QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente management

Managementul strategic al firmei de comert si turism



MANAGEMENTUL STRATEGIC AL FIRMEI DE COMERT SI TURISM



Management

"Cel mai bun sef este acela care are perspicacitatea de a-si alege oameni capabili sa lucreze pentru el si atata stapanire de sine incat sa nu se amestece in treaba lor cand lucreaza"



Theodore Roosevelt

"Elaborarea unei strategii trebuie sa reprezinte cautarea avantajului competitiv"

Michael Porter


CADRUL CONCEPTUAL GENERAL


1.Definirea managementului strategic

2.Necesitatea managementului strategic

3.Evolutia tehnicilor specifice


1.Definirea managementului strategic

Apare ca un curs universitar distinct inca din 1911 la Universitatea Harvard

In timpul celui de-al doile razboi mondial scolile americane de afaceri includ in planurile de invatamant cursuri de politica afacerilor

Consacrat in literatura de specialitate in anii 70



Definitia managemetului strategic

Procesul de elaborare, implementare si control a strategiei sau strategiilor firmei, in vederea realizarii misiunii asumate si asigurarii avantajului competitiv


2.Necesitatea managementului strategic

Amplificarea fara precedent a competitiei dintre firme generata de:

Extinderea campului competitional.

Propagarea rapida a noilor tehnologii de prelucrare

Utilizarea calculatoarelor si a tehnicilor moderne de informare

Cresterea nivelului de educatie a consumatorilor

Ritmul rapid de innoire a produselor


Avantajele practicarii managementului strategic:

Orienteaza pe termen lung firma, asigurand legatura dintre reflectie si actiune si un comportament adecvat in mediul economic;

Faciliteaza adaptarea permanenta a organizatiei la modificarile mediului, prin anticiparea oportunitatilor si pericolelor;

Focalizeaza eforturile spre obtinerea performantelor economice, financiare si sociale;

Promoveaza un proces continuu de invatare si perfectionare organizationala;

Asigura organizatiei o identitate.


3.Evolutia tehnicilor specifice


1.Perioada planificarii intreprinderii : 1950-1965 numita in SUA "Long Range Planning"

2.Perioada planificarii strategice: 1965-1980 marcata de aparitia si raspandirea matricilor de analiza strategica

3.Perioada "strategiei in timp real" : 1980-1984 numita si "perioada de criza a planificarii"

4.Perioada gestiunii strategice incepand cu 1984 pana in prezent


CADRUL CONCEPTUAL SPECIFIC


vVocatia firmei competentele, aptitudinile si abilitatile de care dispune, in mod special, firma si care-i permit sa realizeze anumite produse sau servicii foarte bine si intr-o maniera particulara, greu de copiat de concurenti.

Apple - calculatoare personale

Walt Disney - divertisment

Levi-Strauss - blugi

Ford - piata de masa a automobilului

- Clyde Barrow, scandalosul jefuitor de banci ii scrie lui Ford:

Draga Domnule,

Cat inca mai respir, vreau sa va spun ce masina grozava ati construit.Am condus in exclusivitatea masini Ford, de cand mi-am permis sa am una. Datorita mentinerii vitezei si lipsei defectiunilor, automobilul Ford a lasat de rusine orice alta masina si chiar daca afacerile mele nu au fost strict legale, nu fac rau nimanui daca spun ce masina minunata este V-8.

Al dumneavoastra cu sinceritate,

Clyde Champion Barrow


vSegmentare strategica = impartirea activitatilor intreprinderii intr-un numar de subansamble omogene pentru care se poate elabora o strategie relativ independenta.


Trebuie realizata avand in vedere:

vocatia intreprinderii,

natura industriei

spatiul geografic in care opereaza firma, astfel incat impartirea activitatilor firmei in domenii distincte de activitate sa fie atat sectoriala cat si geografica.

Rezultatul segmentarii strategice este "domeniul de activitate strategica" (DAS) .


Domeniul de activitate strategica - DAS ansamblu de activitati relativ autonome, din care rezulta bunuri si/sau servicii omogene destinate unei piete specifice, avand concurenti determinati si care poate fi dezvoltata prin aplicarea unei strategii independente


Trasaturi definitorii

Independenta activitatilor componente

Specificitatea ilustrata de particularitatile cererii si ofertei, competente cheie, resurse si optiuni proprii


vBarierele de intrare= ansamblul de factori proprii unei industrii care diminueaza numarul noilor concurenti sub nivelul la care ar putea intra tinanad cont de nivelul profiturilor realizate in industria respectiva.

"Rata intratilor" reprezinta raportul dintre noii intreprinzatori care intentioneaza sa participe la impartirea supraprofitului si intreprinzatorii existenti.

Barierele de intrare

Anumiti factori din cadrul industriei respective actioneaza ca obstacole in calea intrarii , constituind barierele de intrare.In functie de specificul industriei acesti factori pot fi:

ncostul capitalului,

ncheltuielile de creare si mentinere a imaginii,

naccesul la retelele de distributie,

nnivelul minim al productiei care asigura o rata a rentabilitatii acceptabila,

neconomia de scara,

ncosturile de conversie,

npolitici guvernamentale de protectie,

n avantaje absolute datorate costurilor(efecte ale curbei de experienta, acces la mijloace de productie indispensabile,etc)


vBarierele de iesire si barierele de mobilitate = factorii care obstructioneaza iesirea dintr-o industrie sau schimbarea pozitiei ocupate pe piata. Parasirea unei industrii antreneaza o serie de cheltuieli care presupun dezafectarea, regasite in "costul de iesire".

Barierele de iesire sunt mai ample decat costul iesirii fiind legate, in general, atat de comportamentul celorlalti actori ai pietei, de raportul de forte dintre concurenti, cat si de caracteristicile interne ale firmei.


vEconomia de scara = castigurile marginale generate de cresterea volumului productiei.

Se determina procentual, prin raportarea castigului suplimentar la costul total de productie, atunci cand volumul productiei se dubleaza.

Sursele pot fi:

q optimizarea utilizarii echipamentelor,

qcresterea volumului productiei,

qspecializarea in executia sarcinilor,

qinformatizarea,

qinvatarea organizationala.


vEconomia de gama ("economia de camp", "de anvergura", "de evantai") = actiunile unei intreprinderi, detinatoare a unor competente sau resurse cheie, de extindere a utilizarii lor in alte domenii decat cele deja cunoscute;

se afla la antipodul economiei de scara care presupune aprofundarea utilizarii competentelor sau a resurselor in acelasi domeniu;

exemplifica sugestiv efectul de sinergie.


v Factori cheie de succes=conditiile minime care trebuie indeplinite de o intreprindere pentru a putea supravietui pe o piata

Specialistii afirma ca ei tin de luarea in considerarea a:

qcomponentelor esentiale ale cererii;

qcaracteristicilor economice ale productiei,

qcapacitatii de adaptare a organizatiei la schimbarile mediului ambiant.


vGrup strategic = grup de intreprinderi constituit in cadrul unei industrii, dispunand de resurse similare, vizand aceeasi clienti, promovand o strategie comuna.

Problemele care se ridica fata de aceste grupari sunt:

in cadrul aceleiasi industrii pot exista grupuri diferite din punct de vedere al performantelor si daca da cum se poate realiza trecerea de la un grup mai putin performant la altul mai performant;

concurenta este mai intensa intre intreprinderile care compun grupul sau intre grupurile strategice


v Costul de acces =capacitatea unei firme de a-si asigura participarea la un anumit joc concurential, de a-si disputa, impreuna cu alti concurenti resurse, retele de distributie, imaginea de marca,etc.

poate fi tot atat de important, uneori chiar mai important decat costul de productie;

aliantele si acordurile de cooperare reprezinta mijloace prin care se poate asigura accesul la anumite tinte strategice

nu orice firma care isi doreste un parteneriat, o alianta, un acord, ca mijloc de acces poate sa si realizeze, in fapt, acest obiectiv. 


vAsimetrie de informare=diferenta care exista intre doi participanti la jocul concurential din punct de vedere al informatiilor de care dispun privind un anume subiect;

in realitate agentii economici nu se gasesc practic, decat prin intamplare in situatii de simetrie informationala;

poate crea celui care dispune de informatii un anumit avantaj, transformat intr-o oportunitate;

poate functiona si in interiorul intreprinderii, intre manageri si subordonati, cu efecte mai mult sau mai putin favorabile.


vCrevasa structurala=rupturile informationale existente in structura organizatorica intre diferite compartimente, posturi, niveluri ierarhice;

spatii de "non-comunicare" care creeaza dificultati in realizarea obiectivelor strategice

comportament organizational care genereaza o "miopie organizatorica" de natura sa impiedice asumarea si realizarea obiectivelor strategice.


vEfectul de anunt = rezultatul obtinut de o intreprindere care difuzeaza informatii de natura strategica;

conduce la o reducere a asimetriei informationale dintre intreprindere si clientii sai;

scurgere de informatii dirijata astfel incat sa influenteze comportamentul clientilor dar si al competitorilor;

nu priveste probleme care tin de continutul strategiei, ci se refera la aspecte ale activitatii care, oricum ar deveni publice, intr-o perspectiva mai mult sau mai putin apropiata: aparitia unui nou produs, incheierea unor aliante strategice, modificari ale echipei manageriale, etc.


v Resurse relationale=relatii cu caracter strategic si care arata in ce masura alimentarea lor raspunde urmatoarelor criterii:

daca si in ce grad aduc firmei un profit suplimentar;

daca relatia respectiva este rara, in sensul ca nu este realizata cu multe alte intreprinderi;

daca este inimitabila;

daca organizatia poate crea conditiile de stabilire, mentinere si exploatare eficienta a ei.

In masura in care raspunsurile sunt pozitive relatia respectiva se transforma din simpla relatie contractuala intr-o resursa relationala, devenind componenta a unei retele strategice.


vNivelurile strategice=concept care departajeaza strategiile elaborate in functie de sfera de cuprindere, importanta obiectivelor, marimea resurselor alocate, specificul traseelor urmate in:

nivelul organizatiei - corporate strategy;

nivelul unitatii strategice de afaceri - business unit level;

nivelul afacerii - business level;

nivelul functional - functional level


vPolitica organizatiei = ansamblu de orientari majore pe baza carora se stabilesc directiile generale de actiune si regulile de functionare a organizatiei


vStrategia organizatiei:

concentrarea gandirii si actiunii manageriale spre exteriorul si perspectiva organizatiei pe termen lung;

adoptat din arta militara si adaptat mediului economic,

promoveaza ideea de competitie, de observare a mediului economic, devenit camp de batalie;

instrumentul principal de exercitare a managementului strategic si de operationalizare a politicii globale a organizatiei

"Esenta strategiei este sa reusesti sa ai intotdeauna mai multa forta intr-un moment crucial decat dusmanul, chiar cu o armata mai slaba"

Napoleon Bonaparte


vTactica = ansamblu de optiuni de natura intreprenoriala prin care managementul organizatiei concretizeaza, detaliaza si adapteaza strategia la conditiile concrete cu care se confrunta organizatia pe termene relativ scurte.

gradul de detaliere mare;

orizont temporal redus;

obligativitatea ridicata a realizarii obiectivelor.



Strategia - instrument central al managementului strategic

1.Conceptul de strategie

2.Componentele strategiei

3.Paralela intre strategia afacerilor si strategia militara


1.Conceptul de strategie

Dictionarul Oxford - arta razboiului, arta de a deplasa si dispune instrumente de razboi pentru a impune inamicului locul, momentul si conditiile de lupta.

DEX - parte componenta a artei militare care se ocupa cu problemele pregatirii, planificarii si ducerii razboiului si operatiunilor militare.

Concept si conceptii preluate din razboi, activitate umana extrem de obisnuita: in istoria omenirii incepand cu anii 7000 i.Hr. Au existat pe intreaga planeta doar 100 de zile fara nici un fel de lupta

H.Mintzberg-identifica 5 acceptiuni complementare:

Un plan de actiune, strategia ca un plan, un curs al actiunii stabilit in mod constient, o linie indrumatoare utila pentru depasirea unei anumite situatii (o corporatie are strategia de a captura o piata).

ndoua trasaturi esentiale ale strategiilor: sunt elaborate in avans fata de actiunile asupra carora se aplica

nsunt realizate si dezvoltate in mod constient si cu un anumit scop

nin teoria jocurilor, strategia - "un plan complet, care precizeaza care vor fi optiunile jucatorului in oricare din situatiile posibile" (Von Newman si Morgenstern, 1944)

nin management, strategia -"un plan unic, comprehensiv si integrat realizat in scopul atingerii obiectivelor majore ale firmei" (Glueck, 1980).


Un truc, o stratagema o "manevra" specifica folosita pentru a induce in eroare oponentul sau competitorul


Un model

nstrategia este un tipar ce caracterizeaza actiunile unei entitati.

neste sugestiva declaratia unui manager: "treptat abordarile pline de succes converg intr-un tipar de actiune care devine strategia noastra. Ceea ce este sigur este ca nu avem o strategie generala pentru a face acest lucru".


Modul de pozitionare a firmei in mediu:

nmod de implantare a organizatiei in mediu

ndevine o forta mediatoare intre organizatie si mediul exterior ei, adica intre contextul intern si cel extern

nin domeniul militar si in teoria jocurilor, strategia definita ca pozitie este utilizata drept concept, in contextul existentei a cel putin unui competitor


Perspectiva continutul ei nu consta numai intr-o pozitie aleasa dar si intr-un anumit mod de a percepe lumea sau a fi peceput de lume.


Strategia

poate fi considerata un adapost; o pozitie ocupata pentru a evita competitia


Ulysses Grant: "Strategia reprezinta un mod iscusit de dispunere a resurselor in scopul crearii unor conditii maxime de infrangere a adversarului"


Richard Rumelt: "Strategia creaza conditii pentru obtinerea unor rente economice si pentru gasirea unor cai de mentinere a acestor conditii


Michael Porter = abordarea fundamentala pentru obtinerea avantajului competitiv urmarit de firma din care decurge ansamblul actiunilor pe care trebuie sa le desfasoare firma in fiecare domeniu de activitate.


Definitie: ansamblul obiectivelor majore ale organizatiei pe termen lung, principalele modalitati de realizare si resursele alocate in vederea obtinerii avantajului competitiv, potrivit misiunii asumate



2.Componentele strategiei

2.1 -Viziunea strategica

2.2 -Misiunea firmei

2.3 -Obiectivele startegice

2.4 -Optiunile strategice

2.5 -Resursele

2.6 -Termenele

2.7 -Avantajul competitiv


2.1 - Viziunea strategica proiectia a ceeace se intentioneaza a fi organizatia intr-un viitor indelungat si adesea neprecizat.

Pune in evidenta arta managemetului: intuitia, curajul, perspicacitatea, capacitatea de a observa si exploata oportunitatile oferite de mediu

Presupune capacitatea de a prefigura perspectivele dezvoltarii firmei, ignorandu-i starea prezenta

Nu apare ca o componenta formalizata in cadrul strategiei


Viziunea strategica a lui Henry Ford
1896 -construieste prima masina

1903- isi intemeiaza propria firma

1904-vinde 600 de automobile pe luna

1907- declara ca obiectivul sau este de :"a construi o masina pentru marea multime. Ea va avea un pret atat de scazut,incat orice om care castiga un salariu bun va fi capabil sa-si cumpere una si se va putea bucura impreuna cu familia de orele placute petrecute in aer liber.. Toata lumea isi va permite sa-si cumpere o masina si toata lumea si-o va cumpara.Calul va dispare de pe drumuri, automobilul va fi ceva obisnuit "

Intre 1908-1916 a redus preturile cu 58%in timp ce cererea mare i-ar fi permis sa ridice comod preturile

In 1908 apare modelul T-negru, simplu, la un pret accesibil pe care-l vinde pana in 1927 in 15 milioane de exemplare

In 1919 firma Ford producea o masina pe minut.

In 1923 vanzarile anuale au fost de 2,1 milioane automobile iar cota de piata era de 58%


Viziunea strategica a lui Bill Gates

"Un calculator pe fiecare birou si in fiecare casa, utilizand programele Microsoft".

Intuitia , viziunea si oportunismul lui Bill Gates + incetineala IBM si incapacitatea de a sesiza oportunitatea mediului au condus la uriasul succes al firmei Microsoft.

1980 - Big Blue domina absolut piata calculatoarelor industriale dar era in urma la calculatoarele personale in care campion era Apple cu o afacere de 100 milioane de dolari.

1981- IBM se decide sa produca, intr-un timp scurt, un PC cu eticheta IBM preluand din afara doua componente esentiale: microprocesorul de la INTEL si sistemul de operare de la o obscura firma de software.

Ceea ce IBM nu a inteles Bill Gates a speculat din plin: software-ul si nu hardware-ul era cheia viitorului.

Lansarea calculatorului personal IBM a fost un succes comercial dar nu si pentru IBM care prin clauzele contractuale a cedat Microsoft dreptul de a licentia sistemul de operare unei terte parti.



2.2 - Misiunea organizatiei = ratiunea de a fi a organizatiei

Clarifica directia pe care o va urma organizatia

Precizeaza natura afacerii prin asociere cu un produs sau proces tehnologic , capabil sa satisfaca o anumita nevoie a consumatorului

Asigura organizatiei o identitate, diferentiind-o de competitorii sai


Exprimarea scrisa si promovarea ei este importanta pentru:

mediul extern -transmite mesaje sintetice

"Always Coca Cola"; "I'm love'in it" ;"Delta este gata cand sunteti dumneavoastra",

interiorul organizatiei - face cunoscuta angajatilor filozofia si cultura manageriala, valorile si principiile care guverneaza activitatea firmei


Componente:

Consumatorii

Piata

Produsele

Tehnologia

Preocuparea pentru supravietuire, crestere, profitabilitate

Filozofia firmei

Zona geografica

Autodefinire

Preocuparea pentru imaginea publica

Preocuparea pentru angajati


Ipostaze ale misiunii in practica firmelor:

Misiune neclara : "Dorim sa castigam atat cat sa ne permitem un trai decent"

Misiune generala: "Intentionam sa ne dezvoltam afacerea"

Misiune specifica: "Asiguram clientilor nostri o calatorie confortabila si un sejur placut"

Misiune cu fixarea unor prioritati



Misiunea firmei Niagara Mohawk

"Niagara Mohawk este o companie din domeniul energetic cu interese si resurse diverse , hotarata sa raspunda nevoilor curente si viitoare ale clientilor sai prin produse si servicii superioare calitativ.

Compania isi propune sa mentina o organizare eficienta , progresiva ,astfel incat sa aduca un venit echitabil actionarilor ei.

Managementul este hotarat sa retina si sa motiveze angajatii talentati si productivi , asigurandu-le compensatii echitabile , stimulatoare si un mediu de lucru placut.

Compania urmareste oportunitati pentru a imbunatati climatul economic si starea de bine a cetatenilor , industriei si afacerilor pe piata pe care actioneaza. Masuri potrivite sunt luate pentru a-si indeplini responsabilitatile socio-economice. Astfel de masuri includ cautarea imbunatatirilor necesare in mediul legislativ care servesc cel mai bine interesele clientilor companiei , angajatilor si actionarilor.

Managementul mentine un nivel etic ridicat si militeaza pentru o comunicare deschisa cu toti membrii firmei.

Compania are un rol activ in dezvoltarea tehnologiilor si oportunitatilor avantajoase clientilor si actionarilor. Compania urmareste sa mentina si sa dezvolte resurse si sisteme de livrare durabile , sigure si in acord cu mediul ambiant.

Managementul va cauta activ strategii care sa- i sprijine obiectivele si sa-l ajute sa-si indeplineasca misiunea."


- Obiectivele strategice= nivelurile de performanta pe care organizatia urmareste sa le realizeze pe termen lung,directionandu-i activitatile catre rezultate cheie specifice


Fata de misiune:

qreprezinta tinte concrete pe anumite perioade de timp;

qconstituie modalitatile de actualizare la cerintele mediului

qstabilesc ceea ce trebuie realizat si cind vor fi obtinute rezultatele, dar ele nu mentioneaza cum vor fi obtinute aceste rezultate;

qorganizatiile au obiective multiple, ce formeaza o ierarhie complexa.

qobiectivele majore, care se refera la directia generala de urmat si la viabilitatea generala a organizatiei, sunt obiectivele strategice


Clasificarea obiectivelor:

1.Forma de exprimare: prag

tinta

2.Mod de comunicare: oficiale

operationale

3.Marimile in care se exprima: financiare

calitative

comerciale

4.Nivel organizational:globale

ale unitatilor strategice de afaceri

functionale

5.Orizont temporal:strategice

tactice

operationale


Cerinte:

Asa se refere la un aspect concret si semnificativ al activitatii organizatiei;


Peter Drucker - ariile cheie de performanta in care trebuie fixate obiectivele strategice ale unei firme:

Pozitia pe piata;

Inovarea produselor serviciilor;

Productivitatea muncii;

Resursele umane, financiare si materiale;

Profitabilitatea;

Dezvoltarea performantelor manageriale;

Atitudinea si performanta in munca;

Responsabilitatea publica

2.4 - Optiunile strategice = modalitatile prin care pot fi realizate obiectivele strategice.

rezultat al analizei strategice;

indica drumurile posibile de urmat, in functie de viziunea strategica, vocatie, misiunea asumata si obiectivele stabilite;

cele mai frecvente optiuni strategice: innoirea si/sau diversificarea gamei de produse/servicii;diversificarea DAS; specializarea, retehnologizarea, constituirea unor societati mixte;

selectarea lor are implicatii majore asupra dimensiunilor si structurii activitatilor firmei  

2.5 - Resursele potentialul de care dispune sau la care poate avea acces firma

Constituie suportul financiar, tehnico-material, uman si informational al realizarii optiunilor si obiectivelor strategice;

Modificari majore privind viziunea asupra resurselor: de la PIB la un indicator sintetic calculat pe baza a 4 elemente: resursele naturale, echipamente, resurse umane, capitalul social

Problema majora: dimensionarea corecta

2.6 - Termemele strategice = delimitarea perioadei de operationalizare a strategiei prin precizarea datei de declansare, datelor intermediare si datei de finalizare


Fundamentarea lor tine cont de:

complexitatea obiectivelor;

natura optiunilor strategice;

dimensiunea si provenienta resurselor alocate.


"Timpul este totul; cinci minute pot reprezenta diferenta dintre victorie si infrangere"

Amiral Lord Horatio Nelson, Marina Regala


"O solutie buna aplicata in momentul de fata este mai buna decat o solutie perfecta aplicata zece minute mai tarziu"

General George S.Patton, Armata SUA



2.7 - Avantajul competitiv = crearea deliberata a unor particularitati in realizarea si vanzarea produselor si/sau serviciilor, capabile sa aduca firmei un atu in comparatie cu intreprinderile concurente.

Conditia fundamentala: sa fie de durata.

Resursa de baza: informatia

"Intreprinderile contemporane fabrica, in principal, informatii si, in secundar, produse".



3.Paralela intre strategia afacerilor si strategia militara

3.1 Puncte comune:


existenta unor elemente fundamentale;

asigura coeziunea organizatiei - firma sau armata;

utilizate pentru a lupta cu unul sau mai multi adversari intr-un mediu incert si imprevizibil;

strategiile, elaborate si structurate pe niveluri, formeaza un sistem care operationalizeaza politica globala;


Victoria in lupta este conditionata de respectarea unor principii:


Principul obiectivului.

"Omul care vrea sa se agate de tot sfarseste prin a nu se tine de nimic"- Frederic cel Mare


Principul concentrarii.

"Exista multi generali buni in Europa , dar ei vad prea multe lucruri deodata; eu nu vad decat un singur lucru si asta este suficient, caut sa ii distrug, fiind sigur de faptul ca problemele minore raman preocuparea lor" - Napoleon Bonaparte


Principul flexibilitatii de manevra

"Nefericit este generalul care vine pe campul de lupta cu un model fix"- Napoleon Bonaparte


Principul surprizei

"Tehnica cuceririi in domeniul militar consta in a investiga cu atentie intentiile dusmanului si a profita rapid de acestea, lansand un atac brusc acolo unde nu se asteapta" - Chiang Shang, general chinez din Antichitate

Principul coordonarii;

"O armata de cerbi condusa de un leu este mai de temut decat o armata de lei condusa de un cerb"- Filip al Macedoniei, conducator de osti din Antichitate


Principul ofensivei

"Daca vrei sa cuceresti Viena, cucereste Viena"- Napoleon Bonaparte

"Meritul actiunii consta in a o duce pana la capat"- Genghis-Han


Principul securitatii

"Nu exista o modalitate mai buna de aparare a unei linii lungi decat sa te misti in teritoriul inamicului"-General Robert E.Lee, Armata Statelor Confederate


3.2 - Diferente.

Strategia militara - neutralizarea sau eliminarea adversarului;

Strategia de afaceri - competitie

Strategia militara - intr-o confruntare majora pot fi folosite orice mijloace

Strategia de afaceri - opozitia poate fi inlocuita cu elemente ale parteneriatului economic


Etapele fundamentarii strategiei microeconomice

I Analiza capabilitatii strategice a firmei

II. Analiza mediului extern

III. Analiza corelata a capabilitatii strategice si a mediului extern

IV Selectarea tipului de strategie

V. Operationalizarea strategiei



I. Analiza capabilitatii strategice a firmei

Capabilitate strategica= capacitatea unei firme de a-si folosi resursele generatoare de valoare astfel incat sa-si asigure un avantaj in competitia cu adversarii.


Fazele analizei:


a)Stabilirea identitatii firmei data de:


vtripla dimensiune

ndimensiunea economica-crearea de bunuri si servicii cerute de piata -prin combinarea resurselor specifice - si obtinerea profitului

ndimensiunea sociala - locul de intalnire al unor indivizi sau grupuri mai mult sau mai puain institutionalizate

ndimensiunea politica - loc de intalnire al diverselor aspiratii personale, interese individuale sau de grup


v      finalitatile urmarite

n finalitatea primara - obtinerea de profit

n finalitatea secundara - dezvoltarea firmei, in masura in care isi constientizeaza vocatia

n finalitatea tertiara - contributia la cresterea bogatiei nationale, a nivelului de civilizatie si cultura


b)Analiza diagnostic

Termen preluat din medicina umana care ilustreaza:

nschimbarea opticii asupra firmei comparativ cu viziunea scolii clasice;

nnecesitatea imbogatirii instrumentarului de management ca raspuns la nevoile mediului;

namplificarea proceselor de creativitate in domeniul metodelor de management


Definire: analiza complexa a starii de functionalitate a firmei sau a unora din domeniile ei deactivitate prin care se identifica punctele forte sau nevralgice, cauzele care le-au generat, se evalueaza capacitatea firmei de a-si asuma o anumita misiune si de a realiza obiectivele strategice care decurg din acestea.


Fata de diagnosticul din medicina umana:

ndiferenta majora: se extinde in terapeutica

nasemanari:

caracter complex al investigatiei- anatomic si fiziologic;

dubla orientare: curativa si preventiva;

lipsa de obligativitate a tratamentului;

succesul tratamentului este conditionat de colaborarea dintre diagnostician si pacient


Necesitatea analizei diagnostic:

Pe plan intern firma:

ose confrunta cu fenomene negative;

oreproiecteaza sistemul de management,

oelaboreaza si aplica un nou tip de strategie.

Pe plan extern firma se confrunta cu modificari majore ale mediului concurential


Criterii si tipuri de analize diagnostic

1.Sfera de cuprindere a cercetarii:

a)general

b)partial;

c)specializat

2.Obiectivul urmarit:

a)de rezultate sau de sanatate;

b)de vitalitate sau de perspectiva;

c)de ambianta.

3.Provenienta elaboratorilor:

a)extern;

b)intern;

c)autodiagnostic;

d)mixt

4.Raportul intre momentul efectuarii analizei si momentul declansarii fenomenului :

a)post-factum;

b)previzional sau prospectiv.

5.Circumstante:

a)in context de criza

b)in contextul dezvoltarii


nPrediagnosticul;

Stabilirea necesitatii si oportunitatii diagnosticului;

Identificarea simptomelor semnificative;

Stabilirea tipului de diagnostic;

nInvestigarea si analiza

Caracteristicile tipologice ale firmei;

Prezentarea si analiza functiunilor;

Analiza subsistemelor de management;

nConcluziile diagnosticului: puncte forte; puncte slabe


c)Analiza vocatiei firmei

Vocatia - forma vitala de exprimare a personalitatii firmei data de ansamblul competentelor organizationale;

Competenta organizationala = potentialul de cunoastere si actiune in raport cu telurile stabilite, intr-un mediu dat, ca urmare a valorizarii cunostintelor si abilitatilor personalului .

Caracteristici:

Capacitati recunoscute ale unui angajat sau ale unui grup de a obtine rezultate utile si performante asteptate in urma desfasurarii unei actvitati;

Rezultat al unui proces de invatare organizationala,

Specializate,

Perfectibile prin aplicare;

Rezultat al combinarii competentelor individuale


Competente cheie = caracteristici unicat care-i permit intreprinderii sa realizeze in ritm rapid noi produse/ servicii si sa-si extinda capacitatea concurentiala (C.K.Prahalad, G.Hamel - The core competence of organization, 1990)

Trasaturi:

Consolideaza identitatea firmei;

Creeaza sau contribuie hotarator la obtinerea avantajului concurential;

Imposibil sau dificil de imitat de competitori;

Ofera avantaje clientilor prin calitate, pret, distributie,

Fac dovada unei elasticitati fiind transferabile si altor produse decat cele initiale.


Tipuri de competente organizationale


Criteriul

Tipul

Continut

Sfera de

cuprindere

Individuale


Cunostinte, abilitati, comportamente care permit realizarea sarcinilor la nivelul standardelor

Organizationale

Capacitatea organizatiei de a initia, desfasura si dezvolta anumite activitati la performante similare sau superior concurentilor

Capacitatea de diferentiere a firmei

Generice

Set minim de competente care permit functionarea intr-un mediu concurential

Specifice

Competente generate de particularitatile  activitatii si de individualitatea firmei

Contributie la avantajul concurential



Banalizate


Comune, detinute de orice firma din ramura , care permit functionarea in conditii normale

Distinctive

Detinute de anumite firme care permit diferentierea de altele similare ca activitate


Emergente

Aflate in formare, asigurand un

potential de dezvoltare, in perspectiva

Dispersie

Localizate intraorganizatie

Competente partiale, ale unor domenii distincte si specializate.Nu asigura automat performanta globala

Transversale intraorganizatie

Difuzate in toate activitatile si functiunile


Transversale interorganizatii

Valorifica resursele relationale ale organizatie



c)Analiza vocatiei firmei


Nr

Vocatia

Nevoia identificata

Produse/servicii oferite


Hotelarie

Odihna, confort, siguranta

Cazare, servicii suplimentare


Alimentatie publica

Hrana, higiena, confort

Preparate culinare diverse, bauturi



Poate indica situatia firmei comparativ cu concurentii:

Alarma - competente banalizate la un nivel insuficient;

Supravietuire - competente banalizate la un nivel care-i asigura paritatea competitionala;

Excelenta - competente localizate si transversale, distictive la un nivel care-i asigura avantaj concurential cert si durabil;

Potential avantaj concurential - competente distinctive la un nivel insuficient sau pentru care nu exista conditii de valorizare;

Tatonare - competente localizate sau transversale, emergente pentru a caror exploatare nu exista certitudinea avantajului concurential


Dificultati ale decupajului firmei in DAS:

Delimitare prea ingusta - miopie strategica;

Delimitare prea extinsa - disiparea fortelor


Criterii ale segmentarii strategice:

Clientela tinta;

Tipul de nevoie acoperit prin produs sau serviciu;

Alternative tehnologice de obtinere a produsului/serviciului

Masa critica a fiecarei alternative tehnologice proprii si a concurentilor


d)Segmentarea strategica





Analiza si segmentarea strategica


Vocatia

DAS

Cliente

la tinta

Tipul

nevoii

Alternat.

tehnol

Com

portam. costuri

Indep

DAS

Specif.

cerere

Factori

cheie

succes

Alim

publica

Restauratie

Clienti hotel,

turisti, clienti ocazio

nali

Hrana

confort, ambianta

Restaurante de lux din zona

Dificil de atins masa critica

mare

Continui

tate, elastica la venit

Traditie, calitate, inovarea serviciilor


Banketing

Oameni de afaceri

Afiliere, stima de sine pri altii,

informare

Hote

luri de lux, centre afa

ceri din zona

Depen

dent de nr. de partici

panti

mare

Partial marcata de sezonali

tate

Nivel tehnic al dotarilor.

Calitatea si diversita

tea serviciilor


Analiza comparativa a DAS


Nr.

crt

Criterii de apreciere

Restauratie

Banketing

K1

K2

K3

K1

K2

K3


Intensitatea concurentei








Dimensiunea pietei








Potential de crestere locala








Potential de crestere nationala








Potential de crestere internationala








Durabilitatea avantajului competitiv








Valoarea DAS









II.Analiza mediului extern

1. Definirea, caracteristicile si variabilele mediului extern

Definitii:

Totalitatea elementelor din afara organizatiei care o afecteaza intr-un fel sau altul (B.Bacanu, 1998)

Ansamblul de elemente exteriaore intreprinderii cinstituit din indivizi, intreprinderi, institutii, organisme, reglementari sau fenomene care pot influenta, in mod direct sau indirect activitatea acesteia(C.Barbulescu, 2000);

Ansamblul unitatilor economice, a institutiilor financiar-bancare, juridice, administrative, a organizatiilor politice, de orotire a sanatatii, de invatamant, a tuturor elementelor exogene care influenteaza si sunt influentate de activitatea organizatiei(E.Burdus, G.Caprarescu, 2000)


Componente:

Mediul extern general: tendinte pe termen lung, impact variabil asupra firmei; firma ii poate influenta unele componente pe termen lung; nu-l poate influenta si dirija,

Mediul competitional specific: firmea stabileste relatii directe; influentele si intensitatea manifestarilor sunt directe, pe termen scurt; firma il poate influenta mai direct, si uneori, in functie de dimensiune, pozitie pe piata, il poate dirija.


Trasaturi:

nDinamism;

nComplexitate;

nInterconditionare;

nSpecificitate.

Variabile:

oGradul de stabilitate

oNivelul de ostilitate;

oGradul de omogenitate


Mediul in functie de gradul de stabilitate






Mediul in functie de nivelul de ostilitate




Mediul in functie de gradul de omogenitate



2.Componentele si influentele mediului extern general asupra firmei de comert si turism

Influente generale:

JOportunitati strategice: posibilitatea materiala de a realiza o miscare strategica adecvata strategiei firmei, in conditii mai favorabile decat concurentii sai.

LPericole: amenintari profilate de unele tendinte nefavorabile ale mediului extern a caror aparitie ar putea impiedica realizarea obiectivelor.

Identificarea lor este un demers individual si personalizat care depinde de

ncercetarea permanenta a mediului;

ncapacitatea firmei de a da semnificatia corecta informatiilor obtinute in avans fata de altii;

nasocierea cu competentele organizationale ale firmei

Factorii economici - informatii referitoare la oportunitatile si pericolele dezvoltarii, tendinte pe termen mediu sau lung care pot fi valorizate sau ocolite printr-o strategie adecvata privind:

puterea financiara a tarii,

puterea de cumparare a populatiei;

inflatia;

fiscalitatea;

politica monetara si de credit,.

gradul de ocupare al populatiei apte de munca

Factorii de management:

strategia nationala;

sistemul de coordonare si control,

mecanismele motivationale;

calitatea studiilor si metodelor de management


Factorii demografici:

numarul populatiei,

ponderea populatiei active;

structura socio-profesionala;

rata de ocupare,

rata natalitatii si mortalitatii,

durata medie a vietii


Factorii socio-culturali:

Structura populatiei pe medii sociale;

Raportul populatie urbana/rurala;

Starea de sanatate;

Nivelul educatiei obligatorii;

Valori, mentalitati, traditii, obiceiuri;

Factorii tehnici si tehnologici:

Nivelul tehnic al ofertei de utilaje si instalatii;

Calitatea, diversitatea si viteza de transfer a tehnologiilor;

Nivelul tehnic al licentelor, brevetelor;

Rata de innoire a produselorserviciilor;

Rata de inlocuire a echipamentelor;

Potentialul de cercetare-dezvotare a ramurii


Factorii politici:

Politica economica si sociala;

Politica stiintei si invatamantului;

Politica externa;


Factorii juridici:legi, decrete, hotarari de guvern, ordine ale ministrilor, decizii ale conducerii locale


Factorii naturali: resursele subsolului, solul, apa, aerul, clima, vegetatia, fauna,etc



Nr

Categoria de factori

Influentele factorului asupra organizatiei

Influentele organizatiei asupra factorului


Economici

Stabilirea si realizarea obiectivelor strategice, oportunitati si pericole

Diversificarea/restrangerea pietelor, segmentelor, niselor


Management

Calitatea mediului concurential.

Promovarea unor noi sisteme de organizare; infiintarea/modificarea structurii unor sisteme de control


Demografici

Marimea, structura, calitatea ofertei de munca

Cresterea/reducerea gradului de diversificare /specializare a ofertei de munca


Socio-culturali

Calitatea ofertei de munca

Aparitia/disparitia unor meserii; modificarea mentalitatilor


Tehnici si tehnologici

Capacitatea competitiva a organizatiei

Idei, solutii, tehnologii noi


Politici

Calitatea mediului economic, social si politic al firmei

Aparitia/dezamorsarea unor blocaje


Juridici

Calitatea si stabilitatea cadrului legislativ

Initiative legislative; modificari ale unor legi, decrete, hotarari


Naturali

Cantitatea, calitatea si structura unor resurse necesare obiectivelor

Protectia/menajarea resurselor; degradarea mediului natural


Categorii de stakeholders in functie de predictibilitatea comportamentului



Categorii de stakeholders in functie de interes si forta





3.Analiza mediului extern specific

Definitie: ansamblul factorilor si fortelor care compun ramura de activitate si piata specifica in care actioneaza firma, delimitand o arie competitionala si un joc concurential cu trasaturi particulare.


Concepte:

Industria, sectorul(sistemul de afaceri) - termen generic promovat de Michael Porter; desemneaza ansamblul firmelor care produc si comercializeaza produse similare ce se pot substitui reciproc;in general, asociat unui produs reprezentativ: industria cosmeticelor, industria hoteliera, industria confectiilor;


Competitorii - firme care actioneaza in cadrul aceleiasi industrii, mizand pe un anumit avantaj concurential, in vederea maximizarii castigului;

Competitia - joc concurential desfasurat dupa anumite reguli prin care se echilibreaza cererea si oferta, stabilindu-se un pret de echilibru


3.1 - Analiza contextului strategic al firmei

Contextul strategic - conditiile specifice in care actioneaza firma, ca urmare a trasaturilor ce decurg din identitatea firmei: dimensiune, tipul de proprietate, provenienta si consumul resurselor, orientarea spre profit;

Influenteaza comportamentul firmei;

In cadrul unei industrii, contextul strategic al firmelor poate fi extrem de diferit ceeace complica jocul concurential;

Impune nuantarea gandirii strategice prin prisma oportunitatilor si pericolelor


3.1 - Analiza contextului strategic al firmei


Tip organiz.

Finalitate primara

Concreti

zare

Iesiri

Consum/ provenienta resurse

Orien

tare spre profit

Influenta asupra manag.strategic

Societate comerciala

Maximiz.

profit

Firme, banci, societati de asig.

Bunuri, servicii

Variabil ca volum si structura.

Proprii.

Maxima

Strategii orientate spre maximizarea avantajului concurential

Regii autonome,

societati nationale

Acoperi

rea unor nevoi de ordin social

SNP

SNCFR

Electrica

Servicii de uz general

Considerabil.

Partial de provenienta publica

Secun

dara

Strategii orientate in functie de interesele nationale; reflecta interesele politice ale formatiunilor aflate la guvernare

Organe ale administratiei publice

Acoperirea unor nevoi de uz social

Ministere, primarii, prefecturi

Servicii sociale fara contra-

prestatie

Ridicat. Buget central sau local

Nula

Strategii derivate din cele nationale  si regionale.

Organizatii non-profit

Acoperirea nevoilor specifice anumitor categorii sociale

Organiza

tii de caritate, religioase, fundatii

Servicii destina

te unor categorii sociale, fara contra-

prestatie

Variabil si restrictionat de marimea contributiilor


Donatii, sponsorizari, munca voluntara

Nula

Strategii de dezvoltare si consolidare a unor valori acceptate social




3.1 - Analiza contextului strategic al firmei
Influentele dimensiunii asupra contextului strategic


Dimensiunea

Gama produselor/serviciilor

Piata si pozitia ocupata

Surse ale av.competitiv

Structura organizatorica

Misiunea

Influente asupra managementului strategic


Mica afacere

Restransa

Locala;

Neinsem

nata

Compe

tente banalizate

Simpla, neformalizata

Ambigua, centrata pe supravie

tuire

Strategie inovativa, flexibila, orientata spre valorificarea niselor strategice


Marea

organizatie

Diversificata

Nationala;

Regionala

Componenta a grupului strategic

Competente distinctive, transversale

Complexa

divizionala;apar USB

Clara, structu

rata

Strategii globale de armonizare a obiectivelor pe diverse afaceri, piete.


Firme multinationale

Diversificata

Internationala

Importanta/dominanta

Competente cheie transversale

Complexamatriciala.

UBS dispun de autonomie pe pietele nationale

Clara, explicita,

Comuni

cata interio

rului si exterio

rului

Strategii globale, nota comuna data de efortul de coordonare si de adaptare la specificul pietelor nationale




3.2 - Analiza industriei


Parametrii de caracterizare ai unei industrii


Gradul de fragmnetare - numarul si puterea firmelor care compun industria:

industrie fragmentata : concurenti multi cu putere redusa;competitie puternica;nu se regaseste efectul de scara; influenta negativa a dimensiunii asupra contextului strategic; diferentierea produselor/serviciilor creeaza nise a caror valorificare presupune strategii de fidelizare a clientilor;

industrie concentrata: numar redus de firme cu putere mare;comportamentul fiecarui actor tine cont de prezenta si miscarile celorlati; competitia se desfasoara in jurul raportului pret/calitate;

Industrie globala: dominata de un numar mic de firme care dispun de o mare forta economica , influentamd atat mediul general cat si cel specific.Elementele de diferentiere impuse de mediul national se resimt in variatia costurilor, preturilor, calitatii.


Stadiul de dezvoltare a industriei - caracterizeaza industria pe baza indicatorilor de crestere:

Industria emergenta: aflata in dezvoltare, bazata pe o noutate (produs, serviciu tehnologie); lipsa informatiilor privind posibilii competitori, standardele, preturile, ritmurile de crestere conduc la un inalt grad de incertitudine; piata instabila; daca noutatea este acceptata rata de crestere este inalta iar castigurile apreciabile pentru competitorii care s-au adaptat jocului incert;

Industria matura: competitorii ofera o configuratie cunoscuta, previzibila si stabila; regulile jocului sunt cunoscute; competitia se desfasoara pe baza raportului cost-pret-calitate; ritm de dezvoltare lent dar stabil; cresterea este posibila doar prin extindere geografica; mentinerea pe piata solocita eforturi de promovare si fidelizare a clientelei;

Industria in declin: reducerea ratei de crestere pe perioade lungi; tendinta de parasie este limtata de barierele de iesire


Structura industriei: dimensiunea, sfera de cuprindere geografica, numar de vanzatori si cumparatori, tipul canalelor de distributie, liderii de piata, bariere de intrare si iesire


Analiza structurii industriei permite:

Stabilirea atractivitatii industriei;

Identificarea grupurilor strategice si evaluarea intensitatii concurentei



Cartografierea grupurilor strategice



Fortele motrice specifice: forte dominante cu impact major asupra schimbarilor dintr-o industrie   :

Schimbarile pe termen lung ale ratei de crestere;

Schimbari in structura cumparatorilor si in gama de utilizare a produselor;

Inovarile tehnologice;

Inovarea produselor,

Inovari in marketing

Intrarea/iesirea unor firme mari;

Rata de difuzare a noutatilor;

Modificari importante in domeniul costurilor si eficientei;

Modificari in politica guvernamentala si in cadrul legislativ


Analiza pietei specifice


Piata firmei = potentialul de patrundere in consum a produselor si serviciilor rezultate din DAS identificate si sustinute prin strategii adecvate.


Piata firmei de comert tip special de piata datorita ipostazei de intermediar intre producator si consumator.


Particularitati ale pietei firmei de comert

Nu apare alaturi de sau in competitie cu pietele intreprinderilor producatoareprestatoare de servicii ci in spatiul acestora;

Aria geografica este, practic, nelimitata;

Natura obiectelor tranzactionate determina divizarea si specializarea firmelor de comert in doua mari categorii:comert cu produse destinate consumului productiv si comert cu bunuri de consum;

Piata firmei de productie se poate suprapune piatei firmei de comert cand una detine monopolul productiei si cealalta monopolul distributiei;

Piata firmei de comert poate fi formata din pietele mai multor firme producatoare cand monopolul desfacerii unui produs apartine unei singure firme;

Piata firmei de comert poate reprezenta o fractiune din piata unei firme producatoare cand firma producatoare detine monopolul productiei iar distributia este asigurata de mai multa firme de comert


Piata firmei de turism = tip complex de piata, fiind concomitent prestatoare si distribuitoare de servicii


Componentele pietei specifice firmei de comert si turism:

Cererea - volumul total care pate fi achizitionat de un grup de consumatori, dintr-o arie geografica, intr-o anumita perioada de timp, in functie de pret

Caracteristicile cererii pietei firmei de turism:

Elastica la pret in extrasezon;

Evidenta tendinta de inelasticitate in sezon;

Elastica la venit, ceeace a stimulat dezvoltarea unor forme noi de turism;

Tendinta de scadere, mai ales pentru cererea externa, generata de calitatea serviciilor, starea infrastructurii, diversificare ofertei competitorilor regionali


Oferta = cantitatea dintr-un bun economic pe care un producator sau toti producatorii pot si sunt dispusi sa o vanda in decursul unei perioade de timp, la un anumit pret.

Caracteristicile ofertei firmei de turism:

Elasticitate moderata la pret;

Tendinta generala de diversificare prin intrarea unor mari jucatori pe piata hoteliera;

Aparitia unor forme de turism care pot fi considerate produse de substitutie;


3. Cota de piata = cererea satisfacuta de firma.

Depinde de :

raportul pret/calitate;

perceptia consumatorilor asupra valorii adaugate;

capacitatea competitiva a firmei;

orientarea in raport cu vocatia si nevoile identificate


4. Cota relativa de piata = raportul dintre valoarea incasarilor firmei si cea liderului de piata.


5. Pozitia pe piata.

In functie de cota de piata si cota relativa de piata firma poate ocupa una din urmatoarele pozitii:

Lider de piata;

Componenta a grupului firmelor de varf - grup care domina piata ca si cota, imagine, performante, capaciatte de competitie,

Urmaritor al liderului - capacitate competitiva peste medie, fara a ajunge la performantele liderului;

Ostas - componenta a grupului majoritar cu competente aproximativ asemanatoare si capacitatecompetitiva medie;

Periferica - firma neinsemnata ca performante si competente;

Nou venit agresiv - firma intrata de curand pe piata cu intentia de a ocupa un loc important


6. Concurenta - ansamblul de actiuni prin care jucatorii de pe o piata produc si distribuie bunuri si servicii pentru a satisface o nevoie specifica.

Studierea concurentei presupune:

Identificarea principalilor competitori si a cotei de piata;

Identificarea tipului de concurenta;

Analiza intensitatii concurentei prin intermediul celor 5 forte:

Potentialii competitori si amenintarea patrunderii lor pe piata;

Furnizorii si puterea lor de negociere;

Cumparatorii si puterea lor de negociere;

Produsele de substitutie si amenintarea pentru produsele firmei;

Intensitatea rivalitatii dintre firme




III. - Analiza corelata a capabilitatii strategice si a mediului extern


Analiza matriciala

debuteaza in anii 60 in cabinetele de consultanta americane;

folosita ca instrument de radiografiere a situatiei de ansamblu a firmei;

indica orientarile si optiunile majore ce pot fi adoptate de firma

cunoscuta si ca "modele de analiza a portofoliului de afaceri", analiza matriciala este directionata asupra ciclurilor de viata a fiecarei afaceri, propunand strategii prin care sa se asigure reechilibrarea afacerilor si regenerarea profiturilor in cadrul firmei.


Analiza matriciala


Matricea SWOT:

Model de analiza care combina punctele forte si slabiciunile firmei (rezultate din analiza capabilitatii strategice) cu oportunitatile si pericolele generate de mediul extern;

Folosit in teoria si in practica romaneasca, cel mai adesea incorect, ca o "lista a punctelor forte-slabe, oportunitatilor -pericolelor", modelul isi pierde valentele;

Combinarea celor 4 categorii de informatii in cadrul unei matrici cu 9 cadrane - axa Ox contine aspectele interne iar Oy aspectele externe - ofera posibilitatea vizualizarii celor mai adecvate optiuni strategice;

Poate fi utilizat atat pentru ansamblul firmei cat si pentru a evalua situatia diferitelor DAS din portofoliul firmei



Matricea SWOT


Limitele modelului

oVolatilitatea solutiilor generata de faptul ca factorii mediului extern sunt foarte dinamici;

oCeeace reprezinta o oportunitate sau un pericol nu se mentine suficient timp astfel incat sa mai existe potrivirea dintre reflectia si decizia strategica si realitatea mediului;

oNu intotdeauna firma dispune de resursele necesare asa incat oportunitatile sa fie complet valorificate iar amenintarile evitate;

Concluzia specialistilor : matricea este utila mai ales pentru ilustrarea si analiza modalitatilor de actiune decat ca model de fundamentare a deciziilor care compun strategia.



Matricea B.C.G


Ritmul de   Trezoreria generala Consum de

crestere  resurse


 

Model cu larga popularitate, fundamentat pe ideea ca pozitia concurentiala a unei firme sau a unui DAS trebuie exprimata in comparatie cu firma lider;

Numita si "modelul curbei de experienta", deoarece pune in evidenta relatia dintre volumul productiei si comportamentul costurilor: la o dublare a volumului productiei costurile se pot reduce cu 10 - 30%, ca urmare a actiunii combinate a doua categorii de factori incadrate in :

Efectul curbei de experienta - cresterea indemanarii in executarea unor sarcini repetitive duce la cresterea productivitatii muncii, respectiv, la reducerea cheltuielilor cu munca vie pe produs

Efectul de scara - cresterea volumului productiei scade relativ si absolut cota cheltuielilor fixe pe unitatea de produs


Modelul presupune parcurgerea urmatoarelor faze:

Segmentarea strategica si identificarea DAS-urilor firmei;

Estimarea ratei de crestere a pietei pentru fiecare DAS,

Determinarea cotei relative de piata a fiecarui DAS;

Stabilirea marimii relative a fiecarui DAS (raportul procentual dintre vanzarile fiecarui DAS si vanzarile totale ale firmei) si ilustratrea grafica printr-o suprafata proportionala cu marimea;

Reprezentarea grafica a intregului portofoliu de Das al firmei;

Selectarea strategiilor adecvate fiecarei afaceri in functie de pozitia detinuta, atractivitate, ciclul de viata al afacerii.

Constructia matricei presupune utilizarea a doua variabile:

cota relativa de piata plasata pe abscisa, comparativ cu pozitia concurentului principal, notat cu 1; valorile merg de la dreapta la stanga;

rata de crestere a pietei, plasata pe abscisa



vCADRANUL 1 - afacerile DILEMA:

Ritmuri de crestere inalte dar pozitie slaba pe piata;

Atractivitate ridicata;

Resursele financiare generate sunt reduse

Consum ridicat de resurse pentru mentinerea pozitiei concurentiale.


Atitudinea managementului: decizie dificila care trebuie sa tina cont de situatia concreta.In functie de context pot fi sustinute si transformate in vedete sau abandonate



vCADRANUL 2 - afacerile VEDETA:

Pozitii bune pe piata;

Flux de trezorerie insemnat,

Ritm ridicat de crestere al pietei;

Consum de resurse puternic generat de nevoia de investitii in cercetare-dezvoltare, studii de piata, promovare


Atitudinea managementului: in general, decizia este de mentinere si consolidare; gestionare pe termen lung cu reinvestirea permanenta a profitului astfel incat sa poata face fata ritmului rapid de crestere


vCADRANUL 3 - afacerile VACI CU LAPTE

Afaceri cu pozitii puternice pe o piatamatura sau in declin;

Flux de trezorerie ridicat,

Cresterea modesta a pietei nu solicita resurse insemnate;

Afaceri profitabile care pot sustine afacerile aflate in faza de emergenta


Atitudinea managementului: afaceri care se mentin, investitiile se fac numai in masura in care sunt solicitate de mentinerea pozitiei de monopol sau oligopol; erorile cele mai frecvente sunt deciziile de continuare a investitiilor ,ceeace duce la suprainvestire, in conditiile ritmului lent de crestere a pietei


vCADRANUL 4 - afacerile CAINE

Pozitie concurentiala slaba,

Piata in maturaitate sau declin,

Fluxurile finanaciare, ca si consumurile de resurse , sunt reduse


Atitudinea managementului:

Initial, majoritatea autorilor sustineau abandonarea, dezinvestirea, mentinerea fara investitii, cedarea catre unul din concurenti, trecerea in conservare;

Ulterior, s-a ajuns la conclizia ca acest segment al afacerilor poate deveni chiar profitabil , in conditiile unei piete stabile si previzibile. Alti autori sustin ca afacerile "caine" pazesc un loc pe piata si permit intrarea unor noi afaceri care, in timp ar putea migra spre cadranul 3 - vaci cu lapte






Matricea B.C.G


Tipuri de portofoliu dupa gradul de maturitate

Avantajele modelului

nOfera o imagine clara si rapida asupra situatiei portofoliului de afaceri, indicand si modalitatile de actiune:

nAnaliza se poate efectua pentru diferitele situatii in care se afla afacerile: crestere, stagnare, declin,

nArata nevoia de a cauta si combina diverse strategii adecvate fiecarui DAS, asigurand echilibrul si dezvoltarea firmei;

nDemonstreaza ca administrarea unui mare numar de afaceri nu este neaparat profitabila deoarece: impune eforturi financiare si de coordonare mari si in plus este posibil sa nu se ajunga la masa critica, respectiv la acel volum al productiei care permite optimizarea costurilor


Matricea B.C.G

Limitele modelului:

nMasurarea ratei de crestere si a cotei relative de piata este dificil de realizat si poate promova mesaje false in fundamentare deciziei strategice;

nModelul este simplist cu plasarea afacerilor in cele 4 pozitii extreme;

nNumarul factorilor luati in considerare in evaluarea portofoliului este insuficient;

nO rata mare de crestere a industriei nu inseamna automat o atractivitate ridicata


Matricea General Electric - Mc Kinsey



nElaborata in firma General Electric de firma de consultanta Mc Kinsey, ca o matrice de tipul 3x3;

nConstituie un progres fata de matricea BCG deoarece in evaluarea pozitiei concurentiale si a atractivitatii industriei:

foloseste valori medii;

ia in considerare atat o serie de factori interni cat si externi ;

Utilizarea matricei presupune parcurgerea urmatoarelor faze:

Segmentarea strategica si identificarea DAS ce decurg din vocatia firmei,

Evaluarea pozitiei competitive a fiecarui DAS. Cea mai utilizata metoda de evaluare este grila lui Hofer si Schendel care presupune folosirea unor factori cheie de succes, apartinand atat mediului intern cat si mediului concurential al firmei;

Evaluarea atractivitatii industriei ( fie calitativ si subiectiv prin calificative, fie folosind o serie de parametri de caracterizare);

Pozitionarea firmei pe diferite segmente folosind cercuri a caror suprafata este proportionala cu cifra de afaceri.In interiorul cercului se traseaza o zona hasurata carearata cota de piata detinuta de DAS-urile firmei


Matricea contine 9 cadrane care pot fi grupate in 3 zone:

Zona A - cadranele 1,2,4 - este a afacerilor de succes,

Zona B - cadranele de pe diagonala matricei: 3,5,7 - este a afacerilor profitabile.Totusi intre ele se pot face unele distinctii: cadranul 3 - afaceri emergente , de tip dilema;cadranul 5 - afaceri mediu profitabile; cadranul 7 - vaci cu lapte;

Zona C - cadranele 6,8,9 - este a afacerilor lipsite de interes.


Avantajele modelului

nExprima pozitia concurentiala a unui DAS in functie de mai multe elemente;

nFolosirea valorilor medii ca si a unor factori interni si externi firmei in evaluarea pozitiei concurentiale si a atractivitatii sectorului asigura o abordare dinamica si flexibila.

Limitele modelului:

nFactorii selectati pentru analizacelor coua criterii sunt diferiti de la o situatie la alta si de la o firma la alta, impiedicand comparabilitatea;

nCoeficientii de importanta si notele acordate factorilor ce compun cele doua criterii reflecta punctul de vedere al decidentului, imprimand un grad ridicat de subiectivism.


Matricea Arthur D.Little (A.D.L.)


Poarta numele firmei de consultanta care a creat-o.

Matricea este construita prin combinarea a doi factori:pozitia concurentiala si maturitatea industriei.

Pozitia concurentiala se apreciaza atat calitativ cat si cantitativ folosind factori cheie de succes din interiorul firmei ;potrivit evaluarilor fiecare DAS poate fi plasat in una din pozitiile:

nDominanta ;

nPuternica;

nFavorabila;

nDefavorabila(Aparare);

nSlaba(Marginala)


Maturitatea industriei se stabileste in functie de o serie de factori: rata de crestere, potentialul de dezvoltare al DAS, gama de produse fabricate si comercializate, stabilitatea consumatorilor, barierele de intrare, etc. In functie de nivelul acestor factori, industria se poate afla in stadiul de :

nDemaraj;

nCrestere;

nMaturitate;

nDeclin.


Combinarea celor doi factori divizati in 5, respectiv, 4 niveluri da nastere unei matrici alcatuita din 20 de cadrane.Plasarea DAS-urilor firmei in diversele zone ale matricei indica nu numai situatia de ansamblu a portfoliului de afaceri ci si directiile in care ar trebui actionat.



Dezvoltarea naturala:

nPotrivita afacerilor plasate in jumatatea stanga a caroiajului;

nAfaceri care solicita investitii importante in domeniile in care pozitia concurentiala este puternica;

nOportuna pentru afacerile de tip "vedeta"

Dezvoltarea selectiva

nRecomandata afacerilor plasate in centrul matricei;

nInvestitii orientate spre consolidarea sau imbunatatirea pozitiei concurentiale;oportuna in cazul afacerilor "vaca cu lapte " sau "vedeta" afalta in alunecare spre cadranul "vaca cu lapte";

nPoate interesa in cazul afacerilor tip "caine" pentru care s-au identificat nise exploatabile cel putin, pe termen mediu;

Abandonul se recomanda afacerilor:

nCu forta competitiva redusa;

nRentabilitate slaba si risc ridicat;

nTipul "dilema" care nu si-a demonstrat potentialul



IV.Analiza portofoliului de activitati si selectarea DAS


Analiza matriciala arata care dintre Domeniile de Activitate Strategica pot sustine misiunea si obiectivele strategice ale firmei;

Intrucat fiecare model prezinta o serie de limite, analiza portofoliului de afaceri trebuie sa utilizeze concomitent mai multe matrici si sa combine rezultatele pentru a putea selecta afacerile profitabile si viabile in perspectiva;


Criteriile de selectie a DAS care compun portofoliul de afaceri:

FRentabilitatea si evolutia afacerii potrivit studuulor prospective;

FMarimea, natura si durabilitatea avantajului competitiv;

FStructura portofoliului de afaceri;

FDiversificarea sau recentrarea asupra vocatiei de baza.


Stabilirea tipului de strategie pentru fiecare DAS, trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte:

Adesi beneficiaza de independenta ceruta de delimitarea afacerii, ea trebuie sa fie compatibila cu strategia globala a firmei;

Arezulta din analiza matriciala, urmarind dezvoltarea/consolidarea avantajelor competitive ;

Ase subordoneaza viziunii si misiunii asumate de firma si comunicate mediului de afaceri.


V. Tipuri de strategii

5.1 - Strategii la nivelul firmei

Selectarea si elaborarea strategiei firmei - Corporate Strategy:

este un demers complex, rezultat al reflectiei strategice si al deciziilor adoptate de managementul de nivel superior;

coroboreaza informatiile privind capabilitatea strategica cu tendintele mediului extern general, cu structura si evolutia industriei si pietei specifice;

optimizeaza portofoliul de afaceri si permite derularea diferitelor strategii la nivelul DAS din portofoliul firmei;

are caracter integrator ,obiectivele strategice fiind un efect al potentarii reciproce a diferirtelor strategii la nivelul afacerilor;

trebuie sa satisfaca concomitent interesele firmei dar si ale diferitelor categorii de stakeholders, cuprinse in determinantii endogeni si exogeni ai strategiei;


Determinantii endogeni


Denumire

Directia influentei

Factori care dau intensitatea influentei

Faza in care intervine


Proprietarul

Profit inalt; resurse reduse;termene scurte

Puterea economica, pregatirea economica si manageriala, varsta, familia, starea de sanatate

Fixarea obiectivelor, selectia optinilor strategice, alocarea resurselor


Top managementul

Continutul de ansamblu al strategiei

Cunostinte, aptitudini, conceptia privind evolutia firmei, varsta, vechimea, motivatia

Analiza variantelor; avizarea/aprobarea strategiei


Dimensiunea firmei

Amploarea obiectivelor, volumul resurselor

Competente si cultura organizationala; capacitatea de adaptare la schimbare

Fundamentarea si operationalizarea strategiei


Complexitatea activitatilor

Complexitatea si amploarea obiectivelor, sfera de cuprindere a strategiei

Diversitatea competentelor organizatioanle; numar de produse; numar de tehnologii

Operationalizarea strategiei


Dotarea tehnica si tehnologica

Volumul resurselor si, indirect, termenele

Ritmul progresului tehnic, durata de viata a produselor

Implementarea strategiei


Dispersia teritoriala a unitatilor strategice de afaceri (UBS)

Analiza si formularea optiunilor strategice;

Alocarea si folosirea resurselor

Natura activitatii; puterea economica a firmei;grad de internalizare sau internationalizare

Implementarea strategiei - riscul unei coordonari dificile


Potentialul uman

Competentele organizationale; amploarea resurselor umane; optiunile strategice

Numarul si diversitatea profesiilor;competenta profesionala;varsta medie; starea sanatatii, motivatia si climatul de munca

Fundamentarea, operationalizarea ti evaluarea finala a strategiei


Potentialul infor-

mational

Toate componentele strategiei

Marimea resurselor financiare, starea sistemului informational, tehnicile de obtinere, prelucrare si valorificare a informatiilor

In mod direct, in toate fazele elaborarii si aplicarii strategiei


Starea economica a firmei

Dimensiunea si complexitatea obiectivelor, amploarea resurselor; marimea termenelor

Gradul de innoire a produselor sI serviciilor;natura avantajului competitiv

Direct, toate fazele elaborariii si aplicarii; indirect, prin climatul de siguranta ti gradul de motivare.


Cultura organizationala

Amploarea si natura obiectivelor; structura resurselor; avantajul competitiv.

Calitatea valorilor, mentalitatilor si normelor; perenitatea credintelor si traditiilor.

Selectarea tipului de strategie; operationalizarea si rezultatele obtinute.



Determinantii exogeni


Denumire

Directia influentei

Factori care dau intensitatea influentei

Faza in care intervine


Economici

Obiectivele;resur-

sele financiare; termenele

Ritmul dezvoltarii economice; puterea economica a natiunii, stabilitatea mediului de afaceri

Direct, in toate fazele.


Manageriali

Marimea obiectivelor, accesul la resurse

Dimensiunea si profilul firmei, gradul de centralizare/descentralizarea managementului

In mod direct, fundamentarea strategiei in functie de competentele manageriale


Tehnici si tehnologici

Optiuni strategice, resurse, termene, avantajul competitiv

Starea sistemului national de cercetarea-dezvoltare; capacitatea creativ-inovativa a natiunii, nivelul de finantare a cercetarii

Direct, operationalizarea strategiei.


Socio-culturali

Dimensiunea umana a resurselor; optiunile strategice, termenele

Cultura nationala si zonala

Direct, modul de fundamentare a strategiei; indirect, prin gradul de aderenta a personalului


Ecologici

Resursele, accesul la materii prime, materiale, apa, energie

Potentialul geografic; amplasare, clima

Direct, in toate fazele prin restrictii impuse in utilizarea rseurselor si protectia mediului


Politici

Toate componentele si toti factorii endogeni

Orientarile politice la nivel international practicate de marile puteri

Direct si indirect, in toate fazele


Juridici

Toate componentele

Nivelul cunostintelor juridice; calitatea sistemului juridic national; corelarea cu dreptul international

Direct, prin facilitati sau restrictii in elaborarea si operationalizarea strategiei.



Clasificare

1.Dinamica obiectivelor:


1.1 - Strategia de crestere


1.2 - Strategia neutrala

nDe profit;

nDe consolidare(de pauza);

nDe continuitate;


1.3 - Strategia defensiva (de restangere):

nDe redresare;

nDe lichidare partiala;

nDe lichidare totala.


2.Portofoliu:

n2.1 - Strategia de concentrare;

n2.2 - Strategia diversificarii concentrice (diversificare cu legatura);

n2.3 - Strategia diversificarii conglomerate (diversificare fara legatura);


3.Mijloacele de crestere:


n3.1 - Strategia de crestere interna;

n3.2 - Strategia de crestere externa:

nAchizitia;

nFuziunea;

nJoint-venture.

n3.3 - Alianta strategica


5.1 - Strategii la nivelul firmei clasificate dupa dinamica obiectivelor


1.1 - Strategia de crestere.

Caracteristici:

Obiectivele se fixeaza la un nivel superior, cantitativ, fata de perioadele anterioare;

Firmele care o adopta au:

inovatii frecvente si in domenii diverse;

rata cresterii superioara pietelor pe care actiomneaza;

tendinta de a crea produse noi si nu de a se adapta pietei;

rata profitului superioara mediei din industria respectiva

Motivatia selectarii strategiei:

Firma care o adopta este, in general, considerata o invingatoare;

Devine atractiva pentru investitori:

promisiunea profitului pare evidenta;

cresterea cifrei de afaceri duce la marirea patrimoniului si reducerea riscului de a fi preluata usor de adversari;

resursele pot fi usor orientate in directia necesara;

puterea economica mare ii permite sa depaseasca mai usor propriile erori sau socurile generate de mediu

Devine atractiva si pentru angajati:

posturi sigure;

apar oportunitati salariale , de dezvoltare, specializare pentru toate categoriile de personal

Riscuri asociate

Mcompetitie puternica;

Mreglementari anti-trust;


Cresterea volumului de activitate si a cifrei de afaceri nu aduce automat cresterea profitabitabilitatea; Investitorii avizati o asociaza cu un risc ridicat; Ca urmare, cotatia la bursa poate sa scada


Strategia neutrala

Caracteristici:

FObiectivele se fixeaza la niveluri similare celor anterioare;

FSe urmareste stabilizarea performantelor prin imbunatatiri calitative;

FSe pastreaza configuratia portofoliului existent;

FSe prefera cresteri modeste dar sigure care aduc stabilitatea firmei pe termen lung.

Motivatia selectarii strategiei:

FOrganizatia este multumita de performantele obtinute;

FSchimbarea strategiei ar aduce un risc nejustificat de mare;

FPracticata pe o perioada indelungata duce la cresterea competentelor organizationale si la posibilitatea extinderii gamei de produse/servicii

FApare ca o abordare a viitorului sigura si comoda

Riscuri asociate:

MPerceputa, in general, ca prezentand un risc redus;

MPreferata de majoritatea angajatilor si de managerii foarte prudenti;



1.2.1 - Strategia neutrala de profit(de recoltare)

Caracteristici:

AConcentreaza atentia asupra profitului pe termen scurt;

ASe reduc unele cheltuieli paralel cu cresterea unor preturi.

Motivatia selectarii strategiei:

APracticata in cazul unor dificultati temporare,

AUrmareste conservarea profitului.

Riscuri asociate:

AStagnere pe o perioada lunga in viitor

A

1.2.2 - Strategia neutrala de consolidare (de pauza)

Caracteristici:

ANivelul obiectivelor este redus intentionat;

ASe urmareste consolidarea avantajului concurential si regenerarea resurselor

Motivatia selectarii strategiei:

APracticata ulterior unui efort investitional intens sau unei reorganizari masive.

Riscuri asociate:

MStagnare pe toata perioada aplicarii



1.2.3 - Strategia neutrala de continuitate

Caracteristici:

AObiective similare celor anterioare, eventual, corectate cu rata inflatiei,

APresupune o atentaa supraveghere a mediului intern si extern;

ACere o mare capacitate de reactie la schimbarile mediului

Motivatia selectarii strategiei:

AConservarea avantajelor obtinute

AMenajarea eforturilor

Riscuri asociate:

APosibilitati reduse de aplicare daca mediul nu este constant,

ARiscul de a fi depasit de unii competitori chiar si in cazul unui mediu constant


1.3 - Strategia defensiva ( de restrangere)

Caracteristici:

AAplicabile cand alte strategii nu dau rezultate;

AAsociate esecului;

ANepopulare, insotite de restrangeri de personal.

Motivatia selectarii strategiei:

Impusa de modificari profunde si ireversibile ale mediului intern sau extern.

Riscuri asociate:

MDeteriorarea imaginii


1.3.1 - Strategia defensiva de redresare

Caracteristici:

AAdoptata de organizatiile care trec printr-o faza de declin;

AUrmareste redresarea situatiei financiare;

AAplicarea parcurge doua etape:

Contractia:se reduce volumul activitatii si costurile de operare(investitii, salarii, vanzare de active, controlul stocurilor, etc)

Consolidarea: stabilizarea rezultatelor

Motivatia selectarii strategiei:

Creste intensitatea competitiei;

Scade cererea pentru produsele firmei;

Cresc costurile materiale si salariale

Riscuri asociate:

Pierderea cotei de piata;

Deterioararea imaginii depinde de modul in care este comunicata


1.3.2 - Strategia defensiva de lichidare partiala

Caracteristici:

AOfera sanse de redresare, in viitor;

AAplicarea obliga la stoparea fabricarii unor produse, incetarea activitatii unor U.B.S;

AConsecinte: vanzarea unor active, conservarea sau abandonarea unor capacitati de productie.

Motivatia selectarii strategiei:

AFirma se confrunta cu situatii de exceptie: produse refuzate de piata; strategie U.B.S neconcordanta cu strategia globala

AFirma doreste sa-si diversifice portofoliul, dezvoltand o noua afacere pentru care are nevoie de resursele consumate de un "caine"

Riscuri asociate:

AMari, insotite de lipsa de incredere a investitorilor si angajatilor


1.3.3 - Strategia defensiva de lichidare totala

Caracteristici:

AOprirea intregii productii;

AVanzarea completa a activelor;

AAplicarea corecta depinde hotarazor de recunoasterea necesitatii vanzarii si de gasirea momentului oportun.

Motivatia selectarii strategiei:

Practicata ca ultima solutie si preferabila falimentului.

Riscuri asociate:

Subevaluarea

Pierderea oportunitatii de a vinde la valoarea reala


5.1 - Strategii la nivelul firmei clasificate dupa portofoliu

Caracteristici:

Se bazeaza pe o dinamica pozitiva a organizatiei;

Combina activitati, competente, afaceri, resurse diferite si, deseori, considerabile.

Motivatia selectarii strategiei:

Practicata de firmele care au parcurs strategii de crestere sau neutrale.

Riscuri asociate:

Multiple, in general, legate de dificultatile de coordonare


2.1 - Strategia de concentrare

Caracteristici:

AFocalizeaza eforturile spre un produs, o familie de produse, o piata, o tehnologie,

AAdoptata de numeroase firme mari incepand cu deceniul 8 al sec.20;

ANumita si "strategia de recentrare" accentueaza importanta stapanirii vocatiei de baza

Motivatia selectarii strategiei:

AAvantaje evidente legate de alocare si coodonarea eficienta a resurselor;

AAdoptata mai ales de firmele cu produse de mare complexitate care vizeaza o piata larga dar o tinta ingusta

Riscuri asociate:

MMari, generate de miza pe o singura carte:

MRestrangerea pietei;

MAparitia produselor de substitutie,

MConcurenti puternici;

MDificultati in aprovizionarea cu materii prime


- Strategia diversificarii concentrice ( cu legatura)

Caracteristici:

Largirea portofoliului existent cu noi afaceri asemanatoare celor initiale;

Afacerile se pot referi la produse din aceeasi familie sau din familii, tehnologii, sisteme de distributie inrudite.

Motivatia selectarii strategiei:

Practicata cand firma dispune de competente distinctive pe care doreste si le poate valoriza;

Impusa de anumite restrictii impuse de piata: sezonalitate, moda, traditii in consum.

Riscuri asociate:

MLegate de coordonarea resurselor alocate, a activitatilor si a termenelor



- Strategia diversificarii conglomerate(fara legatura)

Caracteristici:

Combina si dezvolta afaceri intre care nu exista legaturi de tehnologii, piata, sisteme de distributie;

Legaturile sunt date de managementul comun si resursele financiare

Motivatia selectarii strategiei:

Adoptata cand afacerile existente stagneaza de mult timp in zona "vaci cu lapte" sau au tendinta de a migra spre zona"caine"

Impusa de pericole evidente ale mediului extern(ex:restrictii majore de protectie a mediului)

Riscuri asociate:

Dificultati de coordonare;

Competitia dintre managerii U.B.S.pentru resurse


5.1 - Strategii la nivelul firmei clasificate dupa mijloacele de crestere

Caracteristici:

qAccentul se pune asupra provenietei si modalitatilor de procurare a resurselor;

qPrezinta o mare varietate de forme, aflate in continua diversificare, mai ales in contextul globalizarii

Motivatia selectarii strategiei:

qPracticata , in special, de firmele care dispun de resurse considerabile: umane, financiare si relationale

Riscuri asociate:

qMultiple: economice, politice, socio-culturale


3.1 - Strategia de crestere interna

Caracteristici:

vAplicabile in faza de crestere a organizatiei sau a industriei;

vBazata pe un proces relativ lent de acumulare a propriilor resurse si de creare a cadrului tehnic si organizatoric (constructii, achizitie de tehnologii si utilaje, selectarea si incadrarea cu personal)

Motivatia selectarii strategiei:

vPosibilitatea alegerii, in timp, a amplasamentelor,

vAchizitionarea treptaa a utilajelor;

vSelectarea personalului dupa criterii de compatibilitate culturala

Riscuri asociate:

vDeoarece solicita perioade lungi de obtinere a performantelor exista riscul modificarii mediului extern


3.2 - Strategii de crestere externa


3.2.1 - Achizitia

Caracteristici:

oConsta, in general, in cumpararea unei firme care este, practic, absorbita de o alta.

oFirma achizitionata, de regula, mai mica si mai putin puternica, dispare ca unitate juridica dar isi continua productia ca U.B.S.

oFormele pot fi:

prietenoase - cooperarea intre echipele de management, mentinerea unor posturi, motivarea managerilor mentinuti;

ostile - lupta cu mijloace variate si prin care se urmareste surprinderea si anihilarea adversarului.

Motivatia selectarii strategiei:

oPosibilitatea reducerii costurilor de producsie ca urmare a economiei de scara;

oIntergrare pe verticala, reducerea costurilor administrative

Riscuri asociate:

oIncompatibilitati culturale;

oRezistenta la schimbare


3.2.2 - Fuziunea

Caracteristici:

MPresupune tranzactii care implica doua sau mai multe firme din care rezulta o singura organizatie;

MPatrimoniul firmelor se reuneste;

MDesi prietenos este un proces de durata si, relativ, dificil

MNumele noii entitati este format prin alaturarea numelor celor doua firme.


Motivatia selectarii strategiei:

Posibilitatea exploatarii eficiente a experientei manageriale;

Castigarea unor segmente de piata,

Exploatarea avantajelor complementaritatii unor produse/servicii

Riscuri asociate:

MIncompatibilitati culturale;

MStudiile pe o durata de 30 de ani arata o rata a esecurilor cuprinsa intre 30% si 50%


3.2.3 - Joint - venture (societati mixte)

Caracteristici:

nSe practica intre firme care vor sa-si mentina independenta juridica sau nu pot practica legal fuziunea;

nAsociere la risc

nApare ca o noua organizatie care-si propun unirea fortelor pentru a suporta in comun riscuri legate de un produs nou pe o piata ostila si agresiva;

nFrecventa intre firmele publice si private.

Motivatia selectarii strategiei:

nPot fi preluate elemente organizationale si culturale valoroase care ai pot consolida pozitia pe piata: AIRBUS - Aerospatiale - France si British Aerospace -Anglia

Riscuri asociate:

MRiscurile individuale sunt minime

- Alianta strategica

Caracteristici:

qForma de cooperare intre firme diferite cu pastrarea independenteti juridice;

qComplementaritatea sau interferenta resurselor apare intr-un domeniu restrans si bine delimitat: produs, segment de piata, sistem de distributie.

Motivatia selectarii strategiei:

qFacilitati reciproce sau cooperare sub diverse forme:

Cooperare verticala tip furnizor - beveficiar pentru realizarea unui produs;

Cooperare in vederea realizarii unor produse substitutionale sau complementare

Riscuri asociate

qPreluarea unor dificultati sau a unei imagini slabe;

qDifuzarea competentelor si inovatiilor


Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Documente similare:



Cauta document