Feedback-ul critic

Feed-back-ul negativ, un rau necesar

O discutie cu seful inseamna, in unele firme, ca 'ceva nu e in regula'.Lipsa unui feed-back negativ poate duce insa la concediere neinteleasa. Daca esti nemultumit de unul dintre subordonatii tai, el trebuie sa si afle acest lucru chiar de la tine. Daca te vei baza pe faptul ca angajatul intelege ca are o problema, nu vei rezolva nimic. Specialistii recomanda oferirea feed-back-ului intr-un timp cat mai apropiat de intamplarea care a generat nemultumirea. 'Altfel, efectul se pierd

O discutie cu seful inseamna, in unele firme, ca 'ceva nu e in regula'.

Lipsa unui feed-back negativ poate duce insa la concediere neinteleasa. Daca esti nemultumit de unul dintre subordonatii tai, el trebuie sa si afle acest lucru chiar de la tine. Daca te vei baza pe faptul ca angajatul intelege ca are o problema, nu vei rezolva nimic.

Specialistii recomanda oferirea feed-back-ului intr-un timp cat mai apropiat de intamplarea care a generat nemultumirea. 'Altfel, efectul se pierde', explica Madalina Didea, managing partner al HART Human Resource Consulting.

'Reteta' clasica

Expertii spun ca strategia optima de a acorda feed-back este cea 'sandwich'. 'Se incepe cu o apreciere referitoare la lucrurile bune si se continua cu recomandarea imbunatatirilor pe anumite parti, criticarea faptelor si nu a persoanei, niciodata a trasaturilor de personalitate sau de inteligenta.

La final urmeaza o alta parte pozitiva, referitoare la increderea pe care managerul o are ca persoana respectiva va rezolva sarcina asa cum se asteapta de la ea', spune Andreea Lupan, recruitment manager al Barnett McCall Recruitment.

Importanta oferirii feed-back-ului este explicata de Flavia Tioc, manager de resurse umane al Genpact Romania: 'Unul dintre mentorii mei spunea ca feed-back-ul este micul dejun al campionilor. Angajatii trebuie incurajati sa ofere si sa primeasca feed-back, pentru ca acesta reprezinta carburantul care alimenteaza performanta inalta'.

Intre patru ochi si fara cuvinte grele

Daca atunci cand te lauda seful de fata cu toata lumea iti creste inima de bucurie, nu acelasi lucru se intampla cand ai parte de observatii dure. De aceea, expertii recomanda ca feed-back-ul negativ sa fie dat intre patru ochi.

'In caz contrar, exista riscul demotivarii inutile a angajatului', spune Madalina Didea. Genul acesta de critica trebuie facut fara spectatori, pentru a te asigura ca mesajul este inteles corect si pentru a nu da nastere la sentimente de jena. 'Daca umilesti angajatul, pierzi un aliat pe care l-ai fi putut folosi mult mai eficient daca i-ai fi dovedit respect', subliniaza Andreea Lupan.

Stelian Marian, managing partner al Human Capital Solutions, recomanda sefilor sa se raporteze la situatie, nu la persoana. 'Este bine sa-l intrebi pe subordonat cum a procedat, pentru a vedea unde este greseala si cum s-ar putea indreapta. In niciun caz nu trebuie sa-i spui 'esti un incuiat!', ci 'daca as fi in locul tau, as proceda asa'', recomanda specialistul.

Spune-i ce sa schimbe!

Este bine sa nu dai feed-back negativ atunci cand angajatul are evenimente deosebite, de exemplu de ziua lui. Stelian Marian considera ca nu este indicat sa faci toate observatiile o data, ci treptat. 'Altfel, angajatul va crede ca ai ceva personal cu el', justifica acesta.

Seful trebuie sa precizeze ce anume nu a fost bine. 'Este important sa cerem angajatului sa se schimbe, dar indicandu-i niste repere, niste asteptari clare pe care sa le avem de la el. Nu este suficient sa-i spunem 'trebuie sa te schimbi!', ci si cum sa o faca si cum vrem sa arate noile comportament"

EXEMPLE
Utilitatea unui feed-back
Da interlocutorului atat indicatii despre ce a facut bine, cat si despre ce trebuie modificat.
Daca feed-back-ul este oferit constant, angajatul intelege ca se doreste ajutarea lui pentru a-si schimba comportamentul.
Angajatul nu este frustrat.
In cazul concedierii, se intelege si motivul pentru care s-a ajuns la aceasta solutie.
Daca atitudinea managerului este deschisa, mesajul lui poate produce un impact pozitiv.

Avand functia de Consilier psihopedagogic feed-back-ul este foarte important.

A.    Ascultarea activa -este baza in consiliere ce ofera suportul unei bune comunicari

Deprinderi care trebuie evitate in procesul de ascultare activa:

A fi neatent- a nu urmarii ce spune elevul

Ascultarea de suprafata, superficiala, cand profesorul consilier pare doar ca urmareste conversatia, fara sa fie insa atent la ceea ce spune

A asculta fara sa inteleaga mesajul si a nu cere precizari suplimentare

A repeta in minte care va fi urmatoarea intrebare

A intrerupe elevul in mijlocul frazei

A asculta din conversatie doar ceea ce vrea profesorul consilier sa auda

A se simti amenintat, jignit , pentru faptul ca elevii au valori diferite de cele ale profesorului

A reactiona la subiectele care contravin opiniei proprii a profesorului.

B.    Observarea- permit o intelegere mai reala a mesajului transmis, a starii afective a interlocutorului.

Dificultatile in procesul de observare apar atunci cand se trece de la simpla observare a unor comportamente la interpretari personale ale acestora cu scopul de a face inferente asupra personalitatii elevului. Efectul acestei abordari gresite, este pierderea relatiei de incredere cu elevii si a autenticitatii ei. Obiectivul orelor de consiliere nu este o incercare din partea profesorului de a incadra si eticheta elevii in categorii ci a le oferi cadrul in care ei sa se cunoasca mai bine, sa se dezvolte personal, sa se respecte pe sine si sa ii respecte pe ceilalti, sa invete sa ia decizii responsabile.

C.    Oferirea de feed-back- oferirea unui feed-back eficient este o abilitate care sustine comunicarea dintre consilier -consiliat

-feed-back-ul trebuie oferit pentru acele comportamente si atitudini care pot fi schimbate

-feed-back-ul trebuie sa ofere alternative comportamentale : daca se ofera feed-back-ul pentru acele aspecte care nu pot fi schimbate , consecinta imediata va fi o stare de conflict si tensiune emotionala traite de elev.

-feed-back-ul trebuie sa se adreseze comportamentului persoanei si nu persoanei in general.

D.    Furnizarea de informatii -conslierul identifica in timpul orelor de consiliere si orientare care sunt cunostintele, atitudinile si abilitatile pe care le au elevii.

Recomandari cu privire la furnizarea informatiilor:

-folositi un limbaj comun cu cel al elevului.

-transmiteti informatii care sunt corecte.

-explorati impreuna alternativele unei teme, fara a le oferi ca fiind singurele solutii pentru aceea problema.

- invatati elevul sa caute singur informatii si sa le evalueze critic.

-analizati si modificati impreuna cu elevii informatiile incorecte pe care acestia le detin , oferind argumente pe care le inteleg si le accepta.

-oferiti informatii suficiente pentru decizii responsabile

E.    Parafrazarea- abilitatea de reformulare a ceea ce ni se pare esential in mesaj.

Recomandari pentru utilizarea parafrazei:

Evitati sa definiti problemele in locul elevilor.

Nu judecati si nu minimalizati ceea ce va comunica ei.

Nu utilizati sarcasmul sau ironia in feed-back-ul pe care il oferiti.

Nu evaluati sau interpretati ceea ce au spus elevii.

Fiti sinceri si nu pretindeti ca ati inteles ceva, daca defapt nu ati inteles sau nu sunteti sigur ca ceea ce ati inteles este ceea ce vroiau elevii sa va comunice.

Utilizati si comportamentul nonverbal pentru a comunica acceptarea.

Procesul de comunicare al candidatiilor in functia de prim-ministru

Conceperea mesajelor

Crearea unui mesaj si ulterior difuzarea acestuia prin intermediul canalelor de comunicare presupune o atentie deosebita din partea relationistilor. Mesajul trebuie sa fie rezultatul imeginatiei, creativitatii departamentelor de comunicare si relatii publice.

Originalitatea mesajului va conduce implicit la atragerea publicului tinta, la interpretarea unui anumit segment de public. In acest fel," . cea mai eficienta forma de comunicare este comportamentul insusi pe care-l imprima un mesaj spre public.

Mesajul prin care se defineste produsul sau imaginea institutional, trebuie sa posede o valoare de stire. Aceasta valoare informationala se va afla la baza comunicatului de presa sau reportajului difuzat prin intermediul mass-media. Altfel are loc scaderea credibilitatii si deteriorarea imaginii celor mai multe institutii.

De aceea, mesajul communicational trebuie astfel elaborate inca sa poata fi pe deplin inteles de catre publicul tinta. Cu alte cuvinte, se va pregati terenul pe care acesta sa "incolteasca".

Unicitatea mesajului publicitar va razbate din semnificatia sa, din interesul maxim pe care-l poate genera, pentru a atrage atentia in comparative cu alte mesaje similar.

In opinia lui William Mc Guire, orice mesaj ca sa-si atinga scopul, trebuie sa parcurga urmatoarele etape:

Prezentarea publicului tinta;

Declasarea interesului public;

Intelegerea mesajului institutional;

Acceptarea mesajului receptat;

Retinerea mesajului;

Schimbarea comportamentala a publicului in accord cu mesajul receptat;

Prin urmare, mesajul communicational nu este neutru. Mesajul este facut pentru a seduce, a persuada si a convinge. Atitudinea mobilizatoare a mesajului este rezultatul folosirii in stransa interdependent a unui set de principia.

Primul principiu care sta la baza oricarui mesaj, institutional sau nu, tine seama de tema sau axa campaniei de publicitate. Spre exemplu axa campaniei publicitare in cazul unei institutii guvernamentale va pune in valoare problematica majora a societatii civile, va lua in considerare teme de interes national precum reducerea somajului si a saraciei, drepturile copilului sau a minoritatilor nationale.

Tehnica de comunicare utilizata va conditiona utilizarea mesajului. Alaturi de comunicarea de masa sau cea specializata, se va transmte mesajul intr-o anumita forma sau intr-o anumita perioada de timp. Alegerea tehnicilor, canalelor si media de comunicare este influentata atat de costurile de productie, cat si de eficienta banilor investiti.

Spre exemplu, folosirea televiziunii in cazul comunicarii unui mesaj institutional prezinta urmatoarele avantaje:

Imbina comunicarea audio-vizuala cu cea scrisa;

Confera un grad ridicat de credibilitate mesajului, prin transmiterea aproape imediata a acestuia;

Mesajul are un impact puternic la nivelul societatii;

Audienta este mare pentru acest canal media;

Cresterea gradului de popularitate a mesajului.

Totusi, alegerea unui asemenea canal prezinta si unele dezavantaje:

Perceperea limitata a mesajului ca urmare a segmentului de timp de emisie restrictionat;

Efemeritatea mesajului, deoarece consumatorul nu-l poate relua daca doreste;

Spatii de audienta restrictive;

Costuri mari pe minutul de transmisie;

Reproducere defectuoasa a coloristicii in cazul unor imagini publicitare;

Costuri mari de productie.

Canalele de comunicare:

In comparative cu televiziunea, radioul are o selectivitate mai mare a pietelor geografice, mesajele publicitare pot fi schimbate cu usurinta sub aspect contextual, iar costul este relative scazut. Ca orice mijloc de comunicare media, si radioul are unele dezavantaje: efemeritatea mesajului, lipsa vizualizarii mesajului, restrictionare temporara a mesajului transmis.

Chiar si in cazul folosirii de media aditionale - afisaj la punctele de vanzare; posta: afisaj in transit (pe vehicule); reclamele cinematografice; banere, obiecte promotionale; brosuri; foi volante - exista avantaje si dezavantaje.

Problema care se pune pentru promovarea mesajului este aceea de a face disfunctie intre publicitate si informare sublica. Confuzia dintre cele doua concept este accentuate si de atitudinea consumatorilor de informatii.

Chiar daca sub aspect intellectual indivizii pot face correct distinctia intre publicitate si informare publica, mental ei tind sa uniformizeze prezentarea facuta, daca acesta nu a lasat o impresie puternica.

In primul rand, publicitatea are propriul cadru spatio-temporal de manifestare, prin media audio-vizuala si cea scrisa. In acest cadru spatio-temporal, pentru care se plateste, apar: reclame sau mesaje care sunt transmise ca "promo-uri", in cazul audio-vizualului. Exceptia de regula apare atunci cand media ofera timpi de emisie, in zonal or publicitara, organizatiilor non-profit institutiilor si guvernului. Mesajele institutionale sunt elaborate ca si in cazul celor comerciale, numai ca ele sunt numite anunturi de interes public si electoral in cazul alegerilor.

Discursul va fi contruit intr-o maniera diferita tinand cont de: nivelul de instruire, traditii, obiceiuri, gradul de informare a publicului tinta si, nu in ultimul rand, de atitudinea sa fata de scopul prezentat in acest caz de a fi ales in functia de prim-ministru.

Mesajul prim-ministrului care candideaza pentru post, trebuie sa cuprinda informatii importante, attractive pentru public, pentru ai stimuli curiozitatea si pentru a fi votat dar in acelasi timp se refera la indeplinirea obiectivelor sale.

Mesajele institutionale cu conotatie politica pot fi impartite in :

Mesaje adresate mediului politic;

Mesajele adresate mediului politic tin sa aduca in atentia guvernantilor o serie de problem de interes public cu care se confrunta institutia emitenta, pentru a impulsiona adoptarea unei atitudini din partea liderilor politici.

Mesaje adresate societatii civile;

Mesajele destinate societatii civile tin de problemele aparute la diverse niveluri ale autoritatoo guvernamentale, prin care se urmareste obtinerea unei atitudini, de acceptare /respingere, din partea societatii civile si implicarea, pe cat posibil, a acesteia din urma in problem institutionale sau comunicatre aduse in dezbatere.