Logistica in intreprindere

LOGISTICA IN INTREPRINDERE

Fiecare intreprindere prin trecutul pe care il are, prin gama de produse pe care o comercializeaza sau prin pozitia concurentiala necesita elaborarea unor solutii logistice specifice.

1. Logistica si specificul activitatii

Exemplu: Produse cu rotatie rapida: calculatoarele personale

Hewlett Packard in Europa

Industria calculatoarelor personale poate fi astazi considerata foarte aproape de cea a bunurilor de consum, chiar daca dimensiunea tehnologica a acestui domeniu o diferentiaza considerabil de bunurile de consum.

Uzura morala este accentuata, iar ciclul de viata de 4-6 luni le incadreaza in categoria produselor cu rotatie rapida, precum cele din FMCG (Fast Moving Consumer Goods). Sunt produse a caror valoare pe Kg a fost in continua descrestere (43% pentru anii 1999 si 2000), ajungand la 76euro/kg (ceea ce este de 50 de ori mai mult decat in cazul produselor alimentare traditionale). La nivel european Hewlett Packard expediaza lunar 300.000 de cutii (unitati logistice). Problemele legate de logistica la Hewlett Packard sunt multiple si complexe deoarece:

ciclul de viata foarte scurt al produselor si diversitatea gamei comerciale alcatuita din 14 linii de produse, 20 de familii de produse de tip PC si peste 500 de modele necesita un sistem logistic foarte flexibil;

distributia produselor se face in 35 de tari prin 400 de distribuitori apartinand diferitelor canale de distributie:

- revanzare de tip BtoB catre intreprinderi si organizatii, care presupune cantitati importante, dar si servicii de suport;

- angrosisti, care la randul lor revand produsele;

- revanzatori traditionali, focalizati mai degraba pe intreprinderi mici sau mijlocii sau pe zone geografice restranse;

- revanzatori care adauga valoare, adica ofera solutii la nivelul configuratiilor integrand si alte produse si servicii care nu sunt Hewlett Packard.

Din acest considerente (acoperirea geografica si multitudinea intermediarilor) sunt necesare exigente in ceea ce priveste serviciile oferite, exigente care pot fi satisfacute numai cu ajutorul unor solutii logistice adaptate.

eterogenitatea legislativa si a sistemelor fiscale este o constrangere suplimentara in conceperea sistemelor logistice;

diferentierea intarziata si delocalizarea productiei au dus la raspandirea in toata lumea a principalilor furnizori ceea ce complica gestiunea fluxurilor.

Astfel logistica trebuie sa fie parte integranta a unei strategii de crono-competitivitate a intreprinderii, ceea ce presupune o buna coordonare intre logistica de aprovizionare, cea industriala si cea de distributie, luand in considerare inovatiile la nivelul produselor, cresterea gradului de satisfactie a clientilor, diminuand in acelasi timp nivelul stocurilor si sporind reactivitatea. Aceasta presupune o reconcepere continua a sistemului logistic, tinand cont de toti acesti factori in permanenta evolutie.

Exemplu: logistica in servicii

L'Hospital Europeen Georges Pompidou Paris

Reducerea cheltuielilor in domeniul sanatatii a fost si este un obiectiv al tuturor guvernelor. Chiar daca vocatia de baza a unui spital este aceea de a oferi servicii medicale, nu putem sa nu privim spitalul ca o zona de intersectie a unei multitudini de fluxuri: fluxul de bolnavi, de vizitatori, de medicamente, de hrana, de deseuri, de lenjerie.

L Hospital Europeen Georges Pompidou Paris a fost construit in 2000 si a inlocuit alte trei spitale. Elementele care au condus la realizarea acestui obiectiv au fost:

reducerea numarului de paturi in spital, totusi in concordanta cu cererea;

realizarea economiilor de scara;

recentrarea pe meseria de baza;

ameliorarea nivelului serviciilor oferite.

Pentru delimitarea activitatilor, fluxurile considerate au fost:

furnizorii exteriori (pentru produse farmaceutice si parafarmaceutice, agro-alimentare);

partenerii (directii functionale, servicii industriale si comerciale);

centrul logistic al spitalului si-a organizat activitatea in jurul a patru poli: echipamente-mentenanta, deseuri-lenjerie, magazin-farmacie, alimentatie;

unitatile de ingrijire spitaliceasca;

clientul final, bolnavul.

Formarea acestor entitati logistice in cadrul spitalului a eliberat personalul medical de sarcinile de aprovizionare, conditionare, stocaj, pregatire a materialelor.

Exemplu: Logistica sistemelor de inalta tehnologie

Rafale Dassault Aviation

Caderea zidului Berlinului in 1989 a facut posibila dezvoltarea unui domeniu caruia armata americana si intreprinderile care lucrau pentru aceasta ii alocasera deja multe mijloace: logistica de suport.

Achizitia de armament presupune achizitia a doua elemente clar identificate:

armamentul propriu-zis;

logistica de suport pentru buna functionare si utilizarea acestuia.

Odata cu razboiul din Golf armata americana a mai constatat ca:

performanta tehnica nu este singurul criteriu care determina performanta globala a unei arme;

activitatile de suport necesare unui avion au o intindere in timp intre 20 si 40 de ani, iar aceste activitati genereaza cheltuieli si pentru furnizor si pentru utilizator;

optiunile facute la inceput au consecinte pe toata durata de existenta a armamentului si in special asupra activitatilor de suport logistic.

Rafale este primul produs pentru Dassault Aviation care a pus in centrul preocuparilor sale suportul logistic. Astfel, costul global al unui avion pe toata durata sa de viata este:

cercetare-dezvoltare 10%;

productie 30%;

costuri de utilizare 60% repartizate astfel:

cheltuieli de mentinere 30%

altele 30%

Deci o economie de 10% asupra costului de mentenanta inseamna 3% din costul global al avionului. Aceasta modalitate de integrare a logisticii inca din faza de conceptie a bulversat o jumatate de secol de cultura a intreprinderii.

Logistica si serviciile logistice

Satisfacerea unui client este o conditie esentiala a fidelizarii acestuia, depasind simpla punere la dispozitie a unui produs fizic.

In domeniul vanzarilor de automobile asteptarile clientului nu se limiteaza numai la masina ca si produs fizic. Ele au in vedere si garantia, service-ul, siguranta in exploatare si in caz de accident. Pentru vanzatorii de pneuri trecerea de la vanzarea de pneuri la cea de kilometri parcursi s-a facut de mult timp. Exista numerosi transportatori care sunt proprietarii camioanelor, dar nu si a pneurilor. Ei platesc o redeventa la numar de kilometri parcursi unei intreprinderi care si-a asumat intretinerea parcului de camioane. Si in aviatie este la fel. Companiile aeriene platesc utilizarea pneurilor la decolare si aterizare.

Pentru fotocopiere Xerox nu vinde aparatul, ci vinde copiile (facturarea se face la numar de copii). In aceste conditii firma Xerox va fi interesata de buna functionare a aparatului.

Se trece la globalizarea ofertei intreprinderii, propunandu-se in jurul unui produs fizic, numit produs generic, o serie de servicii. Pentru unele produse cautarea avantajului concurential prin diferentiere a dus la o microsegmentare accentuata, la personalizarea produsului (Rolls Royce la cerere). Aceasta operatiune de diferentiere are loc prin adaugarea de servicii complementare unui produs.

Un produs fizic oarecare are pentru client o valoare aproape nula. Notiunea de serviciu client devine o dimensiune esentiala intr-un demers de tip marketing. Daca serviciul catre client poate fi furnizat de toate functiile intreprinderii, serviciile logistice sunt limitate la dimensiunile cantitate, timp si loc. Serviciile logistice sunt atasate ciclului de tratare a comenzilor pentru distributia fizica, ciclului de productie pentru operatiile de productie si serviciilor dupa-vanzare pentru mentinerea produselor in bune conditii.

La tehnologie si performante echivalente pentru un produs diferentierea si adaptarea la nevoile clientului are loc prin costuri si prin servicii.

1. Oferte tip de servicii logistice

Exemplu pentru produse proaspete

Alegerea acestui domeniu este motivata de faptul ca produsele care constituie inima gamei sunt similare de la o marca la alta. Si preturile sunt aproape identice. In afara efectelor generate de marca si de actiunile comerciale promotionale, performanta unui produs din punct de vedere comercial poate fi masurata cu ajutorul a doua criterii:

disponibilitatea produsului la raft, ceea ce asigura rotatia acestuia si obtinerea de venituri;

perioada de garantie, care cu cat este mai lunga constituie un element de diferentiere pentru consumator.

Prospetimea unui produs este un argument esential in marketingul distribuitorilor. Acest argument susceptibil de a seduce clientul este destul de sensibil. In fata unui raft clientul va alege acel produs care are data de expirare cea mai indepartata. In consecinta o data limita de consum prost administrata de distribuitori in raport cu furnizorii genereaza stocuri si, in consecinta, produse nevandabile.

In aceasta situatie responsabilul de logistica dintr-o intreprindere care fabrica produse proaspete trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:

ameliorarea continua a datei de consum pentru a satisface nevoile clientilor si asteptarile distribuitorilor;

reducerea rupturilor de stoc pentru produsele de la raft;

reducerea retragerilor de produse din raft (a celor cu data de expirare recenta).

Aceste obiective par contradictorii, deoarece ameliorarea datei limita de consum necesita reducerea stocurilor si de aici cresterea pericolului de ruptura de stoc.

Rapiditatea livrarilor devine un element esential a ofertei producatorului. Astazi, in ceea ce priveste termenele, comanda este preluata intre 9 si 12 si livrata in proportie de 60% in aceeasi zi si 100% pana a doua zi la 7.

Serviciile logistice in marea distributie

De la serviciile logistice distributia are doua categorii de asteptari:

1. Asteptari cu caracter general:

frecventa livrarilor si livrarile multiprodus: de trei sau patru ori pe saptamana pentru familii de produse (hipermarketurile solicita livrari de trei patru ori pe zi in camioane multiproduse ceea ce necesita o revizuire completa a circuitelor logistice si crearea unor platforme de cross docking);

punerea in raft (in linear). Cererea magazinelor se orienteaza catre gondole deja pregatite, haine echipate cu sisteme antifurt, aranjarea marfurilor respectand organizarea interna a magazinului si, in mod particular, se solicita livrari pe categorii de produse (sport, menaj), intrucat acestea presupun grupari ulterioare deoarece provin de la mai multi furnizori;

gestionarea deseurilor si a ambalajelor;

Asteptari diferentiate pe categorii de produse:

- pentru produse proaspete se lucreaza pe sistemul fluxurilor trase. Pentru produsele din carne unele lanturi logistice garanteaza livrarea in mai putin de 6 ore;

- pentru celelalte produse stocurile sunt variabile (pentru Promodes 28 de zile, pentru alte magazine 14 zile).

O situatie aparte o regasim in cazul vanzarii prin corespondenta (VPC). In acest domeniu perioada de livrare a scazut de la 48 de ore la 24 de ore, ceea ce presupune existenta unui circuit de distributie expres. Posibilitatea clientului de a returna produsul intr-un anumit termen presupune existenta unui sistem logistic de retur (receptie retururi, reintegrare in stocuri).

3. Serviciile logistice ca avantaj concurential si ca bariera de intrare pe piata

Pentru o intreprindere logistica reprezinta un factor esential de dezvoltare, care o data organizat constituie o bariera de intrare pe piata pentru potentialii concurenti.

Logistica creeaza valoare adaugata si nu se limiteaza la o simpla adunare a costurilor generate de operatiile fizice si de exploatarea sistemului informational, dar obiectivul sau este reducerea acestor costuri. Complexitatea data de antagonismul existent intre diferiti parametri economici (diminuarea costurilor de stocaj versus cresterea costurilor de transport) a condus la realizarea unui compromis intre impactul pe care il au cantitatile mari (prin economiile de scara pe care le genereaza) si valoarea redusa a produselor din unele domenii de activitate (trade off).

Deci logistica trebuie abordata in primul rand ca serviciu, intrucat are in vedere termenele, flexibilitatea acestora, disponibilitatea produselor, calitatea transportului. Din aceste considerente prima problema pe care un logistician trebuie sa o aiba in vedere este fixarea obiectivelor in materie de servicii. Ca responsabil de logistica este gresit a aborda problemele, in termeni de obiectiv anual, avand in vedere reducerea costurilor.

De exemplu, in cazul vanzarii prin corespondenta, ofertele legate de reducerea timpului de livrare sunt importante. Daca initial a fost posibila livrarea in maxim 48 de ore fara nici un cost suplimentar din partea clientului, oferta diferentiata in functie de serviciile prestate a facut posibila livrarea in 24 de ore, dar cu un cost suplimentar din partea clientului. Cuplul serviciu/cost este in centrul demersului integrat intre marketing, vanzari si logistica a carui misiune este aceea de a concepe solutii adaptate in ceea ce priveste fluxurile fizice si informationale.

3. Determinarea costurilor logistice

Ca orice activitate si logistica dispune de mijloace de productie. Stocurile sunt un element important cu ajutorul caruia se asigura disponibilitatea produselor, iar termenele elementul asupra caruia logistica isi poate asuma responsabilitati. In multe domenii acestea reprezinta nu numai imobilizari financiare, dar prezinta si riscuri mari de cadere in desuetudine. Reinnoirea produselor, substitutia produselor si a tehnologiilor, promovarea cu ajutorul colectiilor, fac numeroase produse invandabile de azi pe maine.

Mijloacele de transport proprii sau inchiriate, prestatiile logistice diverse sunt elemente importante ale costurilor logistice.

Un depozit reprezinta o investitie foarte mare. In afara de pretul terenului, pentru un depozit de 10000m2, costul pe m2 este intre 275 si 305 euro. Mai trebuie avute in vedere: echipamentele necesare din depozit, resurse umane si sistemele informationale de pilotaj al fluxurilor si tratare a comenzilor. Rolul logisticianului este acela de a inlocui stocurile care sunt o resursa inflationista cu o resursa deflationista, informatia. Experienta ne arata ca in ultimii 30 de ani costul echipamentelor informatice a scazut cu 20-30% pe an (adica 10 in 30 de ani). Industria informatica este un exemplu perfect pentru o dezvoltare tehnologica exponentiala. Astfel, in ceea ce priveste capacitatea de memorie, daca in 1960 costul pe bit pentru memoria de baza era de 20 centi, in 1974 1 cent pe bit, diminuand continuu. Puterea informatica in crestere, obtinuta cu costuri tot mai mici permite concentrarea unor stocuri la nivelul mai multor tari ca urmare a interconexiunilor printr-un sistem informational si conectarea la un site de stocaj central. Combinarea acestor resurse logistice genereaza un cost logistic. Ca in orice activitate obiectivul este acela de a controla cat mai bine costurile. Costul logistic care revine pe unitate de produs este foarte important. Presiunea asupra costurilor depinde de valoarea produselor. De exemplu pentru produsele informatice valoarea este de 76 euro/kg, pentru produse cosmetice 7euro/kg, 1,3 euro/kg pentru produse proaspete din lapte, 0,27 euro/kg pentru apa minerala, 0,15 euro /kg pentru materiale de constructii civile.

Pentru aceste tipuri de produse costurile logistice au urmatoarele ponderi:

3%, adica 0,21 euro/kg, pentru produse cosmetice (pentru pasta de dinti 3,5% din care 2% stocaj si 1,5% transport aval);

7%, adica 0,96 euro/kg pentru produse proaspete;

aprox. 15%, adica 0,035 euro/kg pentru apa minerala;

50%, adica 0,076 euro/kg, pentru materiale de constructii.

In mod evident, cu cat aceste costuri sunt mai mari, cu atat preocuparile logisticienilor vor fi orientate catre economiile de scara prin standardizarea sistemelor logistice, masificarea fluxurilor care permite reducerea costurilor de transport.

Reducerea costurilor logistice presupune descompunerea acestora si clasificarea in ordinea descrescatoare a valorii.

Costurile logistice pentru o intreprindere agro-alimentara

Tab. 1.

Serviciile asociate unui produs fizic sunt cele care permit cresterea utilitatii si implicit a valorii pentru client. Marketingul permite crearea unei oferte produs/serviciu in care logistica are rolul cel mai important.

Schimbarile permanente ale mediului produselor si proceselor logistice sunt influentate de o serie de factori exogeni, astfel:

piata: evolutia produselor, a nevoilor, a asteptarilor in materie de servicii logistice, pozitionare geografica, canale de distributie;

situatia concurentiala care modifica pozitia relativa a ofertelor logistice a diferitilor competitori;

tehnologia, care ofera noi resurse;

reglementari in ceea ce priveste fluxurile.

Notiunea de cost trebuie sa aiba in vedere si o serie de elemente care depasesc cu mult logistica. Ea trebuie sa integreze si impactul economic al rupturii de stoc. Absenta produsului din raft duce la o reducere a cifrei de afaceri atat pentru producator, cat si pentru distribuitor. Efectul imediat va fi orientarea clientului catre un alt produs, o alta marca a aceluiasi producator, sau si mai rau , o marca a unui concurent, sau alegerea unui nou distribuitor (a altui loc pentru ansamblul cumparaturilor).

4. Oferta de servicii logistice

4.1. Tipologia serviciilor logistice

Observarea diferitelor procese logistice precum si a finalitatii acestora ne ofera o viziune clara asupra serviciilor logistice si asupra legaturilor cu ciclul de viata al produselor.

4. Evaluarea obiectivelor la nivelul serviciilor logistice

De multe ori, in ceea ce priveste serviciile la nivelul intreprinderii, intalnim expresia: "nivelul serviciilor noastre este de 95%". Totusi ce ascunde ca definitie notiunea de nivel de servicii? Evaluarea nivelului serviciilor prestate trece prin cinci faze:

1. a distinge componentele serviciului: asteptarile clientului in ceea ce priveste termenele, fiabilitatea, rata maxima de ruptura, calitatea transportului;
2. a defini componentele serviciului: ce ascunde fiecare componenta si care sunt posibilitatile cantitative de evaluare;
3. ierarhizarea asteptarilor clientului si stabilirea prioritatilor;
4. pozitionarea in raport cu concurenta;
5. fixarea obiectivelor.

4.1. Importanta factorului timp: termenul

Exemplu

Intreprinderea DELL din Austin este printre cele mai performante din lume in domeniul microinformaticii, fabricand linia Optiplex de calculatoare de birou prin ajustarea productiei in fluxuri trase datorita unei organizari pe transe de doua ore. Furnizorii situati in apropierea intreprinderii sunt informati pe cale electronica despre livrarile pe care trebuie sa le onoreze in urmatoarele 2 ore. Acest sistem elimina orice stoc. Camere conectate la internet urmaresc si transmit aparitia gatuirilor pentru a permite transportatorilor o buna incarcare a camioanelor. Astazi un calculator este incarcat pentru a fi livrat in termen de 15 ore de la comanda, fata de 30 de ore cel putin cu ceva timp in urma.

In logistica notiunea de termen trebuie foarte bine definita si controlata. Cel mai adesea exista divergente intre ceea ce inseamna termenul pentru client si ce inseamna pentru intreprindere:

durata de transport (de la plecare pana ce ajunge la client sau marfa este receptionata de acesta);

durata de tratare a comenzii inclusiv transportul;

durata de tratare a comenzii fara transport.

Nici una din aceste definitii nu putem spune ca se impune a priori. Clientii si piata sunt cei care le prefera pe unele in detrimentul altora.

Notiunii de termen trebuie sa ii asociem si notiunea de data de receptie, deoarece in functie de aceasta data se va face ordonantarea mijloacelor de productie situate in amonte.

Respectarea termenelor genereaza doua tipuri de efecte pozitive:

asigura satisfacerea clientului;

limiteaza pierderile sau costurile la furnizor.

In cazul nerespectarii termenului, efectele generate sunt:

1. Impact asupra achizitiilor

Intarzierea livrarilor poate fi cauzata de intarzierile din procesul de fabricatie ca urmare a unui ciclu de productie mai lung decat cel prevazut sau ca urmare a unei repartizari defectuoase a sarcinilor de productie. Un ciclu de productie mai lung poate fi generat de lipsa unor componente indispensabile realizarii comenzilor. In aceste conditii achizitiile care se vor face sunt achizitii "spot", adica elemente precise in cantitati reduse. Acest demers limiteaza capacitatea de negociere a achizitorilor care, in general, prefera sa comande cantitati predeterminate pentru perioade lungi de timp, cu scopul de a obtine preturi bune. Achizitiile pe termen scurt determina cresterea costurilor de achizitie, deoarece de multe ori furnizorul este pus in situatia de a face el insusi modificari ale planului de productie sau de a face apel la subcontractare.

Impact asupra productiei cu actiune la trei niveluri:

a) dezorganizarea planurilor de productie: planificarea productiei este perturbata de aparitia unor comenzi neprevazute. Sunt necesare reglari de utilaje si apoi modificari pentru reluarea cursului normal cu intarzieri la nivelul celorlalte comenzi;

b) aparitia unor sarcini suplimentare, care pot necesita forta de munca suplimentara sau ore de munca in plus;

c) costuri administrative suplimentare din cauza gestiunii acestor exceptii.

3. Impact asupra functiilor de directie

O intarziere, mai ales pentru o comanda importanta, necesita uneori interventia conducerii (directori de vanzari, de exemplu), care trebuie sa gestioneze aceste intarzieri vizavi de clienti si sa negocieze noi consecinte comerciale (poate presupune si deplasari suplimentare).

4. Impact asupra distributiei

Pentru a atenua impactul intarzierilor putem schimba modul de transport (maritim cu aerian, de exemplu) sau putem face apel la transportatori rapizi, dar aceste schimbari vor influenta costurile.

5. Impact comercial

Pierderea clientilor

Un client nemultumit va schimba furnizorul. Reinnoirea unei comenzi este mai ieftina decat schimbarea clientului, deoarece aceasta din urma presupune cheltuieli legate de prospectarea pietei, de comunicare

Pierdere de imagine

O proasta reputatie de naste foarte repede si se sterge foarte greu.

6. Impact financiar

Intre un client si furnizorul sau relatia este contractuala, ceea ce presupune plata unor penalitati in caz de nerespectare a contractului.

Pentru a se proteja vizavi de aceste intarzieri intreprinderea poate constitui stocuri de securitate sau isi poate face o serie de asigurari.

4. Fiabilitatea: factor ponderator al termenului mediu

Termenul este o medie care nu este usor interpretabila decat daca avem o reprezentare a dispersiei in jurul acestei valori medii. Aceasta este fiabilitatea. Astfel, daca performanta a doi furnizori este apreciata in functie de termenul de livrare, atunci este absolut necesara cunoasterea fiabilitatii acestora. Daca A si B pot avea acelasi termen mediu de 5 zile, fiabilitatea lor poate fi complet diferita. A are o fiabilitate aproape perfecta si livreaza orice comanda in 5 zile. B nu are o fiabilitate atat de buna deoarece uneori livreaza in 3 zile, alteori in 7 zile. Sensibili din punct de vedere al calitatii serviciilor, unii clienti prefera sa aiba un termen de livrare mai lung, dar o fiabilitate mai buna. Termenul mediu da posibilitatea clientului sa-si dimensioneze stocul curent de care are nevoie pentru o buna desfasurare a activitatii intre doua livrari succesive. Fiabilitatea permite dimensionarea stocului de securitate.

Daca un client dispune de un stoc curent de 2 zile si de un stoc de securitate de 5 zile, el va fi interesat in a creste stocul curent la 4 zile, daca in schimbul unei perioade mai lungi intre doua aprovizionari succesive fiabilitatea furnizorului se va imbunatati, situatie in care stocul de securitate poate sa scada la o zi.

Clientul va prefera sa piarda in ceea ce priveste termenele, dar sa castige in ceea ce priveste fiabilitatea. Demersul este urmatorul:

pornim de la un termen oricare ar fi el pentru care fiabilitatea este asigurata;

se incearca o reducere a termenelor pastrand fiabilitatea.

Pentru a evalua calitatea serviciilor logistice se utilizeaza mai multi indicatori. Chiar si respectarea datei de livrare poate fi masurata fie prin compararea datei prevazute pentru livrare cu data de livrare efectiva, fie prin realizarea unei anchete cu privire la perceptia pe care clientii o au in ceea ce priveste respectarea datei de livrare.

Indicatorul care permite compararea datei prevazute cu data de livrare efectiva in toate etapele circuitului logistic, atat pentru clientii interni, cat si pentru cei externi, este o masura mecanica a realizarii procesului. O ancheta la client permite obtinerea unor informatii cu privire nu numai la modul de realizare a procesului, dar si la gradul de satisfacere a clientilor. Nu de putine ori se observa ca pentru client o intarziere a livrarilor bine administrata (cu informare prealabila) nu are consecinte grave asupra nivelului de satisfactie.

Exemplu

Pentru Rank Xerox trei indicatori sunt utilizati cu scopul de a urmari parametrul respectarea datei de livrare.

un indicator de proces pentru masurare mecanica;

un indicator calitatea serviciului instantaneu. Transportatorul, in momentul livrarii, da clientului un chestionar pentru a face o masurare "la cald". Acesta ofera posibilitatea unei reactii rapide in cazul aparitiei unor probleme;

un indicator calitatea serviciului la 90 de zile. Acesta masoara nivelul de satisfacere a clientului, precum si ceea ce va conta in cadrul viitoarelor actiuni comerciale.

4.3. Disponibilitatea

Reprezinta capacitatea de a livra o nevoie exprimata in termenul si conditiile prevazute. Indisponibilitatea genereaza rupturi, care constituie riscuri comerciale pentru furnizori. Clientul poate avea reactii diverse:

asteapta o livrare complementara pentru partea lipsa a comenzii. Aceasta consolidare a posteriori genereaza costuri suplimentare legate de tratarea comenzii;

anularea comenzii indisponibile la momentul fixat;

anularea comenzii. Furnizorul constata ca indisponibilitatea unui produs cu valoare redusa si marja redusa determina o scadere a cifrei de afaceri (mai ales in cazul in care este vorba de o cantitate mare). Totodata apare si riscul inlocuirii sale cu un alt furnizor, mai intai pentru acest tip de produs, apoi si pentru celelalte produse, pana la excluderea din competitie.

renuntarea la furnizorul respectiv.

4.4. Informatia logistica

Mai multe caracteristici sunt atasate informatiei logistice:

modul de circulatie a informatiei si in principal a comenzilor;

rezolvarea litigiilor este un punct sensibil, iar o informare precisa si rapida evita numeroase complicatii;

disponibilitatea informatiei legate de o comanda (stadiul pregatirii, de exemplu).

4.5. Calitatea transportului si conformitatea

Comanda trebuie sa corespunda specificatiilor clientului (fara inversarea referintelor, erori cantitative, iar transportul trebuie facut in functie de specificul produselor (temperatura pentru produsele congelate, stabilitate pentru calculatoare, frigidere, etc). Pentru produsele "vii" aceste criterii sunt si mai sensibile. Este vorba de transportul produselor horticole (arbori, flori in ghiveci). Pentru produsele proaspete concurenta se "bate" pe data limita de consum (DLC). Metro s-a angajat sa puna la dispozitia clientilor produse cu cel mai mare termen de valabilitate. Din aceste considerente furnizorilor le este propus un caiet de sarcini, indicandu-se datele limita de receptie.

Caiet de sarcini cu datele limita de receptie a produselor

Tab. 2

Caietul de sarcini in logistica

In unele cazuri clientii au structurat asteptarile lor intr-un caiet de sarcini logistice. Este vorba de clientii care au atins o anumita maturitate in materie de logistica si pot face o evaluare comparativa a furnizorilor. Caietul de sarcini stabileste obiectivele in materie de servicii carora furnizorii trebuie sa le faca fata. Caietul de sarcini este trimis furnizorilor, platformelor logistice, transportatorilor cu scopul de a stabili conditiile prestatiilor logistice asociate comenzii unui produs. Unul dintre cele mai complete caiete de sarcini este cel pentru produsele proaspete. Un caiet de sarcini trebuie structurat astfel:

partea 1: Transmiterea comenzii catre furnizor (ora limita, mod si forma de transmitere);

partea 2: conditii de livrare catre platforma distribuitorului;

partea 3: definirea prestatiilor de pe platforma;

partea 4: conditiile in care prestatarul va face livrarea catre magazine;

partea 5: conditii de facturare;

partea 6: natura penalitatilor.

5. Axe recente de structurare a logisticii in intreprinderi

Schimbarea surselor de aprovizionare, evolutia pietelor, transformarea produselor sunt factori care au repus in discutie modalitatile de transport, localizarea, organizarea interna a depozitelor.

Exemplu

Kellogg's s-a implantat in 1962 in Franta si distribuie astazi in jur de 45000 tone de produse anual, avand o cota de piata de 41%. Evolutiile pietei au condus la evolutia semnificativa a retelei logistice. In 1996 Kellogg's dispunea inca de 7 uzine in Europa, iar in 2000 avea numai 4 (Wrexham si Manchester in UK, Bremen in Germania si Valls in Spania). Pana in 1995 aceste piete au fost administrate independent, fiecare tara dispunand de o directie logistica independenta fara nici un fel de coordonare centrala. Dupa acest moment o structura supranationala a fost creata sub forma matriceala. Pietele cele mai importante aveau un director de logistica subordonat directorului de pe piata locala si directorului de logistica la nivel European. In Franta toate operatiile logistice au fost subcontractate. Un depozit complet automatizat de mare inaltime (23m) cu o capacitate de 23000 de paleti este administrat de Danzas. Acesta deserveste toata piata franceza. 22 de vehicule a cate 38 de paleti sosesc zilnic.

Integrarea logisticii inca din faza de conceptie a produsului cu efect asupra performantei logistice si asupra conceptiei sistemului logistic presupune un sistem integrat de sustinere logistica. Acest sistem de sustinere porneste de la faza de instalare a echipamentelor pana la cea de teste, documentatie tehnica, formare, aprovizionare si piese de schimb.

5.1. Reconceptia JAT a sistemelor logistice

Dinamica recompunerii sistemelor logistice este dificila deoarece evolutia retelelor logistice prezinta o puternica inertie. Pentru un mare grup a dezvolta o retea de depozite la nivel european necesita mult timp, astfel ca exista situatii in care in momentul cand ultimul depozit a fost dat in folosinta mediul s-a schimbat, iar reteaua care a fost conceputa initial nu mai este de actualitate. Pentru un depozit construit in regie proprie din momentul alegerii locatiei pana in momentul darii in folosinta sunt necesari 2 ani (pentru 30.000 metri patrati). Deoarece termenele sunt din ce in ce mai scurte se apeleaza la prestatori de servicii logistice. Distingem doua mari cicluri logistice:

1. ciclul de creare a produsului si de introducere pe piata in care elementele "time to market" si "life cycle cost" sunt esentiale;
2. procesul de satisfacere a clientului din momentul in care comanda a fost lansata pana la livrarea produsului.

6. Sistemul logistic al intreprinderii

Dezvoltarea logisticii si a caracteristicilor sale, in special complexitatea activitatilor care trebuie indeplinite, au facut ca majoritatea intreprinderilor sa considere ansamblul miscarii si stocajul materiilor prime ca un sistem.

6.1. Configuratia sistemului logistic al intreprinderii

Sistemul sau procesul logistic al intreprinderii poate fi definit ca ansamblul mijloacelor puse in opera pentru a realiza in mod fizic toate operatiile de fabricatie, transfer si stocaj, ce permit realizarea in conditii optime a fluxului de materiale, piese si produse de la furnizori la clienti, dupa ce toate aceste marfuri au fost supuse pe parcursul drumului la transformarile necesare pentru a trece la starea de produse finite.

Logistica intreprinderii utilizeaza tehnici specifice (de manipulare a materialelor, de gestiune fizica si economica a stocurilor) si coordoneaza diferitele mijloace (depozite, materiale si utilaje, personal). Pentru aceasta ea se sprijina pe o retea de informatii. Fluxul de informatii porneste de la cererea finala pentru a determina achizitiile de materii prime si materiale. Putem spune astfel ca sistemul logistic al intreprinderii cuprinde doua categorii de fluxuri: fluxul de materiale (fizic) si fluxul de informatii.

Procesul logistic

Tab. 3

Domeniul logisticii intreprinderii poate fi studiat pe trei niveluri:

1. operatiile elementare ale procesului logistic;

subsistemele de organizare: aprovizionarea, productia, distributia, serviciile dupa vanzare;

3. sistemul logistic integrat, care presupune tratarea problemelor logistice de la conceptia produsului pana la serviciile dupa vanzare.

1. Operatiile elementare ale procesului logistic. Din acest punct de vedere logistica este divizata intr-o succesiune de functii elementare care contribuie la procesul de sustinere a productiei. In cadrul acestor operatii distingem: operatii de baza (transport, gestiunea stocurilor, tratarea comenzilor) si activitati de suport (urmarirea si tratarea informatiilor, depozitarea, achizitiile, ambalajul, manipularea si administrarea, ordonantarea productiei), toate acestea avand ca obiectiv satisfacerea consumatorului.

Subsistemele de organizare: aprovizionarea, planificarea productiei, distributia fizica si serviciile dupa vanzare. Se realizeaza o regrupare a operatiilor logistice in trei zone de responsabilitati ce pot face obiectul unui management distinct:

- zona amonte, care cuprinde: programarea cumpararilor si aprovizionarea unitatilor de productie, transportul si stocajul;

- zona intreprindere: planificarea si ordonantarea productiei, circulatia productiei neterminate, aprovizionarea locurilor de munca;

- zona aval: distributia fizica si sustinerea dupa vanzare, drumul produselor la clienti si urmarirea pana la integrarea lor in fluxurile acestora din urma.

Avand in vedere aceasta abordare sistemica a logisticii s-a ajuns la definirea ei intr-o viziune manageriala, ca instrument de pilotaj al fluxurilor fizice prin fluxurile de informatii.

3. Abordarea in termeni de sistem logistic global. Conceptia sistemului logistic global are in vedere toate operatiile logistice ce se efectueaza pe lungimea traseului materii prime - produs final. Un sistem logistic global se caracterizeaza prin doua elemente de baza: conceptia sistemului si gestiunea sistemului. In cadrul acestuia intervin patru fluxuri, si anume: fluxul de informatii, fluxul de persoane, fluxul de materiale si fluxul de bani.

6. Conceptia sistemelor logistice

6.1. Demersul general

Intreprinderile sunt astazi obligate sa gaseasca solutii originale si eficiente pentru ca produsele realizate de acestea sa ajunga din compartimentele de cercetare in magazine. Un lant logistic este un sistem prin care intreprinderea face ca produsele si serviciile sale sa fie prezente pe piata. Pentru o mai buna intelegere lantul logistic este alcatuit dintr-o retea de grupuri interdependente care au in comun dorinta de a gasi mijloacele cele mai eficiente pentru a-si atinge scopurile.

Un model complet al unui lant logistic include :

Furnizori Producator Distribuitor Detailist Consumator

Reteaua are ca punct de plecare sursele capabile a aduce elementele indispensabile construirii unui lant logistic. Aceste surse se numesc furnizori. Un al doilea element este fabricantul, cel care produce, asambleaza, transforma sau furnizeaza un produs sau serviciu definit ca fiind consumabil. Pentru ca produsul sa ajunga la consumator exista mai multe posibilitati, pe care le vom numi generic sisteme de distributie. Acestui sistem ii revine sarcina de a pune la dispozitia punctelor de vanzare cantitatile cerute, la momentul cerut. Detailistii sunt cei care pun produsele la dispozitia cumparatorilor. Modelul ar fi insa incomplet fara prezenta acestora din urma.

Factorii care au un rol important in optimizarea lantului logistic sunt: punerea in aplicare a unui flux de informatii care sa permita circulatia rapida a informatiei intre membrii retelei, precum si o buna tranzitie intre generatiile de produse pentru a satisface cerintele tot mai sofisticate ale consumatorilor.

Schimbarile intervenite in obisnuintele consumatorilor au facut din client un adevarat stapan al sistemului logistic si el este cel care va determina functionarea sistemului. Aceste schimbari in obisnuintele de consum sunt rapide si ireversibile. Consumatorul modern vrea tot mai multe si tot mai ieftin. Avand tot mai putin timp la dispozitie, el hoinareste tot mai putin prin magazine, indreptandu-se cel mai frecvent numai catre ceea ce il intereseaza, dorind sa gaseasca imediat tot ceea ce vrea si intr-un interval de pret dinainte fixat.

Strategiile cele mai performante in domeniul reorganizarii sistemului logistic pun accentul pe urmatoarele elemente:

- aliante cu furnizorii in scopul ameliorarii procesului de executie a comenzilor, planificarii si programarii productiei, conditionarii, livrarii, facturarii si gestiunii stocurilor;

- externalizarea unor functiuni ale lantului logistic;

- strategii de distributie diferite pentru a-si intari pozitia concurentiala si a crea un sistem de livrare foarte eficient;

- reducerea timpului intre momentul productiei si momentul in care produsul este pus la dispozitia consumatorilor;

- reducerea hartiilor;

- tranzitia de la un sistem articulat in jurul stocurilor la un sistem bazat pe fluxuri trase, in care productia este pilotata pe baza consumului real;

- utilizarea tehnologiei informatiei pentru a stabili legaturile intre toate verigile lantului logistic, suprimand operatiile manuale sau pe cele care nu incorporeaza valoare adaugata.

6. Optimizarea sistemului logistic

O prima etapa in optimizarea lantului logistic are in vedere ameliorarea comunicarii cotidiene intre furnizori, fabricanti si distribuitori. Dispunand de informatii precise referitoare la consum, reteaua va putea raspunde cererii fara a avea nevoie de stocuri importante. Spatiul si costurile generate de stocurile tampon vor fi reduse la minimum, deoarece sistemul informational zilnic va integra si datele referitoare la actiunile promotionale si la fluctuatiile sezoniere. Aceasta evolutie necesara se loveste de reticenta detailistilor de a imparti informatiile comerciale cu cei situati in amonte. O buna circulatie a informatiei duce la constituirea unor stocuri de securitate mai reduse.

Actorii care compun lantul logistic trebuie sa fie legati intre ei printr-o relatie de incredere reciproca. Principala bariera care apare este cea legata de faptul ca in orice negociere trebuie sa avem in mod necesar un castigator si un perdant. Unele intreprinderi au incercat constituirea de aliante, acordand o pozitie privilegiata furnizorilor de incredere, care ar putea deveni aliati pretiosi. Increderea este adesea iluzorie, deoarece daca este prea des invocata, determina obtinerea unor concesii maxime de la furnizori si ideea ca economiile obtinute pe aceasta cale sunt definitive.

In cazul obtinerii de economii se pune problema repartizarii acestora. Un studiu facut asupra unor distribuitori cu privire la modul de repartizare al unui dolar obtinut din optimizarea lantului logistic a aratat ca acest castig ar influenta pretul produsului, in sensul reducerii acestuia. La intrebarea "daca ati obtine si alte economii, care ar fi destinatia acestora?" raspunsurile au fost orientate in aceeasi directie, a reducerii pretului si de aici cresterea volumului vanzarilor si deci a beneficiilor. Aceasta gandire unilaterala nu cointereseaza in nici un fel furnizorii, de exemplu. Daca acest castig de un dolar ar fi orientat astfel: 50 de centi catre client, care ar cumpara produsul mai ieftin, iar restul de 50 de centi s-ar imparti in mod egal intre furnizor si distribuitor, ambii ar fi interesati in obtinerea de economii, deci in ameliorarea lantului logistic.

Optimizarea este un obiectiv aflat la indemana intreprinderilor care accepta a dezvolta impreuna un lant logistic eficace, dar si acesta se loveste de o serie de obstacole, ca de exemplu de caracterul concurential al relatiilor intre intreprinderi. Fiecare sursa de economii identificata pe parcursul lantului logistic (reducerea stocurilor, a costurilor) va fi impartita intre parteneri. Ecuatia este simpla: actorii lantului logistic trebuie sa imparta castigurile, deoarece altfel nu vor gasi motivatia colectiva pentru a imbunatati reteaua.

Daca parteneriatul este cel care cimenteaza o retea optimizata, tehnologia informationala este catalizatorul sau.

Cateva directii pentru optimizarea lantului logistic ar fi:

1. Trecerea de la un sistem bazat pe fluxurile impinse la unul bazat pe fluxurile trase

A gestiona sistemul plecand de la consum si de la previziuni

3. Crearea unei baze de date

4. Minimizarea stocurilor

5. O buna gestiune a sistemului informational

Din analiza sistemului logistic se constata ca ponderea costurilor asociate serviciilor de suport logistic necesita interventia cat mai devreme posibil, adica inca din faza de conceptie a produsului. Cinci faze majore pot fi identificate la conceptia unui sistem logistic:

1. faza de conceptie logistica a produsului;

faza de fixare a obiectivelor;

3. faza de conceptie a sistemului informational si de telecomunicatii;

4. faza de conceptie a sistemului fizic;

5. faza de conceptie a sistemului de pilotaj.

1. Prima faza, cea de conceptie logistica a produsului cuprinde doua componente:

a) o componenta de conceptie a produsului:

b) o componenta de evaluare a fluxurilor induse de insasi conceptia produsului prin proiectiile comerciale.

O prima componenta care intervine in conceptia logistica a produsului are in vedere a vinde un produs fizic apt de o certa performanta logistica ulterioara. In aceasta faza sunt evaluate caracteristicile necesare produsului care sa ii permita o buna circulatie si sunt stabilite natura si marimea loturilor de piese de schimb sau a altor componente necesare reparatiilor. Aceste studii prealabile sunt sintetizate in caietul de sarcini logistice care cuprinde:

- definirea modului de utilizare a materialelor, definire care trebuie sa raspunda la intrebarea: cum si in ce conditii clientul va utiliza produsul? In aceasta etapa vor fi precizate si conditiile de utilizare a produsului (numar de ore de folosire zilnica, de exemplu);

- definirea conceptului de mentenanta care caracterizeaza exigentele utilizatorului.

Cea de a doua componenta are in vedere fluxurile induse de conceptia produsului.

Pornind de la consolidarea informatiilor care provin din departamentele de cercetare-dezvoltare, achizitii, productie si de la cei care intervin in canalul de distributie se vor face simulari de fluxuri (transfer, stocaj, ambalare). Este importanta si o evaluare a costurilor. Aceasta faza de conceptie logistica a produsului presupune stabilirea relatiilor functionale intre logistica si cercetare-dezvoltare, marketing si servicii dupa vanzare. Trebuie analizate si consecintele logistice ale alegerilor tehnice. Este posibil ca ceea ce pare a fi o sursa de reducere a costurilor din punct de vedere tehnic, sa fie o sursa de crestere a costurilor din punct de vedere logistic.

Faza de fixare a obiectivelor are in vedere evaluarea serviciilor asteptate. Acestea difera foarte mult de la un produs la altul sau de la o piata la alta. Intr-o prima abordare, pentru produsele de larg consum asteptarile clientilor au in vedere:

termenele de livrare (de la preluarea comenzii pana la receptia produsului finit);

lipsa rupturilor de stoc;

informatii logistice asociate circulatiei produsului;

capacitate de consolidare a comenzilor;

calitatea transportului.

Aceasta faza cuprinde mai degraba un veritabil studiu de piata care este de natura marketingului. Se incearca a se determina asteptarile pe care clientii le au de la serviciile logistice, iar aceasta presupune o puternica relationare cu responsabilii de produs si responsabilii comerciali.

3. Faza de conceptie a sistemului informational si de telecomunicatii are o importanta cu totul particulara, mai ales in ce priveste gestiunea fluxurilor. Daca intr-o prima faza informatiile referitoare la fluxuri aveau un caracter static prin constituirea bazelor de date, astazi mizele unei bune conceptii a sistemului informational si de telecomunicatii sunt diferite si au in vedere:

capacitatea de transmitere si de exploatare in timp real a informatiilor generate sau culese. Oricare ar fi situatia intr-o intreprindere gestiunea fluxurilor trebuie cunoscuta in orice moment pentru a putea reactiona la cea mai mica perturbare. Logistica operationala este evaluata mai intai dupa acest criteriu al reactivitatii;

aptitudinea de partajare a informatiei. Consolidarea informatiilor se face cu ajutorul altor functii din intreprindere (marketing, comerciala ), dar si cu ajutorul actorilor care intervin in flux (furnizori, prestatari logistici, distribuitori);

sistemul informational trebuie sa asigure o mare viteza de circulatie a informatiei. Solutiile logistice au o durata de viata foarte scurta si trebuie in permanenta adaptate la situatia fluxurilor. Orice schimbare a circuitului materiilor prime, componentelor, produselor, pieselor de schimb trebuie transmisa cat mai repede si in cat mai multe locuri.

4. Faza de conceptie a sistemului fizic are in vedere:

arhitectura globala a sistemului;

pozitionarea nodurilor (localizarea) si functionalitatile pe care acestea le au in functie de cerintele clientilor;

capacitati de stocaj pentru fiecare nod;

modalitati de transport.

5. Faza de conceptie a sistemului de pilotaj prezinta trei caracteristici:

trebuie conceput mai intai de toate ca un sistem de suport in luarea deciziilor. Trebuie sa poata oferi in orice moment o situatie reala a fluxurilor, sa permita efectuarea unui diagnostic si sa ajute in luarea celor mai pertinente decizii pentru ameliorarea situatiei,

este conceput la interfata dintre obiectivele de atins in materie de fluxuri, sistemul fizic si sistemul informational;

repercusiunile asupra obiectivelor proprii anumitor functiuni trebuie corect analizate.

Faza 3 si 4

Faza 5

Faza 2

Faza 1

Fig. 6. Cele cinci faze de conceptie a sistemului logistic

Sisteme fizice Arhitecrura retelei Stoc (nivel, localizare) Transport

Construirea familiilor logistice Definirea criteriilor de constiruire a familiilor Regruparea referintelor pe familii logistice

6.3. Familia logistica - instrument de structurare a sistemelor logistice

O familie logistica presupune regruparea produselor a caror gestiune fizica si informationala presupune aceeasi solutie logistica. Acest instrument permite:

- respectarea strategiilor privind ofertele diferentiate in functie de canalul de distributie;

- luarea in considerare a elementelor specifice ale produselor: greutate, temperatura, fragilitate

- adaptarea functionalitatilor sistemului logistic la situatii comerciale specifice precum promotiile (produse cu ciclu de viata foarte scurt) sau produsele cu o puternica sezonalitate (creme de protectie solara de exemplu).

Obiectivul este acela de a gasi un echilibru intre necesitatea respectarii specificitatilor nivelului de service si a caracteristicilor produsului si realizarea economiilor de scara, standardizand la maxim solutiile. Aceasta segmentare este posibila in intreprinderile care au o gama foarte variata de produse, canale de distributie diferite si complementare, dar si activitati la nivel international.