4 5

76) Selectati din enunturile de mai jos ,referitoare la caracteristicile automobilului personal ,pe cele false:

A. se deplaseaza cu viteze medii,relativ mari;

B. se afla in permanenta la dispozitia proprietarului;

C. se deplaseaza de obicei pe ruta cea mai directa ;

D. asigura o siguranta sporita in circulatie ;

E. poate oprii oriunde la dorinta soferului sau pasagerului;

F. circula de obicei cu un coeficient maxim de ocupare a locurilor ;

	A+B
	B+C
	B+D
	C+D
	D+F

ANS: 5

77) Indicati unde se va amplasa locul de prelucrare conform cu modelul lui Alfred Weber, cand exista o piata si doua surse de materiale impure, necesare in cantitati egale si plasate punctiform, astfel incat sursele si piata sa formeze un triunghi.

A.pe linia ce uneste cele doua surse

B.langa piata

C.oriunde

D.in interiorul triunghiului lui Weber, mai aproape de sursa care prezinta o concentratie mai

mica de substanta utila

E.in centrul de greutate al triunghiului lui Weber.

	C
	D
	E
	A
	B

ANS: 2

78) Selectati din tipurile de calatorii de mai jos pe acelea care indica deplasarile interurbane:

A. calatorii la medic

B. calatorii in interes de afaceri

C. vizite la prieteni

D. calatorii la magazin

E. calatorii de vacanta

F. calatorii la serviciu sau scoala.

	A+C
	B+E
	C+E
	C+F
	D+F

ANS: 2

79) Selectati din vehiculele rutiere prezentate mai jos principalele tipuri functionale folosite la deplasarea incarcaturilor:

A. vehicule speciale

B. vehicule pentru deplasarea containerelor

C. vehicule de interventie

D. vehicule de teren

E. vehicule de oras

F. vehicule de linie

	A+D+E
	A+E+F
	B+C+D
	C+D+F
	D+E+F

ANS: 2

80) Alegeti din tipurile de servicii enumerate mai jos pe acelea care sunt cuprinse in cadrul conceptului' piggyback service'initiat si folosit in transportul feroviar nord american:

A. expeditii de incarcaturi cu trenuri locale de marfa ;

B. remorci sau autotractoare cu remorci incarcate pe vagoane platforma ;

C. containere incarcate pe vagoane platforma;

D. expeditii de incarcaturi cu trenuri directe de marfa ;

E. expeditii de containere in trenuri bloc,compacte

	A+B
	B+C
	C+D
	D+E
	C+E

ANS: 2

81) Care dintre afirmatiile prezentate in continuare este falsa in legatura cu problemele transportului de persoane ,determinate de factorul de simultaneitate si perisabilitate:

A. cu exceptia calatoriilor la serviciu ,1a scoala sau a celor pentru care s-au rezervat locuri

,in cele mai multe cazuri decizia de calatorie este luata pe loc ,instantaneu

B. serviciile de transport neputand fi stocate locurile neutilizate ,sunt o productie pierduta

pentru totdeauna ;

C. este stimulata tendinta de a se investi mai mult in instalatii si vehicule pentru a avea

capacitati in exces ;

D. se intensifica competitia intermodala si intra modala ,stimulandu-se serviciile mai

avantajoase ;

E. caracterul instantaneu al luarii deciziei de calatorie amplifica caracterul de variabilitate.

	C
	B
	A
	D
	E

ANS: 4

82) Care este rata profitului unei autobaze care la cheltuieli de 140.000 u.m. a realizat incasari de 160.000u.m.

A. 14.28%

B. 13,3%

C. 15%

D. 13,5%

E. 14,5%

	E
	A
	B
	C
	D

ANS: 5

83) Un troleybuz circula pe un traseu format din trei tronsoane avand urmatoarele lungimi ;Ll=3km ;L2=5km ;L3=4km .Numarul de calatori transportati este :ncl=20 ;ncl2=40 ;ncl,2,3=80 ;nc2=25 ;nc23=30 ;nc3=30.Sa se calculeze volumul prestatiei troleybuzului in aceasta cursa.

ANS: 2

84) Selectati din enunturile de mai jos referitoare la transportul urban de pasageri ,pe cele false:

A. transportul urban de pasageri este multimodal;

B. modurile urbane de transport folosesc in comun drumurile publice(cu exceptia metroului);

C. autobuzele de tranzit domina transportul public urban ;

D. transportul public urban de pasageri foloseste aceleasi mijloace de transport ca si cel

interurban ;

E. pentru reducerea poluarii aeriene si sonore se foloseste in multe cazuri tractiunea

electrica;

F. transportul de pasageri se face adesea in comun cu transportul de marfa.

	A+B
	B+C
	C+D
	D+E
	D+F

ANS: 5

85) Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa in legatura cu factorii ce influenteaza decizia persoanelor de a calatori:

A.stadiul crizei energetice;

B.ambianta fizica ;

C.motivul principal al calatoriei

D.pretul serviciului;

E.starea pasagerului.

	A
	D
	E
	B
	C

ANS: 1

86) Care dintre afirmatiile ce urmeaza ,exprimand efectele reducerii veniturilor clientilor asupra cererii de transport ,este falsa:

A. elasticitatea cererii de transport in functie de venit creste ,pe termen scurt;

B. creste elasticitatea asupra proprietatii automobilului personal in functie de venit

,utilizandu-se mai departe aceleasi automobile ;

C. elasticitatea cererii de transport in functie de venit scade ,pe termen scurt ;

D.elasticitatea calatoriilor de vacanta in functie de venit creste ,

E. pe termen scurt ,se trece la achizitionarea serviciilor publice de calitate superioara la

servicii publice de calitate inferioara.

	A
	E
	C
	D
	B

ANS: 3

87) Care din raspunsurile ce urmeaza caracterizeaza vehiculul de oras:

A. vehiculul este de multe ori o combinatie de autoremorcher(autotractor) si remorca

(trailer) cu trei sau mai multe osii ;

B. vehiculul este de obicei mic sub aspectul capacitatii de incarcare ;

C. vehiculul este constituit prin integritatea unitatii de incarcare ,de putere si a sistemului de

rulare

D. capacitatea de incarcare si de transport este mare ;

E. vehiculul face deplasari directe ,de colectare si distribuire,dar asigura si legatura cu

instalatiile altor moduri de transport ;

F. vehiculul este folosit pentru servicii de transport speciale (frigorifice .izoterme ,pentru

ciment,pentru produse lichide sau gaza etc.)

	A+C+D
	B+C+E
	B+D+E
	C+D+F
	C+E+F

ANS: 2

88) Selectati din 'afirmatiile ce urmeaza ,ce privesc avantajele relative ale folosirii conductelor ,pe cea falsa:

A .viteza redusa poate fi privita ca o depozitare temporara a produsului transportat;

B. pretul redus al serviciului;

C. pierderile si distrugerile de produs sunt minime ;

D.regularitatea in furnizarea serviciului;

E .accesibilitate maxima;

	A
	E
	B
	D
	C

ANS: 5 2

89) Una din afirmatiile de mai jos este falsa ,in legatura cu problemele transportului de persoane, determinate de factorul de substitutie:

A. competitia intre modurile de transport urbane avand in vedere preturile si serviciile oferite;

B. competitia asupra fondurilor publice avand in vedere confortul ,viteza si siguranta

calatoriei;

C. competitia asupra venitului disponibil care afecteaza in mare masura calatoriile de placere;

D. competitia dintre clase bazata pe diferentele de calitate, ce are loc intre serviciile aceluiasi

transportator;

E. competitia din interiorul fiecarui mod de transport avand in vedere serviciile si preturile ,

	E
	D
	C
	B
	A

ANS: 2 ?? . ar trebui 4

90) In localitatile A si B aflate la distanta D=1000 km una fata de alta se fabrica acelasi produs cu acelasi cost de fabricatie: Sa se determine linia de delimitare a pietelor stiind ca produsul din A se transporta cu un cost CA=20u.m./100km iar parcursul din B se transporta cu un cost CB=40u.m./100km :

A. la 500 km fata de A

B. la 333 km fata de A

C. la 333 km fata de B

D. la 300 km fata de A

E. la 300 km fata de B

	B
	C
	E
	D
	A

ANS: 2

91) Un autobuz circula pe un traseu de 10 km avand 40 persoane la bord ;urmatorii 15 km sunt parcursi cu numai 30 de pasageri .Sa se determine coeficientul de utilizare a capacitatii de transport stiind ca autobuzul are o capacitate de 50 de locuri.

A.0,888

B.0,75

C.0,68

D.0,80

E.0,60

	D
	C
	E
	B
	A

ANS: 3 2

92) Selectati din enunturile de mai jos ,referitoare la factorul de variabilitate in domeniul transportului de calatori ,pe cel fals:

A. pe cand marfurile tind sa se deplaseze continuu ,indiferent de ora .mijloacele de transport

pentru pasageri se deplaseaza discontinuu ;

B. mari perioade de timp, instalatiile,caile de acces parcul de vehicule sunt folosite foarte

putin;

C. infrastructurile trebuiesc dimensionate astfel incat sa preia fluxurile maxime de pasageri;

D. trenurile,metroul,autobuzele sunt folosite intens intre orele 9 si 15 respectiv 19 si 24;

E. pentru compensarea factorului de variabilitate companiile de transport au introdus practica

preturilor reduse intre anumite perioade de timp.

	A
	B
	E
	C
	D

ANS: 4 5

93) Selectati din afirmatile de mai jos pe cea falsa ,in legatura cu principalele directii de cercetare a elasticitatii cererii de transport a pasagerilor in raport de pret,

	perioada de timp ;
	nivelul absolut al modificarii platilor ca efect al modificarii pretului de transport;
	metodele de plata ;
	amploarea serviciilor alternative de transport;
	motivul calatoriei

ANS: 4 ??

94) Care din afirmatiile ce urmeaza ,ce exprima efectele influentelor exercitate de preferintele utilizatorilor asupra cererii de transport,este falsa:

A. preturi de transport rezonabile ;

B. inertie si asimetrie in luarea deciziilor

C. are loc o schimbare a accentului de la dimensiunea monetara a serviciului la continutul

serviciului de transport;

D. apar modificari ale modelelor de amplasare si folosire a terenului rezidential;

E. se acorda o mai mare atentie calitatii serviciilor de transport.

	A
	D
	E
	B
	C

ANS: 4 ?? TAMPENIE

95) Care dintre raspunsurile ce urmeaza caracterizeaza vehiculul de linie:

A. vehiculul este de multe ori o combinatie de autoremorcher (autotractor)si remorca (trailer)

cu trei sau mai multe osii ;

B. vehiculul este de obicei mic sub aspectul capacitatii de incarcare ;

C. vehiculul este constituit prin integrarea unitatii de incarcare ,de putere si a sistemului de

rulare ;

D. capacitatea de incarcare si transport este mare ;

E. vehiculul face deplasari directe ,de colectare si distribuire,dar asigura si legatura cu

instalatiile altor moduri de transport.

	A+C+D
	B+C+E
	B+D+E
	C+D+F
	C+E+F

ANS: 1

96) Selectati din afirmatiile ce urmeaza ,ce privesc dezavantajele relative ale folosirii conductelor ,pe cele false:

A. accesibilitate redusa ;

B. numarul de produse deplasate este foarte mic ;

C. lipseste competitia ;

D. frecventa serviciului este redusa ;

E. viteza de deplasare redusa ;

F. capitalul de pornire este foarte mic.

	A+D
	A+E
	B+D
	B+F
	C+F

ANS: 5

97) Indicati unde se va amplasa locul de prelucrare ,conform cu modelul lui Weber.cand exista doua materiale pure, ambele materiale sunt disponibile oriunde, si o singura piata:

A. intre o sursa si o piata ;

B. langa prima sursa

C. langa piata

D. langa a doua sursa

E. in interiorul triunghiului format de surse si piata.

	A
	B
	D
	E
	C

ANS: 3

98) Sa se determine productivitatea unui autobuz urban care a transportat intr-un schimb 60 de calatori pe distanta de 120 km ,stiind ca autobuzul are o capacitate de 100 de locuri.

A. 72 cal. Km/loc

B. 50 cal. Km /loc

C. 60 cal. Km/loc

D. 82 cal. Km /loc

E. 64 cal. Km/loc

	E
	D
	C
	B
	A

ANS: 1

99) Sa se calculeze costul unitar realizat de o coloana de n= 5 autobuze avand capacitate nc=100 locuri intr-un schimb de lucru t=8 ore in care s-au decontat costuri fixe CF=22 milioane lei si costuri variabile CV=50 milioane lei stiind ca un autobuz realizeaza o viteza medie de exploatareVe=20 km/h :

A. 800 lei/cal.km

B. 850 lei/cal.km

C. 900 lei/cal. Km

D. 950 lei/cal.km

E 1000 lei/cal.km

	A
	C
	E
	B
	D

ANS: 3

100) Identificati relatia de calcul pentru productivitatea in transportul de marfuri ,dintre urmatoarele formule:

	=

ANS: 3

MGM BV Management operational

MULTIPLE CHOICE

1. Care dintre urmatoarele nu este etapa in procesul proiectarii unui produs ?
a. generarea ideii
b. stabilirea salariilor managerilor
c. evaluarea sanselor de succes ale produsului
d. proiectarea si testarea preliminara
e. proiectarea finala
ANS: B

2. Pe axa Ox a graficului de programare si urmarire a productiei zilnice se prezinta:
a. sarcinile de productie zilnice, cumulate
b. gabaritul pieselor
c. timpul in zile lucratoare
d. puterea instalata
e. momentele de intrare si iesire a produselor.
ANS: C

3. Benchmarkingul se refera la:
a. compararea performantelor intreprinderii cu cele ale firmelor concurente
b. calculul punctului critic
c. definirea variabilelor sistemului analizat
d. elaborarea ciclului de viata a unui produs
e. activitati de cercetare-dezvoltare
ANS: A

4. Etapa initiala din procesul proiectarii unui produs este:
a. evaluarea sanselor de succes ale proiectului
b. proiectarea finala
c. proiectarea si testarea preliminara
d. generarea ideii
ANS: D

5. Cheltuielile pentru chiria pentru cladirea fabricii reprezinta un :
a. cost fix
b. cost variabil
c. cost mixt
d. neprevazut
ANS: A

6. Salariile functionarilor de la contabilitate reprezinta costuri:
a. fixe
b. variabile
c. mixte
d. neprevazut
ANS: A

7. O fabrica de jucarii a vandut anul trecut 15.000 de trenulete la pretul de 40 RON bucata.
Costurile fixe ale acestei fabrici au fost de 364.000 RON, iar costurile variabile pe bucata 20 RON.
Daca costurile se mentin neschimbate si pentru anul acesta, pentru ce numar de trenulete vandute ne aflam punctul critic ?
a. 17.900 bucati
b. 18.500 bucati
c. 18.100 bucati
d. 18.300 bucati
e. 18.200 bucati

ANS: E

8. Care din urmatoarele cheltuieli se incadreaza in categoria costurilor fixe ?
a. hartia folosita in productia de ziare
b. benzina necesara pentru camioanele care livreaza produsele vandute
c. lemnul folosit in industria mobilei
d. chiria pentru cladirea fabricii
e. comisioanele platite agentilor de vanzari
ANS: D

9. O fabrica de palarii vinde palarii la pretul de 30 RON bucata. Costurile fixe au fost anul trecut 150.000 RON, iar costurile variabile pe bucata15 RON.
Care este cantitatea de palarii vandute corespunzatoare punctului critic ?
a. 15.000 bucati
b. 20.000 bucati
c. 10.000 bucati
d. 12.000 bucati
e. 18.000 bucati
ANS: D

10. In punctul critic, intreprinderea inregistreaza:
a. profit
b. pierdere
c. nici profit, nici pierdere
ANS: C

11. Constructia prototipurilor se realizeaza in urmatoarea etapa a procesului de proiectare a unui produs:
a. generarea ideii
b. evaluarea sanselor de succes ale produsului
c. proiectarea si testarea preliminara
d. proiectarea finala
ANS: C

12. In care din urmatoarele etape ale procesului de proiectare a unui produs se elaboreaza instructiunile specifice de procesare pentru producerea bunurilor ?
a. generarea ideii
b. evaluarea sanselor de succes ale produsului
c. proiectarea si testarea preliminara
d. proiectarea finala
ANS: D

13. Care din urmatoarele nu este etapa a ciclului de viata al produselor ?
a. maturitatea
b. introducerea
c. productia
d. cresterea
e. declinul
ANS: C

14. Ingineria simultana se refera la proiectarea simultana a :
a. produsului si procesului de productie a acestuia
b. produsului si serviciilor aferente acestuia
c. produsului si reciclarea unor elemente
d. produsului si informatiilor privind utilizarea acestuia
e. procesului de productie si ciclului de viata al produselor
ANS: A

15. Procesele cu operatiuni intermitente sunt utilizate pentru realizarea de:
a. o varietate insemnata de produse in volume mari
b. o varietate insemnata de produse in volume mici
c. o varietate redusa de produse in volume mici
d. o varietate redusa de produse in volume mari
ANS: B

In cadrul unui centru de servicii medicale, de regula, se executa :
a. operatiuni repetitive
b. o standardizare a produselor
c. operatiuni intermitente
d. procese cu nivel de automatizare mare
e. operatiuni ce utilizeaza echipamente specializate
ANS: C

17. Procesele cu operatiuni repetitive sunt utilizate pentru realizarea de :
a. bunuri si servicii standardizate in volume mici
b. bunuri si servicii nestandardizate in volume mici
c. bunuri si servicii standardizate in volume mari
d. bunuri si servicii nestandardizate in volume mari
ANS: C

18. In cadrul liniilor de asamblare, de regula, se executa:
a. operatiuni repetitive
b. o standardizare a produselor
c. operatiuni intermitente
d. procese cu nivel de automatizare mare
e. operatiuni ce utilizeaza echipamente specializate
ANS: A

19. Volumul de bunuri produs cu ajutorul operatiunilor repetitive se bazeaza pe :
a. prognoza ofertei viitoare
b. prognoza cererii viitoare
c. prognoza cererii trecute
d. comenzile clientilor
e. prognoza ofertei trecute
ANS: B

20. Care din urmatorii nu sunt indicatori de performanta ai proceselor operationale?
a. viteza de desfasurare a procesului
b. durata de procesare
c. volumul deseurilor
d. timpul de utilizare
e. productivitatea
ANS: C

21. Indicatorul de performanta a procesului denumit "timpul de utilizare a unei resurse" este dat de raportul dintre:
a. durata de procesare si timpul de utilizare resursa
b. durata de procesare si timpul de disponibilitate a resursei
c. viteza de desfasurare a procesului si productivitatea
d. timp de utilizare resursa si timpul de disponibilitate a resursei
e. productivitate si timp de utilizare resursa
ANS: D

22. O resursa este utilizata mai eficient, cu cat valoarea indicatorului timp de utilizare este mai apropiata de :
a. 0
b. 100
c. 0,5
d. 1000
e. 1
ANS: E

23. Indicatorul de performanta a unui proces, numit durata de procesare este dat de:
a. media timpului de producere a unei unitati
b. timpul maxim necesar producerii unei unitati
c. timpul minim necesar producerii unei unitati
d. timpul de utilizare
e. timp de disponibilitate a resursei
ANS: A

24. Care din urmatoarele nu este o strategie de realizare a produselor si serviciilor, in functie de caracteristicile acestora ?
a. strategia de asamblare la comanda
b. strategia de executie la comanda
c. strategia de imiatatie
d. strategia de executie pe stoc
ANS: C

25. Care din urmatoarele nu este etapa in cadrul algoritmului de alegere a amplasamentului unei unitati ?
a. definirea obiectivelor si variabilelor amplasarii
b. determinarea drumului critic
c. identificarea criteriilor de decizie
d. constructia modelului amplasarii
e. selectarea amplasamentului cu cele mai bune performante
ANS: B

26. Care din urmatorii nu este factor ce afecteaza deciziile de amplasare ?
a. competitia
b. resursele umane
c. pietele
d. orarul sedintelor decizionale
e. materiile prime
ANS: D

27. Care din urmatoarele nu este o metoda utilizata in analiza amplasarii unitatilor?
a. evaluarea factorilor calitativi
b. matricea Boston Consulting Group
c. metoda punctului critic
d. determinarea costurilor de transport
ANS: B

28. Care din urmatoarele nu este o ipoteza in metoda determinarii costurilor de transport utilizata pentru stabilirea amplasamentului unitatilor ?
a. costul de transport reprezinta o suma a costurilor tuturor unitatilor transportate
b. costul de transport per unitate nu variaza in functie de numarul unitatilor transportate
c. cererea totala trebuie sa fie egala cu oferta finala
d. organizatiile sunt amplasate la distante egale
e. solutia problemei este minimizarea costului de transport
ANS: D

29. Metoda determinarii punctului critic al amplasamentelor unitatilor consta in evaluarea amplasamentului in functie de :
a. costul total al amplasamentului
b. factori calitativi
c. costurile de transport
d. relevanta factorilor calitativi
e. minimul costurilor de transport

ANS: A

30. In cadrul metodei de amplasament a unei unitati bazata pe evaluarea factorilor calitativi, cota fiecarui amplasament se determina ca :
a. suma cotelor factorilor relevanti
b. produsul cotelor factorilor relevanti
c. suma ponderata a cotelor factorilor relevanti
d. maximul cotelor factorilor relevanti
e. minimul cotelor factorilor relevanti
ANS: C

31. Ce semnifica R din formula programului zilnic de productie al liniei tehnologice furnizoare:

a. numarul de reparatii
b. procentul admisibil de rebuturi
c. randamentul liniei furnizoare
d. randamentul liniei beneficiare
e. randamentul celor 2 linii furnizoare si beneficiare
ANS: B

32. Intre gradul de inegalizare a liniei Ki si gradul de utilizare a lineii Ku exista relatia:
a. Ki-Ku = 1
b. Ki . Ku = 100
c. Ki / Ku = 100
d. Ki / Ku = 1
e. Ki + Ku = 1
ANS: E

33. Zona A a testului preferential tip ABC se refera la situatia in care:
a. 15% din elemente din nomenclator corespund la 50% din volumul productiei
b. 15% din elemente din nomenclator corespund la 75% din volumul productiei
c. 50% elemente din nomenclator corespund la 5% din volumul productiei
d. 50% elemente din nomenclator corespund la 35% din volumul productiei
e. 35% elemente din nomenclator corespund la 20% din volumul productiei
ANS: B

34. Zona C a testului preferential tip ABC se refera la situatia in care:
a. 15% din elemente din nomenclator corespund la 50% din volumul productiei
b. 15% din elemente din nomenclator corespund la 75% din volumul productiei
c. 50% elemente din nomenclator corespund la 5% din volumul productiei
d. 50% elemente din nomenclator corespund la 35% din volumul productiei
e. 35% elemente din nomenclator corespund la 20% din volumul productiei.
ANS: C

35. Zona B a testului preferential tip ABC se refera la situatia in care:
a. 15% din elemente din nomenclator corespund la 50% din volumul productiei
b. 15% din elemente din nomenclator corespund la 75% din volumul productiei
c. 50% elemente din nomenclator corespund la 5% din volumul productiei
d. 50% elemente din nomenclator corespund la 35% din volumul productiei
e. 35% elemente din nomenclator corespund la 20% din volumul productiei.
ANS: E

36. In relatia gradului de inegalizare a fluxului unei linii tehnologice monovalente cu flux discontinuu
reprezinta
a. durata operatiei i
b. tactul teoretic al liniei
c. durata medie a unei operatii
d. tactul liniei in flux continuu
e. durata normata a operatiei i

ANS: B
37. Graficul standard se utilizeaza pentru liniile:
a. monovalente in flux continuu
b. monovalente in flux discontinuu
c. polivalente in flux discontinuu
d. polivalente in flux continuu
e. bivalente

ANS: B

38. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii:
a. ale controlului
b. generate de defecte interne
c. generate de penalizari externe
d. ale angajarii de personal
e. cu analiza defectarilor

ANS: D

39. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii:
a. ale controlului
b. datorate stocurilor
c. generate de penalizari externe
d. de prevenire a noncalitatii
e. cu analiza costurilor defectarilor

ANS: B

40. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii:
a. ale controlului
b. generate de defecte interne
c. generate de deficitul de materie prima
d. de prevenire a noncalitatii
e. cu analiza costurilor defectarilor

ANS: C

41. Pentru intocmirea unui plan de control de receptie se utilizeaza :
a. marimea lotului, toleranta, media
b. marimea lotului, marimea esantionului, cota de acceptare
c. marimea esantionului, media, amplitudinea
d. toleranta, amplitudinea, marimea lotului
e. media, marimea esantionului, dispersia

ANS: B

42. Controlul statistic consta in verificarea:
a. intregului lot
b. numai a produselor de export
c. numai a produselor defecte
d. numai a produselor acceptate
e. unui esantion

ANS: E

43. In cazul controlului prin atribute se stabileste ca un produs poate:
a. corespunde sau nu corespunde
b. sa fie nou pe piata
c. sa aiba o inaltime de 10 cm
d. sa fie usor de reparat
e. sa fie usor de masurat

ANS: A

44. Printre obiectivele activitatii de productie nu se numara:
a. calitatea productiei
b. cantitatea productiei
c. costurile reduse de productie
d. respectarea termenelor de fabricatie
e. depasirea termenelor de fabricatie

ANS: E

45. Pe verticala graficului de programare si urmarire a productiei zilnice se prezinta:
a. sarcinile de productie zilnice, cumulate
b. gabaritele pieselor
c. timpul
d. puterea instalata
e. momentele de intrare si iesire a produselor

ANS: A

46. In cazul programarii productiei individuale in raport de testul preferential ABC, pentru zona A se utilizeaza metode de programare fundamentate pe date calendaristice conform relatiei
In aceasta relatie "z" reprezinta:
a. o metoda de gestionare a stocurilor
b. o metoda de control a productiei
c. stocul de productie neterminata
d. intrarea in fabricatie
e. durata operatiei i

ANS: D

47. In cazul programarii productiei individuale in raport de testul preferential ABC, pentru zona A se utilizeaza metode de programare fundamentate pe date calendaristice conform relatiei
In aceasta relatie tf reprezinta:
a. termenele initiale
b. termenele operatiilor intermediare
c. termenele operatiilor celor mai lungi
d. termenele operatiilor celor mai scurte
e. termenele finale

ANS: E

48. In cazul programarii productiei individuale in raport de testul preferential ABC, pentru zona A se utilizeaza metode de programare fundamentate pe date calendaristice conform relatiei
In aceasta relatie d reprezinta:
a. devansarile calendaristice
b. stocul interoperational
c. durata operatiilor intermediare
d. durata operatiilor finale
e. durata operatiilor initiale

ANS: A

49. Diagramele de control statistic se utilizeaza la controlul:
a. final
b. de receptie
c. de aprovizionare
d. intermediar (al operatiilor)
e. bucata cu bucata

ANS: D

50. Liniile tehnologice monovalente cu flux discontinuu sunt caracterizate de un grad de inegalizare a fluxului dat de relatia . In aceasta relatie reprezinta:
a. durata unei operatii pe locul de munca i
b. tactul liniei i
c. durata de programare a operatiei i
d. durata medie a unei operatii pe locul de munca i
e. tactul specific fiecarui produs i

ANS: D

51. In cadrul controlului statistic prin metoda tabelelor de esantionare - a - riscul beneficiarului reprezinta probabilitatea:
a. de a avea costuri peste o anumita limita
b. de a respinge loturi satisfacatoare
c. de a obtine rezultate mai bune prin controlul bucata cu bucata
d. de a accepta loturi nesatisfacatoare
e. de a avea un criteriu de decizie necorespunzator

ANS: D

52. In cadrul controlului statistic prin metoda tabelelor de esantionare á - riscul producatorului si a - riscul beneficiarului se stabilesc prin:
a. calculul profitului maxim
b. intelegere intre producator si beneficiar
c. metoda factoriala
d. algoritmul Johnson
e. atribute

ANS: B

53. In cazul controlului statistic, esantionul care se preleveaza este format :
a. din primele 10 produse
b. din produsele executate in primul schimb
c. din toate produsele
d. numai din produsele de calitate corespunzatoare
e. aleatoriu

ANS: E

54. In cadrul controlului statistic, produsele din cadrul esantionului prelevat aleatoriu, se verifica:
a. bucata cu bucata
b. numai produsele corespunzatoare
c. numai produsele defecte
d. primele 10 produse
e. produsele executate in primul schimb

ANS: A

55. Prin control integral se intelege controlul:
a. cu un risc al producatorului
b. bucata cu bucata
c. unui esantion
d. statistic
e. cu un risc al beneficiarului

ANS: B

56. Strategia de urmarire a cererii presupune:
a. adaptarea nivelului de productie la dispozitiile managementului
b. schimbarea nivelului de productie astfel ca acesta sa urmareasca cererea
c. schimbarea nivelului de productie astfel ca sa se maximizeze utilizarea capacitatii existente
d. adaptarea nivelului de productie conform testului ABC
e. adaptarea nivelului de productie la tactul liniei de productie

ANS: B

57. Planul de productie stabileste:
a. ce urmeaza sa se produca intr-o perioada de timp determinata
b. ce s-a produs in ultimul trimestru
c. ce s-a produs inultima luna
d. ce s-a produs in ultimii 10 ani
e. ce s-a produs in anul trecut

ANS: A

58. Ingineria simultana implica:
a. lucrul individual pentru a proiecta numai produsul
b. lucrul individual pentru a proiecta numai procesul de productie
c. lucrul in echipe multifunctionale pentru a proiecta simultan produsul si procesul de productie
d. lucrul in echipe multifunctionale pentru proiectarea cladirii fabricii
e. lucrul individual pentru proiectarea cladirii fabricii

ANS: C

59. Etapele timpurii ale ciclului de viata a produsului sunt:
a. introducerea si declinul
b. introducerea si maturitatea
c. maturitatea si cresterea
d. maturitatea si declinul
e. introducerea si cresterea

ANS: E

60. Etapele tarzii ale ciclului de viata al produsului sunt:
a. introducerea si declinul
b. introducerea si maturitatea
c. maturitatea si cresterea
d. maturitatea si declinul
e. introducerea si cresterea

ANS: D

61. In relatia de determinare a lungimii medii a cozii de asteptare = ;
"a" reprezinta numarul :
a. maxim al clientilor sositi intr-o ora
b. mediu al clientilor sositi intr-o ora
c. minim al clientilor sositi intr-o ora
d. maxim al clientilor sositi intr-o zi
e. minim al clientilor sositi intr-o zi

ANS: B

62. In relatia de determinare a lungimii medii a cozii de asteptare = ;
"c" reprezinta numarul:
a. maxim al clientilor serviti intr-o ora
b. mediu al clientilor serviti intr-o ora
c. minim al clientilor serviti intr-o ora
d. maxim al clientilor serviti intr-o zi
e. minim al clientilor serviti intr-o zi

ANS: B

63. In relatia timpului mediu de asteptare a clientului= ; "a" reprezinta numarul:
a. maxim al clientilor sositi intr-o ora
b. mediu al clientilor sositi intr-o ora
c. minim al clientilor sositi intr-o ora
d. maxim al clientilor sositi intr-o zi
e. minim al clientilor sositi intr-o zi

ANS: B

64. In relatia timpului mediu de asteptare a clientului= ; "c" reprezinta numarul:
a. maxim al clientilor serviti intr-o ora
b. mediu al clientilor serviti intr-o ora
c. minim al clientilor serviti intr-o ora
d. maxim al clientilor serviti intr-o zi
e. minim al clientilor serviti intr-o zi

ANS: B

65. Care din urmatoarele relatii este corecta pentru determinarea lungimii medii a cozii de asteptare, stiind ca "a" este numarul mediu al clientilor sositi intr-o ora iar "c"- numarul mediu al clientilor serviti intr-o ora:
a.
b.
c.
d.
e.

ANS: D

66. In cazul planificarii materialelor prin metoda JIT dimensiunea stocului este:
a. mare
b. nelimitata
c. data de marimea stocurilor de siguranta
d. data de calitatea utilajelor
e. mica

ANS: E

67. Planificarea materialelor prin metoda JIT are ca avantaj fata de gestiunea conventionala a stocurilor faptul ca:
a. dimensiunea stocurilor este mare
b. stimuleaza productivitatea
c. exista stocuri mari de produse finite
d. exista stocuri mari de siguranta
e. calitatea este mai redusa

ANS: B

68. Potrivit metodei JIT, furnizorii livreaza materialele:
a. numai la momentul in care sunt necesare si strict in cantitatile cerute
b. lunar
c. in cantitati mari pentru a nu aparea deficit
d. saptamanal si in cantitati foarte mari
e. trimestrial si in cantitati foarte mari

ANS: A

69. Strategia "tras din aval" se aplica in cazul:
a. gestiunii conventionale a stocurilor
b. algoritmului Johnson
c. metodei JIT
d. testului ABC
e. ciclului de viata al produsului

ANS: C

70. Strategia "impins din amonte" se aplica in cazul :
a. gestiunii conventionale a stocurilor
b. algoritmului Johnson
c. metodei JIT
d. testului ABC
e. ciclului de viata al produsului

ANS: A

71. Sistemul de planificare MRP se bazeaza pe:
a. testul ABC
b. graficul standard
c. programul director de productie
d. graficul alternant al circulatiei pieselor
e. graficul indeplinirii programului de productie dupa nomenclator

ANS: C

72. In programul director de productie nu sunt precizate:
a. fiecare produs ce se executa
b. termenele de livrare
c. cantitatile ce trebuie livrate
d. stocurile de produse finite
e. decalajele necesare asamblarii in produs a componentelor

ANS: D

73. Care din urmatoarele este o metoda de planificare a cererii de materiale:
a. testul ABC
b. sistemul MRP
c. graficul standard
d. programul director de productie
e. graficul alternant al circulatiei pieselor

ANS: B

74. Care din urmatoarele este o metoda de planificare a cererii de materiale:
a. testul ABC
b. graficul standard
c. programul director de productie
d. graficul alternant al circulatiei pieselor
e. sistemul JIT

ANS: E

75. Iesirile sistemului de planificare MRP cuprind:
a. graficele de productie si comenzile pentru cumparare
b. stocurile depozitate
c. comenzile de produse finale
d. decalajele necesare asamblarii in produs a componentelor
e. specificatiile proiectelor

ANS: A

76. Reproductia:
a. stabileste stocurile de materiale necesare
b. permite utilizarea unor componente de la produse mai vechi
c. consta in elaborarea de prognoze ale cererii
d. cuprinde actiuni de planificare a produsului
e. determina ciclul de viata al produsului

ANS: B

77. In cadrul metodelor statistice de control al calitatii produselor se verifica:
a. toate produsele
b. numai produsele corespunzatoare
c. un esantion prelevat aleatoriu
d. numai produsele defecte
e. primele 10 produse executate

ANS: C

78. Nivelul acceptat de calitate este dat de:
a. numarul total de defecte
b. numarul de produse corespunzatoare
c. numarul de produse din esantion
d. procentajul maxim de defecte
e. numarul de produse din lot

ANS: D

79. Linia mijlocie a diagramei de control reprezinta:
a. nivelul superior al abaterilor de la medie
b. nivelul inferior al abaterilor de la medie
c. linia de avertizare superioara
d. linia de avertizare inferioara
e. media caracteristicii de calitate respective

ANS: E

80. Tabelele de esantionare pot:
a. sa fie cu esantionare simpla, dubla sau multipla
b. sa se afle intre linia de control superioara si cea inferioara
c. sa cuprinda valori in jurul liniei mijlocii
d. sa se incadreze peste linia de avertizare superioara
e. sa se incadreze peste linia de avertizare inferioara

ANS: A

81. Criteriile operationale ale controlului calitatii vizeaza:
a. costurile de productie
b. proportia rebuturilor
c. costurile de livrare
d. costurile de mentenanta
e. criteriile financiare

ANS: B

82. Criteriile financiare ale controlului calitatii vizeaza:
a. proportia rebuturilor
b. rata pierderilor
c. costurile de productie
d. procentajul de produse necorespunzatoare
e. operativitatea lucrarilor

ANS: C

83. Din categoria costurilor de prevenire din cadrul costurilor calitatii fac parte:
a. costurile echipamentului de control al calitatii
b. costurile rebuturilor
c. costurile de reparatii
d. costurile de instruire a personalului
e. costurile de rezolvare a reclamatiilor

ANS: D

84. Din categoria costurilor de evaluare din cadrul costurilor calitatii fac parte:
a. costurile echipamentului de control al calitatii
b. costurile rebuturilor
c. costurile de reparatii
d. costurile de instruire a personalului
e. costurile de rezolvare a reclamatiilor

ANS: A

85. Din categoria costurilor interne ale pierderilor din cadrul costurilor calitatii fac parte:
a. costurile echipamentului de control al calitatii
b. costurile rebuturilor
c. costurile de reparatii
d. costurile de instruire a personalului
e. costurile de rezolvare a reclamatiilor

ANS: B

86. Din categoria costurilor externe ale pierderilor din cadrul costurilor calitatii fac parte:
a. costurile echipamentului de control al calitatii
b. costurile rebuturilor
c. costurile de reparatii
d. costurile de instruire a personalului
e. costurile de rezolvare a reclamatiilor

ANS: E

Din categoria costurilor de evaluare din cadrul costurilor calitatii fac parte:
a. costurile operatiunilor de verificare a materialelor
b. costurile rebuturilor
c. costul prevenirii noncalitatii
d. costurile de reparatii
e. costurile de rezolvare a reclamatiilor

ANS: A

88. Care din urmatoarele nu este etapa in evolutia ideii de calitate conform lui Dale si Cooper:
a. inspectia de calitate
b. controlul calitatii
c. managementul calitatii totale
d. conducerea compartimentului de calitate
e. asigurarea calitatii

ANS: D

Dintre criteriile clientului privind evaluarea calitatii nu fac parte cele de:
a. prezentare
b. costuri reduse de productie
c. fiabilitate
d. utilitate
e. disponibilitate

ANS: B

90. Asigurarea calitatii reprezinta:
a. inspectia calitatii
b. controlul calitatii
c. un sistem de management al calitatii
d. managementul calitatii totale
e. TQM

ANS: C

91. Sistemul TQM nu angreneaza:
a. conducerea organizatiei
b. conducerea compartimentului de calitate
c. clientii
d. furnizorii
e. competitia

ANS: E

92. Care din urmatoarele nu este un instrument de programare a productiei in liniile in flux monovalente:
a. graficul de programare si urmarire a productiei zilnice
b. graficul indeplinirii programului de productie dupa nomenclator
c. graficul aprovizionarii cu materiale
d. graficul alternant al circulatiei pieselor

ANS: C

93. Care din urmatorii nu sunt parametrii specifici de proiectare si functionare a liniilor de productie in flux:
a. tactul liniei de productie
b. numarul locurilor de munca
c. lungimea medie a cozii de asteptare
d. numarul de lucratori
e. lungimea liniei de productie

ANS: C

94. Standardele interne de performanta a intreprinderii sunt valori etalon fata de care se compara rezultatele intreprinderii cu:
a. performantele concurentilor
b. performantele anterioare ale organizatiei
c. practicile cele mai bune din ramura
d. cerintele pietei

ANS: B

95. Standardele externe de performanta a intreprinderii sunt valori etalon in raport cu care nu se compara rezultatele activitatilor organizatiei cu:
a. performantele concurentilor
b. performantele anterioare ale organizatiei
c. practicile cele mai bune din ramura
d. cerintele pietei

ANS: B

96. Matricea lui Slack indica o relatie intre performanta si:
a. eficienta
b. eficacitate
c. importanta operatiunii pentru client
d. productivitate
e. costurile pentru aprovizionare

ANS: C

97. Matricea lui Slack indica o relatie intre performanta si importanta operatiunii pentru client.Care din urmatoarele situatii nu se regaseste printre cele din cadrul matricii lui Slack:
a. adecvat
b. nevoia de imbunatatiri
c. eficienta
d. de luat masuri urgente
e. exces

ANS: C

98. Principalul obiectiv al schimbarii in salturi in vederea imbunatatirii performantelor intreprinderii il constituie:
a. reducerea deficitului competitiv
b. reducerea costurilor fixe
c. cresterea performantelor competitiei
d. reducerea costurilor variabile
e. analiza pietei

ANS: A

99. Criteriile de economie ce vizeaza performantele intreprinderii au in vedere:
a. maximizarea raportului intrari/iesiri
b. minimizarea raportului intrari/iesiri
c. imbunatatirea performantelor concurentilor
d. minimizarea cheltuielilor pentru pentru materialele necesare productiei

ANS: D

100. Criteriile de eficienta ale performantei vizeaza :
a. suma dintre intrari si iesiri
b. diferenta dintre intrari si iesiri
c. raportul intrari/iesiri
d. produsul dintre intrari si iesiri

ANS: C

101. Planificarea agregat se realizeaza de regula pe:
a. un trimestru
b. un an
c. o saptamana
d. 3 ani
e. 5 ani

ANS: A

102. Care din urmatoarele nu este functie a unei organizatii:
a. functia operationala
b. functia de personal
c. functia financiar contabila
d. functia prestatoare de servicii
e. functia comerciala

ANS: D

103. Care din urmatorii nu reprezinta indici sintetici ce caracterizeaza eficienta managementului operational:
a. indicatorul folosirii capacitatii de productie
b. indicatorul folosirii fondului de timp disponibil al fortei de munca
c. indicatorul folosirii fondului de timp disponibil programat al masinilor, utilajelor si instalatiilor
d. ponderea cheltuielilor neeconomicoase in totalul costurilor de productie
e. indicele efectuarii testelor

ANS: E

104. Care din urmatoarele nu este principiu al managementului operational:
a. transparentei
b. balantelor
c. tehnologiilor
d. eficientei
e. perspectivei

ANS: C

105. Care din urmatoarele nu reprezinta o componenta intr-o reprezentare simpla a unui sistem de productie:
a. intrarile
b. carta cetateanului
c. iesirile
d. elementul de comparatie intre asteptari si rezultate
e. mecanismul de autoreglare

ANS: B

106. Subsistemul de planificare al unui sistem de productie nu realizeaza planificarea pentru:
a. forta de munca
b. consumurile materiale
c. costuri
d. valorile organizatiei
e. desfacerea productiei

ANS: D

107. Care din urmatoarele nu este subsistem al sistemului de productie:
a. subsistemul de planificare
b. subsistemul de prelucrare
c. subsistemul de acces
d. subsistemul de control
e. subsistemul informational

ANS: C

108. Strategia de inovatie este specifica pietelor:
a. in dezvoltare
b. in formare
c. mature
d. in declin
e. in care competitia nu se bazeaza pe pret

ANS: A

109. Care din urmatoarele atribute este specific serviciilor:
a. tangibilitate
b. automatizare facila
c. intangibilitate
d. parametrii de calitate strict masurabili
e. pot fi revandute

ANS: C

110. Politicile operationale de productie nu vizeaza domenii cum ar fi:
a. procesele de productie
b. calitatea produselor
c. strategii de marketing
d. stocurile
e. forta de munca

ANS: C

111. Functia de productie Cobb-Douglas este data de relatia:
a. Q = h.N.F
b. Q = h.N.á
c. Q = h.N.a
d. Q = N.F
e.
unde:
Q - rezultatul productiei
h - factor de proportionalitate
N - numarul personalului
F - mijloace fixe in functiune
á, a - exponenti ce indica elasticitatea lui Q in raport cu N si F

ANS: E

112. In cazul modelului strategiei operationale pe baza optimizarii combinatiei in care sunt folositi factorii de productie, in care s-a considerat functia Cobb-Douglas, daca Q este inelastic in raport cu F si N:
a. se modifica pozitiv numai factorul F
b. nu se modifica proportiile factorilor
c. se modifica negativ numai factorul N
d. se modifica negativ numai factorul Q
e. se modifica pozitiv numai factorul N
unde:
Q - rezultatul productiei
N - numarul personalului
F - mijloace fixe in functiune

ANS: B

113. Functia Cobb-Douglas care considera influente progresului tehnic este data de relatia:
a.
b.
c.
d.
e.
unde:
Q - rezultatul productiei
h - factor de proportionalitate
N - numarul personalului
F - mijloace fixe in functiune
á, a - exponenti ce indica elasticitatea lui Q in raport cu N si F
ët - ritmul mediu anual de crestere al lui Q sub influenta progresului tehnnic.

ANS: D

114. Informatiile utilizate in elaborarea prognozelor nu trebuie sa fie:
a. veridice
b. actuale
c. eronate
d. relevante
e. corecte

ANS: C

115. Care din urmatoarele atribute este specific bunurilor:
a. intangibilitate
b. parametrii de calitate dificil de masurat
c. automatizare dificila
d. tangibilitate
e. amplasamentul organizatiei are importanta pentru contactul cu clientul

ANS: D

116. Functiile de productie reprezinta forma matematica a relatiilor dintre:
a. sezonalitatea si ciclicitatea productiei
b. intrarile si iesirile sistemului de productie
c. maximele variabilelor prognozate ale sistemului de productie
d. mediile variabilelor prognozate
e. seriile de timp ale productiei

ANS: B

117. Cu cat orizontul de timp este mai mare, cu atat prognoza este mai:
a. precisa
b. imprecisa
c. corecta
d. usor de realizat
e. incorecta

ANS: B

118. In expresia functiei de productie Cobb-Douglas , unde:
Q - rezultatul productiei
h - factor de proportionalitate
N - numarul personalului
F - mijloace fixe in functiune
á, a - exponenti ce indica elasticitatea lui Q in raport cu N si F

N reprezinta numarul:
a. utilajelor
b. mijloacelor fixe
c. personalului
d. mijloacelor circulante
e. de ore lucrate

ANS: C

119. Elasticitatea functiei Cobb-Douglas , in raport cu factorul F este data de:
a. h
b. á
c. N
d. F
e. a

ANS: E

120. In cazul modelului strategiei operationale pe baza optimizarii combinatiei in care sunt folositi factorii de productie, in care s-a considerat functia Cobb-Douglas, daca Q este elastic in raport cu factorul N si inelastic in raport cu factorul F:
a. se modifica pozitiv numai factorul N
b. nu se modifica proportiile factorilor
c. se modifica negativ numai factorul N
d. se modifica negativ numai factorul Q
e. se modifica pozitiv numai factorul F
unde:
Q - rezultatul productiei
N - numarul personalului
F - mijloace fixe in functiune

ANS: A

121. In cazul modelului strategiei operationale pe baza optimizarii combinatiei in care sunt folositi factorii de productie, in care s-a considerat functia Cobb-Douglas, daca Q este elastic in raport cu factorul N si inelastic in raport cu factorul F :
a. se modifica pozitiv numai factorul F
b. nu se modifica proportiile factorilor
c. se modifica pozitiv numai factorul N
d. se modifica negativ numai factorul Q
e. se modifica negativ numai factorul F
unde:
Q - rezultatul productiei
N - numarul personalului
F - mijloace fixe in functiune

ANS: C

122. Programarea productiei liniei tehnologice in calitate de linie furnizoare se realizeaza pornind de la programul de fabricatie al:
a. liniei intermediare
b. stocului de productie neterminata
c. liniei finale
d. stocului de siguranta
e. stocului curent

ANS: C

123. Tactul teoretic al unei linii tehnologice monovalente cu flux discontinuu se determina cu ajutorul relatiei

In aceasta relatie D reprezinta durata:
a. operatiei i
b. normala
c. unui schimb
d. mediei a unei operatii
e. de programare a productiei

ANS: E

124. In cazul unei linii tehnologice monovalente cu flux discontinuu gradul de incarcare pentru fiecare operatie a locurilor de munca neincarcate complet este dat de relatia:

In aceasta relatie, M reprezinta:
a. durata de programare
b. programul de productie
c. numarul teoretic al locurilor de munca
d. durata operatiei i
e. numarul practic de locuri de munca

ANS: C

125. In cazul unei linii tehnologice monovalente cu flux discontinuu, gradul de incarcare pentru fiecare operatie a locurilor de munca neincarcate complet este dat de relatia:

In aceasta relatie, M'' reprezinta:
a. durata de programare
b. programul de productie
c. numarul teoretic al locurilor de munca
d. durata operatiei i
e. numarul practic de locuri de munca

ANS: E

126. Graficul standard se utilizeaza pentru liniile:
a. monovalente in flux continuu
b. monovalente in flux discontinuu
c. polivalente in flux discontinuu
d. polivalente in flux continuu
e. bivalente

ANS: B

127. Metoda ABC de management a stocurilor acorda prioritate maxima gestionarii stocurilor din categoria:
a. A
b. B
c. C
d. D
e. E

ANS: A

128. Se considera 2 grupe de utilaje i si i+1 ale unei linii de productie in flux intermitent, la care se executa operatii tehnologice successive.Se lucreaza intr-un singur schimb cu durata de 8 ore. Tactul operational al grupei de utilaje furnizoare este de 3'/produs iar cel al grupei de utilaje beneficiare i+1 este de 2'/produs. In aceste conditii, intre cele 2 grupe de utilaje se formeaza un stoc curent (circulant) de productie neterminata de acumulare (+) sau de egalizare (-). Marimea stocului pe un schimb este data de:
a. -20 buc
b. -40 buc
c. +40 buc
d. -80 buc
e. +80 buc

ANS: D

129. Pe o linie tehnologica monovalenta in flux discontinuu se executa intr-ozi 48 de produse.
Se lucreaza intr-un singur schimb, cu durata de 8 ore. Tactul teoretic al liniei este de:
a. 5 min
b. 8 min
c. 2 min
d. 10 min
e. 3 min

ANS: D

130. Care din urmatorii factori nu afecteaza deciziile de amplasare a organizatiilor:
a. oferta de materii prime
b. competitia
c. oferta de resurse umane
d. orarul magazinelor
e. costurile terenului si ale constructiei

ANS: D

131. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii:
a. ale controlului
b. datorate stocurilor
c. generate de penalizari externe
d. de prevenire a noncalitatii
e. cu analiza costurilor defectarilor

ANS: B

132. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii:
a. ale controlului
b. generate de defecte interne
c. generate de deficitul de materie prima
d. de prevenire a noncalitatii
e. cu analiza costurilor defectarilor

ANS: C

133. Pe o linie tehnologica monovalenta in flux discontinuu se executa 48 de bucati dintr-un reper. Se lucreaza intr-un singur schimb, cu durata de 8 ore. Prima operatie care se executa la acest reper dureaza 15 minute. Care este numarul teoretic de locuri de munca la care se executa aceasta operatie?
a. 1,5
b. 1,8
c. 2,5
d. 3
e. 2,5

ANS: A

134. Pe o linie tehnologica monovalenta in flux discontinuu se executa 240 de bucati dintr-un reper. Se lucreaza intr-un singur schimb, cu durata de 8 ore. Prima operatie care se executa la acest reper dureaza 5 minute. Care este numarul teoretic de locuri de munca la care se executa aceasta operatie?
a. 1,5
b. 2
c. 2,5
d. 2,8
e. 3

ANS: C

135. Care din urmatoarele nu sunt variabile de intrare intr-o intreprindere privita ca sistem de productie:
a. materialele
b. resursele umane
c. capitalul
d. produsele realizate in intreprindere
e. informatiile

ANS: D

136. Evaluarea performantelor produselor, in cadrul controlului productiei, presupune masurarea performantelor obtinute si evaluarea abaterilor, fata de:
a. performantele din ziua precedenta
b. standarde
c. performantele produselor similare ale firmelor concurente
d. performantele produselor similare din alte tari
e. performantele produselor din anul anterior

ANS: B

137. Care din urmatoarele este metoda de determinare a amplasamentului optim:
a. metoda lui Holt
b. evaluarea factorilor calitativi
c. modelele seriilor de timp
d. metoda Delphi
e. trendul liniar

ANS: B

138. In cazul programarii productiei individuale in raport de testul preferential ABC, pentru zona C se utilizeaza metode de programare bazate pe stocuri conform relatiei:
a. z = f(w,s) unde: w-termenele finale, s-stocuri
b. z = f ( ) unde - prioritatile
c. z = f(w,d) unde: w-termenele finale, d- devansarile calendaristice
d. z = f (w,p) unde: w-termenele finale, p-programarea productiei
e. z = f (p,d) unde: p-programarea productiei, d- devansarile calendaristice

ANS: A

139. Extrapolarea seriilor de timp este o metoda de:
a. stabilire a lotului optim
b. prognoza
c. programare a productiei de serie
d. stabilire a stocului optim
e. programare a productiei de unicate

ANS: B

140. Stocurile de productie neterminata intre 2 operatii i, i+1 se determina cu ajutorul relatiei .
In aceasta relatie reprezinta:
a. durata intreruperilor dintre operatiile i si i+1
b. numarul locurilor de munca la care se executa operatiile i sau i+1
c. durata operatiilor i si i+1
d. gradul de incarcare la operatiile i si i+1
e. tactul operatiilor i si i+1

ANS: B

141. Pentru o linie in flux discontinuu, programul de fabricatie al liniei intr-o zi lucratoare este de 160 produse. Se analizeaza doua operatii i si i+1 despre care se cunosc:
la operatia i , durata operatiei
la operatia i+1, durata operatiei
Care este numarul practice de locuri de munca la care se executa operatia i respectiv i+1?
a. 1,2
b. 5,1
c. 1,3
d. 2,3
e. 2,5

ANS: E

142. Care din urmatoarele nu este metoda de prognoza :
a. metoda mediei simple mobile
b. metoda mediei ponderate mobila
c. testul preferential tip ABC
d. metoda lui Holt
e. metoda Delphi

ANS: C

Pe o linie monovalenta in flux discontinuu se executa 160 de bucati dintr-un reper. Se lucreaza intr-un singur schimb cu durata de 8 ore. Care este tactul teoretic al liniei? a. 2 minute
b. 5 minute
c. 4 minute
d. 3 minute
e. 1 minut

ANS: D

Care din urmatoarele nu este etapa in metoda determinarii punctului critic al amplasamentelor:
a. determinare tuturor costurilor relevante care sunt afectate de locul amplsamentului
b. impartire costurilor determinate in costuri anuale fixe si in costuri variabile
c. reprezentarea costurilor asociate (fixe si variabile) pe o diagrama determinata de costul anual (pe verticala) si volumul anual al productiei (pe orizontala)
d. alegerea locatiei se face in functie de cel mai bun raport dintre volumul productiei (real sau anticipat) si costul total al amplasamentului
e. stabilirea factorilor calitativi relevanti

ANS: E

145. In cadrul controlului statistic prin metoda tabelelor de esantionare, á - riscul procucatorului reprezinta probabilitatea:
a. de a avea costuri peste o anumita limita
b. de a respinge loturi satisfacatoare
c. de a obtine rezultate mai bune prin controlul bucata cu bucata
d. de a accepta loturi nesatisfacatoare
e. de a avea un criteriu de decizie necorespunzator

ANS: B

146. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate:
a. metoda tragerii (pull) este folosita si de sistemul MRP
b. sistemul JIT se bazeaza pe principiul tragerii produselor - metoda "pull"
c. sistemul JIT se bazeaza pe principiul impingerii produselor - metoda "push"
d. in cadrul metodei JIT se folosesc metodele"pull" si "push"
e. in cadrul metodei MRP se folosesc metodele"pull" si "push"

ANS: B

147. Care dintre urmatoarele afirmatii nu reprezinta avantajele metodei JIT:
a. sistemul JIT opereaza cu stocuri reduse
b. sistemul JIT opereaza cu loturi mari de produse
c. sistemul JIT creste productivitatea
d. sistemul JIT reduce timpul alocat remedierilor
e. sistemul JIT evita stocurile de siguranta

ANS: B

148. Un loc de munca JIT este operational cu un container de dimensiuni "C" si o rata a cererii de "D" unitati/ora.Pentru circulatia unui container sunt necesare "T" min.Care este relatia de determinare a numarului de containere?
a. N=C/T D
b. N=T D/C
c. N=T/C D
d. N=T C/D

ANS: B

Unitatea de transport standard a tuturor componentelor sau produselor in cadrul metodei Kanban o reprezinta:
a. containerul
b. lotul
c. banda rulanta
d. conveere automate
e. inventarul

ANS: A

150. Se presupune ca un loc de munca JIT este operational cu un container de capacitate 25 unitati si o rata a cererii de 100 unitati/ora.Pentru circulatia unui container sunt necesare 180 min.Cate containere sunt necesare in sistem?
a. 15 containere
b. 12 containere
c. 13 containere
d. 10 containere
e. 16 containere

ANS: B

151. Se presupune ca un loc de munca JIT este operational cu un container de capacitate 25 unitati si o rata a cererii de 100 unitati/ora.Pentru circulatia unui container sunt necesare 180 min.Ce stoc maxim se poate acumula?
a. 300 buc
b. 250 buc
c. 350 buc
d. 310 buc
e. 320 buc

ANS: A

152. Un loc de munca are un timp de pregatire-incheiere si executie de 30 min, pentru a produce 50 de repere.Pentru mutarea unui container de 50 repere spre locul de munca urmator sunt necesare 10 min. Rata cererii fiind de 1 reper/min, cate containere sunt necesare?
a. 2 containere
b. 1 container
c. 3 containere
d. 5 containere
e. 4 containere

ANS: B

153. Un loc de munca JIT este operational cu un container de dimensiunile a 30 unitati si o rata a cererii de 200 unitati/ora.Pentru circulatia unui container sunt necesare 360 min.Cate containere sunt necesare in sistem?
a. 50 containere
b. 35 containere
c. 40 containere
d. 45 containere
e. 46 containere

ANS: C

154. Un loc de munca JIT este operational cu un container de dimensiunile a 30 unitati si o rata a cererii de 200 unitati/ora.Pentru circulatia unui container sunt necesare 360 min.Ce stoc maxim se poate acumula?
a. 1.000 buc
b. 1.500 buc
c. 1.200 buc
d. 1.100 buc
e. 1.210 buc

ANS: C

155. Un loc de munca din cadrul unei sectii de fabricatie realizeaza operatia de gaurire pentru o flansa.Lotul de fabricatie pentru aceste flanse este de 50 buc. Un container Kanban are capacitatea de 50 buc.Se cer 200 componente/ora si sunt necesare 23 ore pentru circulatia unui container, inclusive toti timpii de pregatire-incheiere, executie transport si asteptare.Care este numarul de containere necesar?
a. 92 containere
b. 91 containere
c. 90 containere
d. 93 containere
e. 95 containere

ANS: A

156. Daca intre incarcarile globale si capacitatea fabricii se constata o supraincarcare, care dintre masurile urmatoare nu este corecta?
a. investitii in mijloace de productie
b. angajari de personal
c. recurgerea la ore suplimentare
d. somajul tehnic

ANS: D

157. Daca intre incarcarile globale si capacitatea fabricii se constata o subincarcare, care dintre masurile urmatoare nu este corecta?
a. eliminarea orelor suplimentare
b. mutarea personalului
c. investitii in mijloace de productie
d. somajul tehnic

ANS: C

158. Care din urmatorii nu este indicator de masurare a performantelor proceselor
a. durata de procesare
b. trendul seriei de timp
c. viteza de desfasurare a procesului
d. productivitatea
e. timpul de utilizare

ANS: B

159. Fie o linie in flux discontinuu cu tact liber.Programul de fabricatie al liniei, intr-o zi lucratoare, intr-un schimb, este de 160 de produse. Se analizeaza doua operatii tehnologice "i" si "i+1".Despre acestea se cunosc urmatoarele informatii:
Operatia "i":
-numarul de masini=1
-timpul unitar = 3 min
Operatia "i+1":
- numarul de masini =2
- timpul unitar = 1,5 min.
In conditiile functionarii masinilor de la operatia "i+1" in cea de-a doua jumatate a schimbului, stocul interoperational este:
a. 160 produse
b. 0 produse
c. 320 produse
d. 0 produse
e. 240 produse

ANS: E

160. O linie automata are un program master(calendaristic centralizator) de 2.000 produse.Numarul zilelor lucratoare dintr-o perioada calendaristica de o luna este de 20.Tactul liniei este de 3 min.
Numarul orelor de functionare zilnica a liniei automate este de:
a. 5 ore
b. 4 ore
c. 2,5 ore
d. 6 ore
e. 5,5 ore

ANS: A

161. Fie graficul standard elaborat pentru o linie monovalenta in flux discontinuu, cu tact liber, care are un program de productie pe schimb de 24 produse. Timpul unitar pentru primele doua operatii este de:
T = 45 min;
T = 15 min;
Cate masini efective sunt necesare la operatia 1 si cate la operatia 2?
a. Nr.m.op.1 = 2 si nr.m.op.2 = 2
b. Nr.m.op.1 = 3 si nr.m.op.2 = 1
c. Nr.m.op.1 = 3 si nr.m.op.2 = 2
d. Nr.m.op.1 = 2 si nr.m.op.2 = 1
e. Nr.m.op.1 = 1 si nr.m.op.2 = 1

ANS: B

162. Fie o linie in flux discontinuu cu tact liber.Programul de fabricatie al liniei, intr-o zi lucratoare, intr-un schimb, este de 160 de produse. Se analizeaza doua operatii tehnologice "i" si "i+1".Despre acestea se cunosc urmatoarele informatii:
Operatia "i":
-numarul de masini=2
-timpul unitar = 3 min
Operatia "i+1":
- numarul de masini =4
- timpul unitar = 3min.
In conditiile functionarii masinilor de la operatia "i+1" in cea de-a doua jumatate a schimbului, stocul interoperational este:
a. 160 produse
b. 120 produse
c. 300 produse
d. 80 produse
e. 200 produse

ANS: A

163. Diagramele de flux se utilizeaza la:
a. proiectarea proceselor
b. evaluarea corectitudinii prognozelor
c. programarea productiei
d. optimizarea functiei financiar-contabile
e. schimbarea in salturi

ANS: A

164. Procesele de realizare de proiecte sunt procese:
a. intermitente
b. repetitive
c. infinite
d. in flux
e. in serie

ANS: A

165. Fie o linie monovalenta in flux discontinuu. Pentru aceast forma de organizare, se determina marimea:

unde: - reprezinta tactul teoretic al liniei
t - durata medie a unei operatii la un loc de munca.
Marimea Ki reprezinta:
a. tactul specific al liniei
b. coeficientul care exprima incarcarea liniei
c. durata normata a unei operatii
d. gradul de inegalizare a fluxului
e. abaterea duratei medii a unei operatii de la tact

ANS: D

166. In conditiile productiei individuale, programarea operativa utilizeaza:
a. metode bazate pe ritmul de fabricatie
b. metode fundamentate pe ritmul de fabricatie
c. metode bazate pe devansari, prioritati si stocuri
d. metode bazate pe arborele decizional
e. metode bazate pe extracostul de inactivitate

ANS: C

167. Functia-obiectiv folosita in elaborarea unui program agregat presupune minimizarea costurilor:
1.costul de angajare demitere
2.costul de supramunca
3.costul de inactivitate
4.costul de intretinere a stocului de produse finite
5.costul deficitului de produse.
a. 1,2
b. 1,2,3
c. 1,2,3,5
d. 1,2,3,4
e. 1,2,3,4,5

ANS: E

168. Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia:

a. costul de angajare/demitere a muncitorilor in perioada t
b. costul de supramunca in perioada t
c. costul de inactivitate in perioada t
d. costul de intretinere a stocului de produse finite in perioada t
e. costul deficitului de produse in perioada t
unde: = productia programata in perioada t
= productia care poate fi realizata conform normativelor in perioada t
= norma de productie pe muncitor in perioada t
= extracostul unitar.

ANS: C

169. Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia:

a. costul de intretinere a stocului de produse finite in perioada t
b. costul de supramunca in perioada t
c. costul de inactivitate in perioada t
d. costul deficitului de produse in perioada t
e. costul angajarii si demiterii in perioada t
unde = productia programata in perioada t
=cererea estimata in perioada t
= nivelul stocului de produse finite in perioada t-1
= extracostul unitar.

ANS: A

170. Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia:

a. costul de intretinere a stocului de produse finite in perioada t
b. costul de supramunca in perioada t
c. costul de inactivitate in perioada t
d. costul deficitului de produse in perioada t
e. costul angajarii si demiterii in perioada t
unde
= productia programata in perioada t
= productia care poate fi realizata conform normativelor in perioada t
= extracostul unitar.

ANS: B

171. Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia:

a. costul de intretinere a stocului de produse finite in perioada t
b. costul de supramunca in perioada t
c. costul de inactivitate in perioada t
d. costul deficitului de produse in perioada t
e. costul angajarii si demiterii in perioada t
unde = productia programata in perioada t
=cererea estimata in perioada t
= nivelul stocului de produse finite in perioada t-1
= extracostul unitar.

ANS: D

172. Care din urmatoarele nu este etapa in procesul proiectarii produselor:
a. programarea productiei in flux
b. generarea ideii
c. evaluarea sanselor de succes ale produsului
d. proiectarea si testarea preliminara
e. proiectarea finala

ANS: A

173. Linia tehnologica i atrage produsele de pe linia tehnologica i-1.Linia i are un program de productie zilnic de 2000 de produse. Intre cele doua linii, stocul format din 100 de produse, s-a consumat si trebuie inlocuit in totalitate. Linia "i-1" da in mod constant un rebut tehnologic de 1% din cantitatea lansata in executie. In componenta unui singur produs din linia i intra doua produse executate in linia i-1. Cantitatea de produse ce constituie programul liniei i-1 este:
a. 4050 produse
b. 4200 produse
c. 4071 produse
d. 4100 produse
e. 4141 produse

ANS: E

174. Riscul beneficiarului (a) in contextul controlului de receptie consta in:
a. probabilitatea de a se respinge loturi satisfacatoare
b. probabilitatea de a se accepta loturi nesatisfacatoare
c. probabilitatea de a fi necesara reluarea controlului
d. probabilitatea de a fi necesara reluarea controlului
e. limita inferioara a tolerantei

ANS: B

175. Riscul producatorului ( ) in contextul controlului de receptie consta in:
a. probabilitatea de a se respinge loturi satisfacatoare
b. probabilitatea de a se accepta loturi nesatisfacatoare
c. probabilitatea de a fi necesara reluarea controlului
d. limita superioara a tolerantei
e. limita inferioara a tolerantei

ANS: A

176. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii:
a. ale controlului
b. datorate stocurilor
c. generate de penalizari externe
d. de prevenire a noncalitatii
e. cu analiza costurilor defectarilor

ANS: B

177. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii:
a. ale controlului
b. generate de defecte interne
c. generate de deficitul de materie prima
d. de prevenire a noncalitatii
e. cu analiza costurilor defectarilor

ANS: C

178. Pentru intocmirea unui plan de control de receptie se utilizeaza :
a. marimea lotului, toleranta, media
b. marimea lotului, marimea esantionului, cota de acceptare
c. marimea esantionului, media, amplitudinea
d. toleranta, amplitudinea, marimea lotului
e. media, marimea esantionului, dispersia

ANS: B

179. In cazul planificarii materialelor prin metoda JIT dimensiunea stocului este:
a. mare
b. nelimitata
c. data de marimea stocurilor de siguranta
d. data de calitatea utilajelor
e. mica

ANS: E

180. Planificarea materialelor prin metoda JIT are ca avantaj fata de gestiunea conventionala a stocurilor faptul ca:
a. dimensiunea stocurilor este mare
b. stimuleaza productivitatea
c. exista stocuri mari de produse finite
d. exista stocuri mari de siguranta
e. calitatea este mai redusa

ANS: B

181. Potrivit metodei JIT, furnizorii livreaza materialele:
a. numai la momentul in care sunt necesare si strict in cantitatile cerute
b. lunar
c. in cantitati mari pentru a nu aparea deficit
d. saptamanal si in cantitati foarte mari
e. trimestrial si in cantitati foarte mari

ANS: A

182. Strategia "tras din aval" se aplica in cazul:
a. gestiunii conventionale a stocurilor
b. algoritmului Johnson
c. metodei JIT
d. testului ABC
e. ciclului de viata al produsului

ANS: C

183. Strategia "impins din amonte" se aplica in cazul :
a. gestiunii conventionale a stocurilor
b. algoritmului Johnson
c. metodei JIT
d. testului ABC
e. ciclului de viata al produsului

ANS: A

184. Ingineria simultana presupune:
a. proiectarea simultana atat a produsului cat si a procesului de productie a acestuia
b. utilizarea de componente de la produse mai vechi
c. utilizarea Internetului in proiectarea produselor
d. proiectarea in sistem modular
e. proiectarea unor componente intersanjabile.

ANS: A

185. Care din urmatoarele este o strategie de planificare a productiei:
a. controlul prin attribute
b. controlul statistic
c. urmarirea cererii
d. imbunatatirea performantelor operatiunilor
e. amplasamentelor utilajelor pe procese

ANS: C

186. Planificarea strategica a operatiunilor vizeaza deciziile asupra investitiilor:
a. pe termen scurt
b. pe termen lung
c. pe termen mediu
d. aprobate de maistri
e. aprobate de seful de tura.

ANS: B

187. Care din urmatoarele nu este regula ce se poate utilize in stabilirea succesiunii lucrarilor:
a. regula celui mai scurt timp de procesare
b. regula primul venit, primul servit
c. regula celui mai apropiat moment de incepere
d. regula amplasamentului cu pozitie fixa
e. regula celui mai apropiat termen de predare

ANS: D

188. Care din urmatoarele nu sunt principii pe care se bazeaza cartele cetateanului:
a. echitabilitatea valorilor
b. informarea si deschiderea
c. curtoazia si solicitudinea
d. balantelor
e. consultarea si posibilitatea optiunilor multiple

ANS: D

189. Standardele de performanta fata de care se compara rezultatele muncii pot fi:
a. externe
b. statistice
c. de volum
d. de cantitate
e. de punct critic

ANS: A

190. Care din urmatoarele nu sunt surse de informare pentru aflarea performantelor concurentilor:
a. interviurile specialistilor din domeniu
b. rapoartele anuale ale firmelor
c. cercetarile de piata ale consumatorilor
d. conferinte ale asociatiilor profesionale
e. matricea lui Slack

ANS: E

191. Schimbarile in salturi sunt conduse:
a. de jos in sus
b. de personalul direct productive
c. de managerii de nivel inferior
d. de maistrii
e. de la varful organizatiei

ANS: E

Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:

rutiera 126graficul de munca,

Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Documente similare:

Management operational - TEST GRILA [management]
Locul managementului operational al productiei in managementul firmei [management]
Organizarea structurala a managementului operational al productiei [management]
Organizarea structurala a managementului operational al productiei [management]
Metoda delbecq [management]
Managementul prin proiecte [management]
Delegarea [management]
Functii, cerinte, sistemul de indicatori [management]

Administratie	Alimentatie	Arta cultura	Asistenta sociala	Astronomie
Biologie	Chimie	Comunicare	Constructii	Cosmetica
Desen	Diverse	Drept	Economie	Engleza
Filozofie	Fizica	Franceza	Geografie	Germana
Informatica	Istorie	Latina	Management	Marketing
Matematica	Mecanica	Medicina	Pedagogie	Psihologie
Romana	Stiinte politice	Transporturi	Turism

Management operational - TEST GRILA

Comentarii

Caracterizari

Cauta document