UNIVERSITATEA DIN PETROSANI

FACULTATEA DE STIINTE

MASTER

MANAGEMENT FINANCIAR

DISERTATIE

DIAGNOSTIC FINANCIAR LA

S.C. ASCA S.A. HUNEDOARA

PREZENTAREA GENERALA A S.C. ASCA SA

Elemente de identificare

Prezentarea societatii in cadrul pietei. Concurenta

Societatea a fost infiintata in anul 1991, in baza HG nr.1014/1991, cu denumirea SC ASCA SA.. Activitatea desfasurata de societate este prestari servicii de tip cazare in unitatile hoteliere, alimentatie publica, organizare de mese festive, nunti, botezuri.

Principalele produse realizate sau servicii prestate

in ceea ce priveste activitatea de cazare, aceasta se realizeaza in hotelul propriu, care este situat in centrul Municipiului Hunedoara si reprezinta servicii hoteliere prestate persoanelor fizice si juridice aflate in tranzit in judet (delegatii, grupuri organizate din tara si strainatate, turisti etc);

activitatea de alimentatie publica este reprezentata prin organizarea de mese festive, nunti, botezuri, acestea desfasurandu-se in restaurantul si barul aflat in incinta cladirii hotelului, destinate persoanelor fizice si juridice aflate in judetul Hunedoara, dar si persoanelor aflate in tranzit.

Ponderea fiecarei categorii de servicii in total venituri si in cifra de afaceri, in ultimii 3 ani:

Piata de desfacere o reprezinta in principal judetul Hunedoara, dar nu numai.

Fig. 1.1 HARTA JUDETULUI HUNEDOARA

Societatea isi va continua activitatea curenta de servicii hoteliere, organizarea de mese festive, nunti , botezuri etc si pe viitor. Se va incerca mentinerea contractelor cu cluburile sportive care organizeaza concursuri si cantonamente in zona, incheierea de contracte cu agentii de turism. De asemenea, se urmareste atragerea de noi clienti, printr-o mai buna servire si prin modernizarile care se aduc hotelului si restaurantului situat in incinta acestuia.

Principalii concurenti: in judetul Hunedoara   exista alte multe unitati de cazare hoteliera de anvergura celei analizate, respectiv Hotel Hunedoara, Hotel Decebal in municipiul Hunedoara dar si Hotel ASCA din Hunedoara. In ceea ce priveste alimentatia publica, exista o concurenta ridicata. Persoanele fizice, care reprezinta si principalii clienti, au venituri modeste, ceea ce influenteaza numarului clientelei si orientarea acesteia catre localuri mici si fara pretentii.

Dependenta semnificativa a societatii fata de un singur client sau un grup:

exista un contract de prestari servicii hoteliere incheiat cu principalul client SC DHS SRL care are rezervate in permanenta un numar de 13 camere.

Principalii furnizori

Electrica SA,

EON GAZ Romania SA,

APAPROD SA Hunedoara

Romtelecom,

Vodafone SA,

Orange Romania,

Agro Compagny Sintuhalm,

CocaCola Romania

De asemenea, societatea are relatii comerciale si cu furnizori mai mici, pentru aprovizionarile curente pentru activitatea restaurant-bar si cea hoteliera ( magazine cu amanuntul si en-gros-uri care livreaza marfa prin agenti comerciali).

Numarul de angajati: numarul mediu de angajati cu contracte de munca in anul 2009 este 25. In prezent societatea are 30 de salariati, ceea ce a necesitat incheierea unui contract colectiv de munca .Nu exista conflicte, in ceea ce priveste raportul management-salariati.

Tendinte, elemente, evenimente sau alti factori care afecteaza sau ar afecta lichiditatea societatii: gradul de lichiditate al societatii a crescut ca urmare a majorarii de capital, majorare facut[ ca aport in numerar in conturile de disponibilitati ale societatii, precum si cresterii incasarilor datorita dezvoltarii activitatii.

Alte elemente, tranzactii sau schimburi care afecteaza veniturile activitatii de baza: In cursul anului 2009 s-au efectuat lucrari majore de reparatii dupa cum urmeaza:

finalizarea procesului de zugravire exterioara a hotelului,

schimbarea instalatiei sanitare si a mobilierului din camerele renovate ale hotelului,

renovarea si mobilarea restaurantului,

utilarea bucatariei cu cele mai moderne utilaje,

inlocuirea tamplariei din lemn cu tamplarie de PVC si geamuri termopan,

renovarea si mobilarea birourilor aferente compartimentului administrativ.

Activele corporale ale societatii comerciale : Complex ASCA situat in centrul orasului Hunedoara, compus din cladirea Hotelului ASCA clasificat 3 stele, imobil cu - 7 nivele cu 104 camere, bar si restaurant. Gradul de uzura al proprietati societatii comerciale: aproximativ 29%.

Eventualele probleme legate de dreptul de proprietate asupra activelor corporale ale societatii: societatea este proprietara bunurilor din patrimoniu, bunuri evidentiate in situatiile financiar-contabile. In cursul anului 2007 s-a intocmit documentatia pentru obtinerea titlului de proprietate asupra terenului aferent cladirii hotelului, titlu obtinut in cursul anului 2009, terenul fiind intabulat pe SC ASCA SA urmand ca societatea sa-si majoreze capitalul social cu valoarea terenului.

Principalele date cu privire la actiunile emise de SC ASCA SA:

Piata valorilor mobiliare pe care se tranzactioneaza titlurile emise de societatea comerciala: pietele din Romania si alte tari pe care se negociaza valori mobiliare - Piata RASDAQ.

Detinatorii valorilor mobiliare:

valori mobiliare-actiuni nominative;

numar actiuni-   885.464; cu o valoare nominala de 25 lei/actiune;

capital social-    22.136.000 lei;

Tabel 1.1

PRINCIPALII ACTIONARI

Indicatori economico - financiari

Pentru evidentierea situatiei reale a unei intreprinderi trebuie sa avem in vedere o serie de indicatori economico-financiari, precum: cifra de afaceri, valoarea adaugata, excedentul brut din exploatarii, venituri totale, cheltuieli totale, rezultatul brut al exercitiului, rezultatul net si numarul de salariati.

Tabel 1.2

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

Grafic, evolutia principalilor indicatori se prezinta astfel:

Fig. 1.2 EVOLUTIA CIFREI DE AFACERI

Fig. 1.3 EVOLUTIA PRINCIPALELOR SOLDURI DE GESTIUNE

Fig. 1.4 EVOLUTIA CHELTUIELILOR SI VENITURILOR TOTALE

Din cele prezentate se observa o evolutie ascendenta a indicatorilor, si o imbunatatire semnificativa a performantelor financiare ale societatii in anul 2009.

Tabel 1.3

PRODUCTIVITATEA MUNCII

Tinand cont de specificul activitatii societatii, de cresterea atat a cifrei de afaceri, cat si a numarului de salariati in toata perioada de analiza, trendul crescator al productivitatii muncii reflecta o eficientizare a activitatii, deoarece ritmul de crestere a cifrei de afaceri este superior ritmului de crestere a numarului de salariati, cea mai mare valoare atingandu-se in anul 2009, cand cifra de afaceri aproape s-a dublat fata de anul precedent.

Tabel 1.4

RATELE DE PROFITABILITATE

Fig. 1.5 EVOLUTIA RATELOR DE PROFITABILITATE

Profitabilitatea comerciala a inregistrat o evolutie oscilanta pe toata perioada analizata, cu un salt de la 2007 la 2008, valorile mici obtinute in toti cei trei ani analizati aratand faptul ca nivelul de profitabilitate degajat de intreprindere in activitatea desfasurata este scazut.

Profitabilitatea veniturilor totale a manifestat, de asemenea, un trend oscilant de-a lungul celor trei ani de analiza, valorile rezultate fiind mici, reflectand faptul ca si profitabilitatea generala a intreprinderii in forma bruta este scazuta.

Profitabilitatea resurselor consumate a inregistrat si ea aceeasi tendinta oscilanta pe parcursul perioadei analizate. Valorile mici obtinute prin calcul reflecta faptul ca, la un profit brut de un leu, se consuma resurse foarte mari.

ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE

Analiza ratelor de structura ale activului

Aceste rate evidentiaza, in marimi relative, modul de structurare a mijloacelor economice din activul bilantier, functie de rolul si destinatia lor precum si in functie de durata utilizarii acestora. Prin studiul ratelor de structura ale activului bilantier se poate evidentia destinatia economica a capitalului investit, gradul de lichiditate al capitalului investit, precum si capacitatea intreprinderii de a-si modifica structura activului sub actiunea factorilor conjuncturali ai pietei in care aceasta isi desfasoara obiectul de activitate.

In dinamica posturile din bilant care cresc intr-un ritm superior cresterii activului total vor creste ca pondere in totalul activului, cele care cresc in aceeasi proportie isi mentin ponderea in totalul activ, iar posturile care se modifica intr-o proportie mai mica decat activul total vor scadea ca pondere in totalul activului.

Cele mai importante rate de structura ale activului sunt :

Rata activelor imobilizate;

Rata activelor circulante;

a.  rata stocurilor;

b. rata creantelor;

c.  rata disponibilitatilor.

Rata activelor imobilizate

Rata activelor imobilizate (Rai) masoara gradul de investire a capitalului si se calculeaza ca raport intre nivelul total al activelor imobilizate si nivelul total al bilantului, dupa formula:

Tabel 2.1

RATA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Fig.2.1 RATA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Rata activelor imobilizate este in crestere pe toata perioada analizata, depasind in anul 2008 si 2009 maximul admisibil, acest fapt datorandu-se exclusiv specificului activitatii hoteliere, tinand de asemenea cont si de faptul ca intreprinderea analizata a desfasurat in anii respectivi investitii pentru a ridica nivelul serviciilor oferite pe piata.

In dinamica, cresterea ratei activelor imobilizate in 2009 cu 5,9 puncte procentuale se datoreaza ritmului cresterii activului total de 67,7 procente fata de ritmul activelor imobilizate care a scazut fata de 2008 cu 443,9 procente.

Analizand totodata ritmul cifrei de afaceri (126% in 2008 si 176% in 2009) si comparandu-l cu indicele activelor imobilizate (715,9% in 2008 si 272 in 2009) se remarca o crestere a eficientei utilizarii activelor imobilizate.

Remarcam o crestere a gradului de investire a capitalului in societate datorata cresterii valorii activelor imobilizate, fapt care duce la o stabilitate financiara.

Analiza ratei imobilizarilor necorporale

Rata imobilizarilor necorporale (Rin) arata ponderea valorii activelor intangibile in total imobilizari. Formula de calcul este urmatoarea:

Datorita specificului activitatii hoteliere, acest indicator nu este relevant in analizarea structurii patrimoniale, deoarece intreprinderea a realizat o activitate de cercetare doar in anul 2009, cand indicatorul a luat valoarea de 0,1%.

Analiza ratei imobilizarilor corporale

Analiza ratei imobilizarilor corporale (Ric) arata ponderea valorii activelor corporale in total imobilizari depinde de natura activitatii desfasurate, fiind mai scazuta la societatile de prestari de servicii. Aceasta rata exprima capacitatea intreprinderii de rezista in cazul un ei crize, de a se adapta la schimbarea brusca a cerintelor pietei, deoarece la o valoare mai ridicata a acestei rate este dificila conversia activelor in disponibilitati.

Tabel 2.2

RATA IMOBILIZARILOR CORPORALE

Fig.2.2 RATA IMOBILIZARILOR CORPORALE

Observam un nivel ridicat al ratei imobilizarilor corporale, fapt datorat, in primul rand specificului activitatii. Mentinerea relativ constanta a ponderii activelor corporale in total active imobilizate se datoreaza cresterii imobilizarilor corporale intr-un ritm apropiat cu cel al cresterii activelor imobilizate nete.

In toti cei trei ani analizati rata imobilizarilor corporale se situeaza peste nivelul minim acceptat, fapt care denota ca situatia firmei este pozitiva din punct de vedere al investitiilor in imobilizari.

In structura, ponderea cea mai mare in imobilizarile corporale o au terenurile si constructiile.

Structura activului imobilizat este normala pentru profilul de activitate

Tabel 2.3

STRUCTURA IMOBILIZARILOR CORPORALE

In structura, ponderea cea mai mare in cadrul imobilizarilor corporale o detin terenurile si constructiile, aceasta situatie putand fi considerata normala tinand cont de specificul activitatii intreprinderii. In anul 2009 se observa o crestere a valorii avansurilor si a imobilizarilor corporale in curs datorita investirii capitalurilor in acest sens.

Analiza ratei imobilizarilor financiare

Tabel 2.4

RATA IMOBILIZARILOR FINANCIARE

Nivelul ratei imobilizarilor financiare este situata sub valoarea de 1% pentru toata perioada de analiza. Aceasta situatie denota faptul ca intreprinderea nu este interesata de plasamente financiare, nu tranzactioneaza titluri ale altor intreprinderi pe piata de capital si de asemenea intreprinderea nu face parte dintr-un holding.

Rata activelor circulante

Arata ponderea pe care o detin utilizarile cu caracter ciclic in total activ. Aceasta rata exprima in marimi relative nivelul capitalului imobilizat in procesul de exploatare. Se calculeaza dupa formula:

Tabel 2.5

RATA ACTIVELOR CIRCULANTE

Fig.2.3 RATA ACTIVELOR CIRCULANTE

Se observa ca, pentru toata rata activelor circulante are o tendinta de scadere, doar in anul 2007 aceasta se situeaza peste nivelul minim acceptat iar in 2008 si 2009 are loc o scadere sub nivelul minim acceptat, din acest punct de vedere situatia intreprinderii este negativa, deoarece cresterea valorii activului total se datoreaza in cea mai parte cresterii activelor imobilizate si nu a activelor circulante, fapt care se datoreaza obiectului de activitate al hotelului.

Ponderea activelor circulante creste in 2009 fata de 2008 cu 158,1% ca urmare a cresterii valorii activelor circulante dar aceasta crestere nu devanseaza cresterea activului total in acelasi an de analiza 254% (Iac < Iat) si nici ritmul de crestere al cifrei de afaceri 176%, rezultand astfel o scadere a vitezei de rotatie a activelor circulante, deci o inrautatire a eficientei utilizarii acestora.

Ratele complementare ale ratei activelor circulante sunt:

Rata stocurilor;

Rata creantelor;

Rata disponibilitatilor.

Rata stocurilor

Rata stocurilor (Rst) reflecta nivelul stocajului inregistrat de unitate. Tinand cont de sfera de activitate a intreprinderii in cauza ( de natura serviciilor) ne asteptam ca valoarea ratei stocurilor sa fie scazuta si datorita faptului ca ciclul de exploatare este redus. Trebuie luati in considerare si factorii conjuncturali ai pietei pe care actioneaza intreprinderea luata in calcul. Se determina dupa formula:

Tabel 2.6

RATA STOCURILOR

Fig.2.3 RATA STOCURILOR

Rata stocurilor a inregistrat o evolutie oscilanta situandu-se sub valoarea maxim acceptata in toti cei trei ani ai perioadei analizate. Ea a scazut cu 5,1% in 2008 fata de 2007 si a scazut apoi cu 3% in 2009 fata de 2007,

In anul toti cei trei ani, indicele de crestere al stocurilor este mai lent decat cel al cresterii activelor circulante (Ist< Iac). Situatia intreprinderii este considerata ca fiind normala tinand seama de obiectul sau de activitate, datorita faptului ca ciclul de exploatare este redus, este totusi necesara o imbunatatire a utilizarii acestora deoarece Ica<Ist.

Analiza structurii stocurilor nu necesita o analiza separata, deoarece ponderea cea mai mare in cadrul stocurilor o au marfurile in stransa corelatie cu obiectul de activitate al firmei.

Rata creantelor

Rata creantelor (Rcr) arata ponderea creantelor pe care le are firma in total active circulante. Aceasta rata reflecta politica de credit comercial a intreprinderii analizate si este influentata de domeniul de activitate si de termenele de plata practicate.

Tabel 2.7

RATA CREANTELOR

Fig.2.3 RATA CREANTELOR

Pe intreaga perioada analizata, rata creantelor a inregistrat o traiectorie crescatoare reflectand cresterea ponderii valorii creantelor in totalul activelor circulante. Aceasta tendinta pozitiva reflecta cresterea intr-un ritm mai accentuat al valorii creantelor fata de cresterea activelor circulante (Icr> Iac).

In anul 2007, valoarea scazuta a creantelor se datoreaza nivelului ridicat al disponibilitatilor pe care intreprinderea analizata le detine in totalul activelor circulante.

Luand in considerare ritmul cresterii activelor circulante intr-un ritm mai ridicat decat cel al cresterii indicelui cifrei de afaceri, ne confruntam in toata perioada analizata cu o imbunatatire a incasarilor, fapt care are efect pozitiv asupra lichiditatii intreprinderii.

Rata disponibilitatilor

Rata disponibilitatilor (Rdb) arata ponderea disponibilitatilor in total active circulante, adica gradul de lichiditate imediata a activelor curente. Rata disponibilitatilor banesti reflecta ponderea disponibilitatilor banesti in patrimonialul intreprinderii. Aceasta rata se calculeaza dupa formula:

Tabel 2.8

RATA DISPONIBILITATILOR

Fig.2.3 RATA DISPONIBILITATILOR

Desi rata disponibilitatilor banesti are un trend descrescator pe toata perioada de analiza, nivelul acesteia este situata mult peste nivelul optim acceptat, totusi indicele de crestere al disponibilitatilor nu Hunedoaranseaza indicele de crestere al activelor circulante (Idb< Iac). Acest nivel foarte ridicat se poate datora faptului ca intreprinderea nu a apelat la credite si nu a realizat plati substantiale in acesti ani.

Disponibilitatile banesti ale intreprinderii sunt constituite in proportie de 100% din disponibilitatile din conturi curente la banci si din casierie.

Analiza ratelor de structura ale pasivului

Ratele de structura ale pasivului permit aprecierea politicii adoptata de intreprindere in domeniul financiar putandu-se identifica, la un moment dat existenta sau inexistenta unei structuri financiare adecvate pentru intreprinderea analizata, precum si autonomia financiara si gradul de indatorare.

Principalele rate de structura ale pasivului sunt:

Rata stabilitatii financiare;

Rata autonomiei financiare;

Rata indatorarii

Rata stabilitatii financiare

Rata stabilitatii financiare ( Rsf) reflecta masura in care firma dispune de resurse financiare cu caracter permanent fata de total resurse de finantare. Aceste capitaluri permanente sunt formate din capitalul propriu si capitalul imprumutat cu durata mai mare de un an, motiv pentru care se mai numesc si surse stabile de finantare.

Tabel 2.9

RATA STABILITATII FINANCIARE

Fig.2.3 RATA STABILITATII FINANCIARE

In toti cei trei ani de analiza, intreprinderea inregistreaza un nivel ridicat de stabilitate financiara, nivelul acestei rate situandu-se peste nivelul minim acceptat.

Aceasta situatie favorabila este rezultatul politicii intreprinderii de crestere a capitalurilor proprii, in toti cei trei ani de analiza. De mentionat faptul ca doar in anul 2009 intreprinderea a apelat la credite pe termen mediu si lung, reflectand o situatie de independenta financiara din acest punct de vedere.

Acest evolutie a stabilitatii financiare este rezultatul cresterii indicelui capitalurilor permanente intr-un ritm mai ridicat decat cel al pasivului total (ICpm>Ipt).

Rata autonomiei financiare

Autonomia financiara (Raf) arata cat din patrimoniul intreprinderii este finatat din resursele proprii . Cu cat sursele proprii detin o pondere mai importanta in totalul surselor de finantare cu cat autonomia financiara a intreprinderii este mai ridicata.

Autonomia financiara este de doua tipuri:

autonomie financiara globala;

autonomie financiara la termen

Rata autonomiei financiare globale

Aceasta rata arata cat din patrimoniul firmei este finantat pe baza resurselor proprii. Reflectand ponderea capitalurilor proprii in total surse de finantare, este dorit ca nivelul ratei sa fie cat mai mare. Este totusi dificil de stabilit un nivel optim al ratei, tinand cont de politica financiara a fiecarei intreprinderi, se considera satisfacatoare o rata a autonomiei financiare globale care sa fie mai mare decat 1/3.

Formula de calcul este urmatoarea:

Tabel 2.10

RATA AUTONOMIEI FINANCIARE GLOBALE

Fig.2.3 RATA AUTONOMIEI FINANCIARE GLOBALE

Rata autonomiei financiare globale a luat de-a lungul celor trei ani ai perioadei de analiza valori care depasesc valoarea minim acceptata, intreprinderea prezinta garantii pentru a beneficia de credite. Acest indicator in anii 2007 si 2008 a luat aceleasi valori cu rata stabilitatii financiare, deoarece intreprinderea nu a apelat la credite pe termen mediu si lung. In anul 2009 intreprinderea a apelat la credite pe termen mediu si lung, dar acest fapt nu a influentat nivelul indicatorului, acesta situandu-se mult peste nivelul minim.

In anul 2008, rata a luat cea mai mare valoare, deoarece indicele de crestere a capitalului propriu a Hunedoaransat indicele de crestere al pasivului total (213,5% > 186,3%).

Rata autonomiei financiare la termen

Rata autonomiei financiare la termen (Raft) reflecta masura in care datoriile pe termen mediu si lung pot fi acoperite din capitaluri proprii.

Formula de calcul este urmatoarea:

In cazul intreprinderii analizate, precizam faptul ca capitalurile proprii au aceeasi valoare in anii de analiza 2007 si 2008 cu capitalurile permanente, acest fapt reflecta ca intreprinderea dispune de o autonomie financiara la termen foarte buna. In anul 2009, valoarea indicatorului este de 99,5%, un nivel forte bun al indicatorului.

De mentionat este si faptul ca nivelul capitalului propriu este in crestere pe toata perioada de analiza, datorita cresterii capitalului social si a profitului.

Rata indatorarii

Rata indatorarii globale

Masoara ponderea datoriilor totale in patrimoniul firmei. De asemenea arata in ce masura sursele imprumutate si atrase participa la finantarea activitatii. Se determina dupa formula:

Tabel 2.11

RATA INDATORARII GLOBALE

Fig.2.3 RATA INDATORARII GLOBALE

In toata perioada analizata rata indatorarii globale s-a situat sub valoarea maxima admisa, dar inregistrandu-se pe toata perioada o scadere a valorii acesteia. In anul 2008, valoarea ratei este minima, deoarece nivelul datoriilor totale este cel mai mic, indicele de crestere al datoriilor totale Hunedoaransand ritmul de crestere al pasivului total. Si din acest punct de vedere intreprinderea este viabila putand oricand apela la imprumuturi.

Datorita obiectului de activitate, ponderea cea mai mare in cadrul datoriilor pe termen scurt o detin datoriile comerciale, iar pe termen lung datoriile bancare, dupa cum reiese din tabelul cu structura datoriilor:

Tabel 2.12

STRUCTURA DATORIILOR

Rata indatorarii la termen

Reflecta masura in care datoriile pe termen mediu si lung participa la formarea resurselor permanente.

In anul 2007 si 2008 rata indatorarii la termen a fost nula, deoarece intreprinderea nu a apelat la imprumuturi pe termen mediu si lung. In anul 2009 rata indatorarii la termen este de 0,5% situandu-se cu mult sub valoarea maxima acceptata de 50% sub valorare maxim acceptata, reflectand faptul ca datoriile pe termen mediu si lung participa intr-o proportie redusa la formarea resurselor permanente.

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL INTREPRINDERII

Analiza echilibrului financiar al patrimoniului firmei presupune reflectarea raporturilor de egalitate dintre sursele de finantare si utilizarile resurselor de financiare, dintre veniturile si cheltuielile aferente desfasurarii activitatii firmei pe termen lung mediu si scurt.

Mentinerea echilibrului financiar este un obiectiv permanent al politicii financiare fiind in acelasi timp o conditie de baza pentru derularea unei activitati profitabile.

Aprecierea echilibrului financiar se poate realiza cu ajutorul urmatorilor indicatori, pe baza bilantului financiar: fondul de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria, echilibrul financiar implicand armonizarea surselor financiare cu nevoile financiare ale intreprinderii.

Echilibrul financiar se analizeaza pe trei nivele:

pe termen mediu si lung prin compararea resurselor permanente cu utilizarile permanente (active imobilizate),

pe termen scurt prin compararea resurselor temporare cu utilizarile temporare (activele circulante)

echilibrul curent prin compararea disponibilitatilor cu nivelul creditelor bancare temporare.

Analiza fondului de rulment

Nivelul si dinamica fondului de rulment

Fondul de rulment net (FRN) reprezinta excedentul de resurse financiare care se degaja in urma acoperirii activelor permanente din resurse permanente si care poate fi folosit pentru finantarea activelor curente. Practic, fondul de rulment net este partea din capitalul permanent care depaseste valoarea imobilizarilor nete si este destinata finantarii activelor circulante.

Pornind de la partea de sus a bilantului, FRN se poate calcula astfel:

FRN = Capital permanent - Active imobilizate nete

Pornind de la partea de jos a bilantului, FRN se determina astfel:

FRN = Active circulante - Datorii pe termen scurt

Tabel 3.1

FONDUL DE RULMENT NET

Fig.3.1 FONDUL DE RULMENT NET

Fondul de rulment este pozitiv pe toata perioada de analiza, ceea ce inseamna ca sursele permanente finanteaza integral nevoile permanente, ramanand un surplus pentru finantarea nevoilor ciclice. Acest fapt se datoreaza cresterii capitalului permanent intr-un ritm mai scazut decat indicele de crestere al imobilizarilor (Icprm < Iain). Aceasta situatie reflecta un echilibru, o stare favorabila sub aspectul solvabilitatii. Intreprinderea, prin obiectul sau de activitate a avut incasari foarte bune, a obtinut termene de plati mai lejere.

In anul 2007 fondul de rulment are cea mai mare valoare, tinand cont de marimea capitalului permanent, care a Hunedoaransat cu mult marimea activelor imobilizate nete. Scaderea fondului de rulment in anii 2008 si 2009 nu are consecinte negative deoarece nu s-a realizat pe seama reducerii capitalurilor proprii, ci a cresterii activelor imobilizate.

Analiza structurii fondului de rulment

Formele sub care se regaseste fondul de rulment in functie de apartenenta capitalului sunt:

fondul de rulment propriu (FRP);

fondul de rulment strain sau imprumutat (FRS).

Fondul de rulment propriu

Fondul de rulment propriu ( FRP ) arata excedentul de resurse proprii care se degaja in urma finantarii activelor imobilizate nete. Se calculeaza pe baza relatiilor:

FRP = Capital propriu - Active imobilizate nete

FRP = Fond de rulment net - Datorii pe termen mediu si lung

Tabel 3.2

FONDUL DE RULMENT PROPRIU

Din analiza efectuata se poate observa ca fondul de rulment propriu este egal cu fondul de rulment net in anii de analiza 2007 si 2008, deoarece intreprinderea nu a apelat in acesti ani la imprumuturi pe termen mediu si lung, fondul de rulment propriu acopera necesitatile de exploatare.

In anul 2009 fondul de rulment propriu ia valori pozitive de 2.732 mii lei, situatia este in continuare buna datorita cresterii capitalurilor proprii (250,1%) concomitent cu cresterea valorii imobilizarilor (272%).

Fondul de rulment strain

Fondul de rulment strain (FRS) reprezinta partea din datoriile pe termen mediu si lung care depasesc valoarea imobilizarilor nete si care sunt destinate finantarii activelor circulante. Se determina astfel:

FRS = Fond de rulment net - Fond de rulment propriu

FRS = Capital permanent - Capital propriu

In ceea ce priveste fondul de rulment strain, acesta se inregistreaza doar in al treilea an de analiza ca diferenta intre fondul de rulment net si fondul de rulment propriu, luand valori de 219 mii lei, in momentul in care intreprinderea a apelat la credite pe termen mediu si lung.

Analiza necesarului de fond de rulment

Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezinta excedentul de nevoi ciclice de finantare ramase dupa acoperirea nevoilor curente pe seama resurselor curente si care vor trebui sa fie acoperite din resurse permanente. Practic, reprezinta partea din activele ciclice ce trebuie finantate din resurse stabile. Se poate determina astfel:

NFR = [Active circulante - Disponibilitati] -[Obligatii pe termen scurt - (Credite curente+ Soldul creditor al contului curent)]

NFR = Active curente - Resurse curente

Necesarul de fond de rulment este compus din necesarul de fond de rulment aferent activitatii de exploatare (NFRE) si necesarul de fond de rulment in afara activitatii de exploatare (NFRAE).

NFR = NFRE + NFRAE

Necesarul de fond de rulment din exploatare (NFRE) reprezinta excedentul de nevoi ciclice de finantare ramas dupa acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente provenite din activitatea de exploatare si care vor trebui sa fie acoperite din resurse permanente.

NFRE = Nevoi curente de exploatare - Resurse curente de exploatare

Nevoile curente de exploatare cuprind: stocuri, avansuri acordate clientilor, clienti si conturi asimilate, cheltuieli efectuate in avans privind activitatea de exploatare. Resursele curente de exploatare cuprind: furnizori si conturi asimilate, avansuri primite de la clienti, datorii fiscale si sociale, venituri inregistrate in avans ce privesc activitatea de exploatare.

Necesarul de fond de rulment din afara exploatarii (NFRAE) reprezinta excedentul de nevoi ciclice de finantare ramas dupa acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente provenite din afara activitatii de exploatare si care vor trebui sa fie acoperite din resurse permanente.

NFRAE = NFR - NFRE

Este important ca NFRE sa detina o pondere majoritara si in crestere in necesarul de fond de rulment global.

Tabel 3.3

NECESARUL DE FOND DE RULMENT

Fig.3.2 NECESARUL DE FOND DE RULMENT

In anul 2007 de analiza, necesarul de fond de rulment are valori negative, situatie datorata cresterii vitezei de rotatie a activelor circulante si angajarii unor datorii cu termene de plata mari. Aceasta situatie nu reprezinta o nevoie de fond de rulment ci o degajare de surse atrase.

In anii 2008 si 2009 necesarul de fond de rulment este pozitiv, ceea ce semnifica existenta unor creante si stocuri care ar trebui finantate din fondul de rulment pozitiv. Aceasta situatie poate fii considerata normala datorita faptului ca rata necesarului de fond de rulment are valori cuprinse intre 30 si 60 zile, iar raportul dintre NFR si cifra de afaceri are valori cuprinse intre 10- 15%.

Analiza trezoreriei nete

Trezoreria neta (TN) reprezinta disponibilitatile banesti ramase la dispozitia firmei rezultate din activitatea desfasurata pe parcursul unui exercitiu financiar. Trezoreria neta reprezinta excedentul de lichiditati ramase dupa acoperirea excedentului de nevoi ciclice de catre excedentul de resurse permanente.

La nivelul unei intreprinderi, trezoreria neta este imaginea disponibilitatilor monetare si a plasamentelor pe termen scurt. Practic trezoreria neta reprezinta diferenta dintre FR si NFR .

TN = Fond de rulment -Necesar de fond de rulment

TN = Disponibilitati si plasamente - Credite de trezorerie

Tabel 3.4

TREZORERIA NETA

Fig.3.3 TREZORERIA NETA

Trezoreria a inregistrat valori pozitive in perioada analizata, rezultand un echilibru deoarece nevoia de fond de rulment a putut fi finantata in intregime din resurse permanente. Intreprinderea a dispus pe toata perioada de analiza de lichiditati care ii permit plata datoriilor pe termen scurt. Acest fapt reflecta un echilibru financiar, intreprinderea nu este dependenta de resursele financiare externe pe termen scurt.

Analiza structurii functionale a trezoreriei

Disponibilitatile si plasamentele firmei, trezoreria de activ (Ta) sunt compuse din: trezoreria neta (Tn) si trezoreria de pasiv (Tp). Trezoreria neta se calculeaza dupa relatia:

TN = Trezoreria de activ - Trezoreria de pasiv

Tabel 3.5

TREZORERIA NETA

In toata perioada analizata, trezoreria neta a luat valori pozitive, trezoreria de activ fiind mai mare decat trezoreria de pasiv, confirmand faptul ca intreprinderea nu a apelat la credite de trezorerie pentru a-si finanta activitatea curenta.

ANALIZA RATELOR DE FINANTARE

Ratele de finantare pun in evidenta modalitatile de finantare ale investitiilor intreprinderii, care pot fi strategice, de exploatare si de echilibru.

Pentru analiza echilibrului prin ratele de finantare folosim urmatorii indicatori:

rata finantarii stabile;

rata finantarii activelor imobilizate din capitaluri proprii;

rata finantarii ciclice;

rata finantarii globale.

Rata finantarii stabile

Rata finantarii stabile (Rfs) arata gradul in care activele stabile sunt finantate din pasive stabile si reflecta, in marimi relative echilibrul financiar pe termen lung. Formula de calcul este urmatoarea:

Daca valoarea indicatorului este mai mare decat 100%:

o  Activele stabile sunt finantate integral din surse stabile;

o  Exista un surplus de surse permanente care constituie fondul de rulment global

Daca valoarea indicatorului este egala cu 100%(caz pur teoretic):

o  Se respecta relatia principala a bilantului cand activele stabile sunt acoperite din surse stabile, si activele ciclice din surse ciclice

o  Fondul de rulment este egal cu zero.

Daca valoarea indicatorului este mai mica decat 100%

o  Partial activele stabile sunt finantate din surse ciclice;

o  Fondul de rulment este negativ.

Tabel 4.1

RATA FINANTARII STABILE

Fig.4.1 RATA FINANTARII STABILE

In anii 2008 si 2009 rata finantarii stabile se situa intre limite normale, capitalurile proprii au acoperit nevoile cu caracter permanent, rezultand un fond de rulment pozitiv pentru perioada analizata. In anul 2006, nivelul indicatorului a avut valoarea de 389%, aceasta valoare datorandu-se cresterii mult mai accentuate a capitalului permanent fata de activele imobilizate nete. Tendinta ratei reflecta o situatie financiara stabila, excedentul va putea finanta activele circulante .

Rata finantarii activelor imobilizate din capitaluri proprii

Rata finantarii activelor imobilizate din capitaluri proprii (Rfp) arata proportia in care capitalul propriu participa la finantarea activelor imobilizate. Formula de calcul este urmatoarea:

Daca valoarea indicatorului este mai mare decat 100%:

o  Activele imobilizate sunt finantate integral din capitalul propriu, realizandu-se cel mai mic cost al capitalului;

o  Exista fond de rulment propriu.

Daca valoarea indicatorului este egala cu 100%:

o  Activele imobilizate sunt finantate integral din capital propriu;

o  Nu exista fond de rulment propriu.

Daca valoarea indicatorului este mai mica decat 100%

o  Activele imobilizate sunt finantate numai partial pe seama capitalului propriu, diferenta fiind finantata pe baza datoriilor pe termen mediu si lung si chiar pe seama surselor ciclice;

o  Fondul de rulment este negativ.

Tabel 4.2

RATA FINANTARII ACTIVELOR IMOBILIZATE DIN CAPITALURI PROPRII

Nivelul indicatorului a fost in perioada analizata egal cu rata finantarii stabile, deoarece intreprinderea nu a apelat decat in ultimul an la credite pe termen mediu si lung, de aceea valoarea capitalurilor proprii este egala in 2007 si 2008 cu valoarea capitalurilor permanente.

Concluzionam ca activele imobilizate sunt finantate integral din capitalul propriu, realizandu-se cel mai mic cost al capitalului, exista fond de rulment propriu.

Rata finantarii ciclice

Rata finantarii ciclice (Rfc) reflecta masura in care resursele financiare grupate in capitalurile temporare acopera utilizarile grupate in active temporare. Formula de calcul este urmatoarea:

Tabel 4.3

RATA FINANTARII CICLICE

Fig.4.2 RATA FINANTARII CICLICE

Nivelul indicatorului pe intreaga perioada analizata arata ca nevoile cu caracter temporar nu au fost acoperite din surse cu caracter temporar, degajandu-se un necesar de fond de rulment pozitiv in ultimii doi ani si negativ in primul.

Rata finantarii globale

Rata finantarii globale (Rfg) adica a necesarului de fond de rulment din fond de rulment net, arata masura in care excedentul neutilizat de resurse permanente acopera nevoile ciclice neacoperite.

Daca valoarea indicatorului este mai mare decat 100%:

Integral NFR este asigurat prin capitalul permanent;

Se creeaza trezorerie neta pozitiva.

Daca valoarea indicatorului este egala cu 100%:

NFR este finantat integral pe baza FR;

Trezorerie nula.

Daca valoarea indicatorului este mai mica decat 100%:

NFR este finantat partial pe seama FR si partial sau integral pe seama datoriilor pe termen scurt;

Trezoreria este negativa.

Tabel 4.4

RATA FINANTARII GLOBALE

In anul 2007 nu se poate pune problema acoperirii necesarului de fond de rulment din fondul de rulment net. In anii de analiza 2008 si 2009, necesarul de fond de rulment a fost acoperit in totalitate din fond de rulment, situatia fiind favorabila din acest punct de vedere, deoarece reflecta degajarea unei trezorerii nete pozitive.

ANALIZA RATELOR DE GESTIUNE

Analiza gestiunii resurselor urmareste completarea informatiilor statice cu valoarea descriptiva rezultata din analiza echilibrului financiar si a lichiditatii intreprinderii cu informatii care reflecta manifestarea dinamica a echilibrului financiar.

Exprimarea sintetica a modului de gestionare a resurselor se realizeaza prin viteza de rotatie a lor cu ajutorul carora se masoara durata in timp necesara parcurgerii tuturor fazelor ciclului de exploatare si comercializare .

Ratele de rotatie furnizeaza cele mai importante informatii calitative privind elementele bilantului financiar, asupra modului de folosire a resurselor, in special a celor temporare. In acest caz analiza ratelor de gestiune permite aprecierea comportamentului fiecarei componente a necesarului de fond de rulment, masurand ritmul de innoire a elementelor patrimoniale pe de o parte, lichiditatea stocurilor si creantelor comerciale pe de alta parte exigibilitatea datoriilor de exploatare.

Masurarea vitezei de rotatie se realizeaza cu ajutorul a doi indicatori: numarul de rotatii (Nr) si durata in zile a unei rotatii (dz) .

Numarul de rotatii (Nr) arata de cate ori se roteste elementul de activ sau de pasiv analizat prin elementul de venit intr-o perioada de gestiune; cresterea numarului de rotatii inseamna cresterea eficientei utilizarii resurselor.

Durata in zile a unei rotatii (Dz) arata durata medie in care elementul analizat parcurge intregul ciclu economic si se reintoarce in firma sub forma initiala baneasca; reducerea duratei medii in zile a unei rotatii inseamna o recuperare mai rapida a resurselor utilizate sub forma baneasca.

Cei doi factori ai vitezei de rotatie se conditioneaza reciproc (veniturile depind in mare masura de nivelul si evolutia elementelor de activ si pasiv, care la randul lor depind direct de nivelul veniturilor).

Accelerarea vitezei de rotatie, concretizata in cresterea numarului de rotatii sau diminuarea duratei in zile a unei rotatii, inseamna reducerea necesarului absolut si /sau relativ de resurse pentru realizarea unui anumit nivel al venitului, deci obtinerea unui venit mai mare la un consum dat de resurse.

Incetinirea vitezei de rotatie, constatata prin reducerea numarului de rotatii sau cresterea duratei in zile a unei rotatii, inseamna cresterea necesarului absolut si / sau relativ de resurse pentru atingerea unui anumit nivel de venit, deci obtinerea unui nivel mai scazut al venitului la un consum total dat de resurse. Are loc cand dinamica elementului de venit este Hunedoaransat ca ritm de dinamica elementului de activ sau de pasiv.

Viteza de rotatie a resurselor este elementul determinant al nivelului si evolutiei eficientei economice, a rentabilitatii si a masei profitului. Accelerarea sau incetinirea vitezei de rotatie are ca efect direct eliberarea (E ) sau imobilizarea ( I ) absoluta sau relativa de resurse.

Analiza ratelor de gestiune se poate detalia pe:

Viteza de rotatie a activelor imobilizate:

- viteza de rotatie a imobilizarilor necorporale;

- viteza de rotatie a imobilizarilor corporale;

- viteza de rotatie a imobilizarilor financiare;

Viteza de rotatie a activelor circulante:

- viteza de rotatie a stocurilor;

- viteza de rotatie a creditului - client;

Viteza de rotatie a datoriilor curente:

viteza de rotatie a creditului - furnizor.

Analiza gestiunii generale urmareste sa aprecieze nivelul general de utilizare a resurselor aflate la dispozitia intreprinderii, respectiv viteza cu care aceste resurse parcurg circuitul economic si ajung sa revina sub forma baneasca pentru firma.

Viteza de rotatie a activelor imobilizate

Analiza vitezei de rotatie a activelor imobilizate exprima numarul de rotatii sau durata medie a unei rotatii efectuate de activele imobilizate prin cifra de afaceri.

Tabel 5.1

VITEZA DE ROTATIE A ACTIVELOR IMOBILIZATE

Fig.5.1 VITEZA DE ROTATIE A ACTIVELOR IMOBILIZATE

Asa cum se observa, viteza de rotatie a imobilizarilor scade de la un an la altul. Daca recuperarea capitalului investit in active corporale si necorporale necesita 163 zile in 2007, adica sub un an, investitiile realizate in 2008 se recupereaza in peste 2 ani, iar cele realizate in 2009 majoreaza durata in zile a rotatiei activelor imobilizate la peste trei ani. Avand in vedere industria in care activeaza societatea, putem considera ca durata de recuperare a investitiei se incadreaza in limite acceptabile de eficienta a gestiunii resurselor. Cu toate acestea, in ultimii doi ani politica de investire a condus la o imobilizare tot mai mare de resurse financiare, aceasta depasind pentru anul 2009 14 miliarde lei.

Viteza de rotatie a activelor circulante

Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante exprima numarul de rotatii sau durata medie a unei rotatii efectuate de activele circulante prin cifra de afaceri.

  

Tabel 5.2

VITEZA DE ROTATIE A ACTIVELOR IMOBILIZATE

Fig.5.2 VITEZA DE ROTATIE A ACTIVELOR CIRCULANTE

Pentru intreaga perioada de analiza viteza de rotatie a activelor circulante se situeaza sub minimul admisibil, dar in continua crestere de la un an la altul. Imbunatatirea majora a vitezei de rotatie a activelor circulante se observa in anul 2008, cand se elibereaza resurse financiare de peste 6.500 mii lei. Rezultatele obtinute ne determina sa consideram necesara analiza detaliata a vitezei de rotatie a activelor circulante.

Viteza de rotatie a stocurilor

Rotatia stocurilor arata rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadiile activitatii pana se reintorc in forma baneasca initiala. Cu cat viteza de rotatie a lor este mai mare cu atat eficienta folosirii lor este mai mare, avand drept efect eliberarea de resurse financiare.

Valoarea minima care asigura o eficienta acceptabila a gestiunii stocurilor este de 8 rotatii, care corespunde unui termen mediu de revenire sub forma baneasca initiala de 45 zile.

Efectele directe si indirecte ale modului de gestionare a resurselor materiale pot fi sintetizate in eliberari sau imobilizari de resurse materiale si financiare si cresterea sau diminuarea masei profitului.

1. Eliberarile ( E ) sau imobilizarile ( I ) se determina cu relatia :

E(-)sau I (+) = ( Dz1 - Dz0 ) * CA/ T

Eliberarile de resurse sunt echivalente cu reducerea stocului de resurse materiale si cresterea resurselor financiare disponibile pe cand imobilizarile de resurse sunt echivalente cu cresterea stocurilor si cresterea necesarului de resurse financiare.

Tabel 5.3

VITEZA DE ROTATIE A STOCURILOR

Fig.5.3 VITEZA DE ROTATIE A STOCURILOR

In anul 2007, stocurile se roteau prin cifra de afaceri de 9,18 ori, recuperandu-se sub forma baneasca initiala in 39,21 zile. Numarul de rotatii a crescut cu in 2008 cu 8,34 rotatii fata de anul precedent, iar durata in zile a unei rotatii a scazut cu 18 zile, ceea ce inseamna o eficientizare a utilizarii stocurilor, acestea recuperandu-se sub forma baneasca initiala intr-un timp mai redus, ceea ce produce un cash-flow pozitiv de peste 4,4 miliarde lei.

In ultimul an de analiza stocurile se roteau de 26,08 ori recuperandu-se sub forma baneasca initiala intr-un termen de 13,8 zile. Fata de anul 2008 numarul de rotatii a crescut cu 8,56, iar durata in zile a unei rotatii a crescut cu 7 zile, ceea ce inseamna cresterea eficientei utilizarii stocurilor, respectiv diminuarea duratei medii de recuperare a lor sub forma initiala baneasca prin cifra de afaceri si eliberarea de numerar de peste 600 mii lei.

Caile de crestere a vitezei de rotatie in stadiul serviciilor vor urmari reducerea duratei de imobilizare in materiale consumabile.

Viteza de rotatie a creditului-client

Viteza de rotatie a creantelor clienti exprima durata medie in zile de incasare a contravalorii creantelor curente, adica decalajul in zile intre data facturarii si data incasarii creantei.

In dinamica este recomandabil ca durata in zile sa se reduca, respectiv sa creasca numarul de rotatii si durata medie de plata a datoriilor curente sa fie mai mare decat durata medie de incasare a creantelor curente.

Tabel 5.4

VITEZA DE ROTATIE A CREANTELOR

Fig 5.4 VITEZA DE ROTATIE A CREANTELOR

Viteza de rotatie a creantelor a inregistrat pentru perioada analizata un trend descrescator, ceea ce a dus la efecte negative asupra trezoreriei, in sensul decalarii in timp a incasarilor, in principal cresterea duratei medii a creditului comercial. In anul 2008 numarul de rotatii a scazut cu 38,64 rotatii, iar durata in zile a crescut fata de anul 2007 cu 12,46 zile, ceea ce inseamna prelungirea duratei medii de recuperare a lor ( presiune financiara de circa 200 mii lei). Aceasta situatie se datoreaza Hunedoaransarii ritmului de crestere al cifrei de afaceri de catre ritmul de crestere al creantelor (Icl>ICA).

Daca insa comparam rata de gestiune a creantelor curente cu valoarea de referinta, se constata ca efectul este totusi pozitiv, deoarece numarul de rotatii este mai mare decat nivelul minim admis ( de 4 rotatii ) pe parcursul intregii perioade de analiza, iar durata in zile a unei rotatii depaseste doar in 2009 nivelul maxim.

Modificarea duratei in zile a unei rotatii de la o perioada la alta se poate calcula cu relatia:

Aceasta abatere poate fi explicata pe seama modificarii urmatorilor factori de influenta:

pe seama modificarii soldului creantelor clienti:

perioada 2007-2008

=

23,54 - 6,22 = +17,32 zile

perioada 2008-2009

=

91,14 - 18,68 = +72,46 zile

pe seama modificarii cifrei de afaceri:

perioada 2007-2008

zile

perioada 2008-2009

zile

Tabel 5.5

Analiza factoriala a vitezei de rotatie a clientilor

Pentru perioada 2007 - 2008, se constata incetinirea vitezei de rotatie a clientilor care a condus la o crestere a duratei in zile a unei rotatii cu 12,47 zile. Aceasta situatie este nefavorabila intreprinderii deoarece a majorat durata de transformare a creantelor clienti in lichiditati. Acest fapt se datoreaza:

cresterii soldului mediu al creantelor clienti in 2008 fata de 2007 cu 278,66%, cu efect negativ, deoarece a condus la cresterea durata in zile a unei rotatii cu 17,32 zile;

cresterii cifrei de afaceri cu 26,01% in anul 2008 fata de 2007, cu efect pozitiv asupra indicatorului, ducand la reducerea duratei in zile a creantelor fata de clienti cu 4,86 zile.

Pentru perioada 2008 - 2009 durata in zile a rotatiei clientilor creste cu 32,98 zile, fapt datorat:

cresterii soldului mediu al creantelor clienti in 2008 fata de 2007 cu 287,84%, cu efect negativ, sporind durata in zile a rotatiei cu 72,46 zile;

cresterii cifrei de afaceri cu 76,42% in anul 2009 fata de 2008, cu efect pozitiv asupra indicatorului, ducand la reducerea duratei in zile a stocurilor cu 39,48 zile.

Viteza de rotatie a creditului-furnizor

Rata de gestiune a furnizorilor (viteza de rotatie a furnizorilor) ne arata in cate zile firma isi achita obligatiile fata de furnizori.

Rata de gestiune a furnizorilor exprima creditul furnizori primit de firma, adica durata medie in zile de plata a contravalorii bunurilor achizitionate de la furnizori. Practic, indica decalajul mediu in zile intre data facturarii si data platii contra valorii bunurilor achizitionate.

Valoarea minima care asigura o stare acceptabila a gestiunii datoriilor fata de furnizori, este de cel putin 8 rotatii, care corespunde unei durate medii de plata a facturilor de 45 de zile. Valoarea optima ar fi de maxim 30 de zile.

Valoarea minima care asigura o stare acceptabila a gestiunii datoriilor din exploatare este de cel putin 6 rotatii, care corespunde unei durate optime de plata a datoriilor de 45 de zile.

Marimea acestui indicator este influentata de - pozitia firmei furnizoare pe piata comparativ cu clientii sai; - relatiile stabilite firmei cu furnizorul; - specificul activitatii; - conjunctura economica; - politica de credit practicata pe piata.

Tabel 5.6

VITEZA DE ROTATIE A CREDITULUI-FURNIZOR

Fig.5.5 VITEZA DE ROTATIE A CREDITULUI-FURNIZOR

In anul 2008 datoriile fata de furnizori se roteau prin cifra de afaceri de 58,64 ori, achitandu-se intr-un termen de 6,14zile. Fata de anul 2007, valoarea indicatorului a crescut 47,02 rotatii iar durata medie a unei zile a scazut cu 24,83 zile, ceea ce inseamna o majorare a platilor furnizorilor, acest fapt generand efecte negative asupra trezoreriei, in sensul ca intreprinderea a efectuat plati la intervale scurte de timp, imobilizand disponibilitatile pentru decontarile cu furnizorii, in timp ce putea opta pentru o gestionare mai profitabila a resurselor financiare.

Modificarea duratei in zile a unei rotatii de la o perioada la alta se poate calcula cu relatia:

Aceasta abatere poate fi explicata pe seama modificarii urmatorilor factori de influenta:

pe seama modificarii soldului furnizorilor:

= 7,74 - 30,97 = -23,23 zile

= 7,70 - 6,14 = +1,56 zile

pe seama modificarii cifrei de afaceri:

zile

zile

Tabel 5.7

ANALIZA FACTORIALA A VITEZEI DE ROTATIE A FURNIZORILOR

Pentru perioada 2007- 2008 se constata o accelerare a vitezei de rotatie a furnizorilor care a condus la o scadere a duratei in zile a unei rotatii cu 24,83zile. Aceasta situatie este nefavorabila intreprinderii deoarece a redus durata de plata catre furnizori. Acest fapt se datoreaza:

scaderii soldului mediu al furnizorilor in 2008 fata de 2007 cu 75,02%, cu efect negativ, deoarece conduce la reducerea duratei in zile a rotatiei furnizorilor cu 23,23 zile;

majorarii cifrei de afaceri cu 26,01% in anul 2008 fata de 2007, cu efect negativ asupra indicatorului, ducand la reducerea duratei rotatiei furnizorilor cu 1,6 zile.

Pentru perioada 2008 - 2009, viteza de rotatie a furnizorilor a crescut cu 23,86 rotatii fata de anul precedent, ceea ce inseamna o scadere a duratei in zile a unei rotatii cu 1,78 zile, fapt datorat:

cresterii soldului mediu al furnizorilor in 2009 fata de 2008 cu 76,42%, cu efect pozitiv, majorand durata in zile a rotatiei creditului furnizor cu 1,56 zile;

sporirii cifrei de afaceri cu 76,42% in anul 2009 fata de 2008, cu efect negativ asupra indicatorului, ducand la reducerea duratei in zile a furnizorilor cu 3,34 zile.

Tabel 5.8

Compararea ratei de gestiune a clientilor cu rata de gestiune a furnizorilor

Dupa cum se poate observa, incepand cu 2008, exista o necorelare majora intre viteza de rotatie a clientilor si a furnizorilor, ceea ce va crea probleme de lichiditate societatii in viitorul apropiat.

ANALIZA PERFORMANTELOR FINANCIARE

Analiza dinamica structurala si factoriala a profitului din cazare

In cazul unitatilor de turism (cu referire la activitatea de cazare), principalele modele de analiza ce se pot avea in vedere sunt:

 

unde:

P = profitul aferent cifrei de afaceri din activitatea de cazare

Nt = numarul de turisti; Ntz = numarul de zile turist;

CA = cifra de afaceri din activitatea de cazare;

Lzd = locuri de cazare disponibile;   Lzo = locuri de cazare ocupate;

= tarif mediu pe zi turist  = cost mediu pe zi turist

In cele ce urmeaza vom incerca sa analizam profitul aferent cifrei de afaceri din cazare, pe baza datelor avute la dispozitie:

Tabel 6.1

INDICATORI UTILIZATI IN ANALIZA FACTORIALA A PROFITULUI DIN ACTIVITATEA DE CAZARE

Analiza factoriala pe baza modelului:

Fig. 6.1 EVOLUTIA PROFITULUI AFERENT CIFREI DE AFACERI

DIN ACTIVITATEA DE CAZARE

Evolutia in marimi absolute si relative a profitului aferent cifrei de afaceri din cazare se prezinta astfel:

Tabel 6.2

EVOLUTIA PROFITULUI AFERENT CIFREI DE AFACERI DIN ACTIVITATEA DE CAZARE

Se constata ca profitul aferent cifrei de afaceri din cazare mentine pe intreaga perioada de analiza un trend crescator.

El creste in 2008 fata de 2007, in marimi absolute, cu 126. mii lei, ceea ce reprezinta, in marimi relative, o crestere cu 521,07% (de peste 5 ori) fata de perioada de baza, considerata 2007.

In exercitiul financiar 2009, profitul aferent cifrei de afaceri din cazare creste in marimi absolute cu 360 mii lei fata de anul precedent, 2008, ceea ce in marimi relative echivaleaza cu o crestere de 239,63% (de peste 2 ori) fata de anul considerat baza, 2008.

Factorii de influenta sunt:

ΔNt

ΔNtz/Nt

ΔCA/Ntz

ΔP/CA

Masurarea influentei factorilor:

1. Influenta modificarii numarului de turisti:

perioada 2007-2008

=

lei

perioada 2008-2009

=

lei

2. Influenta modificarii duratei medii a sejurului:

perioada 2007-2008

=

lei

perioada 2008-2009

=

lei

3. Influenta modificarii tarifului mediu pe zi turist:

perioada 2007-2008

=

lei

perioada 2008-2009

=

lei

4. Influenta modificarii profitului la 1 leu cifra de afaceri din cazare

perioada 2007-2008

=

lei

perioada 2008-2009

=

lei

Tabel 6.3

ANALIZA FACTORIALA A PROFITULUI AFERENT CIFREI DE AFACERI DIN CAZARE

Pentru intreaga perioada analizata, cea mai mare influenta asupra profitului aferent cifrei de afaceri din activitatea de cazare a avut-o profitul la 1 leu cifra de afaceri.

In perioada 2007-2008, cresterea numarului de turisti cazati cu 16% a condus la majorarea profitului aferent cifrei de afaceri din cazare cu 3.990 lei. Prelungirea sejurului mediu de la 3 la 3,5 zile a condus la o majorare a indicatorului analizat cu 4.705 lei. Cumulat, influenta celor doi factori de influenta este favorabila, deoarece hotelul nu numai ca a atras mai multi turisti, dar a reusit sa-i determine sa-si prelungeasca sederea fata de anul precedent. Strategia firmei, se pare, a fost de a diminua putin preturile, pentru a-si imbunatati situatia pe piata, si a dat roade. Desi scaderea incasarilor medii pe turist a condus la diminuarea profitului aferent cifrei de afaceri din activitatea de cazare, a fost compensata de cresterea numarului de turisti si de influenta duratei prelungite a sejurului. Cresterea profitului la un leu cifra de afaceri de peste 6 ori a influentat major, in bine, evolutia profitului aferent cifrei de afaceri din cazare.

In perioada 2008-2009, cresterea cu 4,9% a numarului de turisti cazati a condus la o crestere a profitului aferent cifrei de afaceri din cazare cu 7.447 lei. Prelungirea duratei medii de sejur cu 1,5 zile - de la 3,5 zile in 2008 la 5 zile in 2009 - a condus la cresterea indicatorului cu 67.680 lei. Fata de perioada precedenta, in 2009 incasarile pe zi turist cresc cu 64,9%, ceea ce a condus la cresterea profitului aferent activitatii de cazare cu 150.750 lei. Situatia reflecta o ameliorare a activitatii de cazare, in cazul in care aceasta crestere se datoreaza in special imbunatatirii calitatii serviciilor, si nu cresterii preturilor de consum. Cresterea profitului aferent unui leu cifra de afaceri a condus la majorarea profitului din activitatea de cazare cu 134.864 lei. Putem aprecia, coroborand influentele, ca situatia este favorabila, cresterea profitului aferent cifrei de afaceri din cazare datorandu-se, in principal, ameliorarii conditiilor calitative, pe baza eforturilor interne.

Analiza rentabilitatii economice

Rata rentabilitatii economice masoara performantele activului total al intreprinderii, fara a tine cont de modul de procurare a capitalurilor (proprii sau imprumutate) alocate pentru constituirea acestui activ. Din acest motiv se spune ca rata rentabilitatii economice este independenta de politica de finantare promovata de intreprindere.

Rentabilitatea economica se poate determina pe baza relatiei:

unde: R_e= rata rentabilitatii economice

RE= rezultatul exploatarii

AT= activ total

Modelele de analiza se bazeaza pe descompunerea ratei de rentabilitate in rate explicative care evidentiaza caile prin care se poate spori rentabilitatea economica a intreprinderilor.

Analiza ratei rentabilitatii economice in raportul RE/AT

Tabel 6.4

RATA RENTABILITATII ECONOMICE IN RAPORTUL RE/AT

Fig. 6.2 EVOLUTIA RENTABILITATII ECONOMICE

Pe intreaga perioada de analiza, rentabilitatea economica se situeaza mult sub nivelul minim acceptabil. Evolutia sa este oscilanta, cu un maxim in exercitiul 2008, urmat de o scadere de mai mult de jumatate de procent in 2009.

In cele ce urmeaza, vom analiza evolutia ratei rentabilitatii economice pe baza modelului:

Unde: = viteza de rotatie a activelor totale

= rata rentabilitatii comerciale

Modelul factorial este:

AT

CA

Re

Tabel 6.5

INDICATORI UTILIZATI IN ANALIZA FACTORIALA

Perioada 2007-2008

Variatia rentabilitatii economice in marimi absolute:

R_e=R_e2008-R_e2007 = 2,56 - 0,77 = +1,78%

a)Influenta modificarii vitezei de rotatie a activelor totale

-

a1)Influenta modificarii activelor totale

=

= (4.581.808/17.626.078)

a2)Influenta modificarii activelor totale

= 0,53 - 0,42 = +0,11%

b)Influenta modificarii rentabilitatii comerciale

= 2,56 - 0,53 = +2,03%

Perioada 2008-2009

Variatia rentabilitatii economice in marimi absolute:

R_e=R_e2009-R_e2008 = 1,99 - 2,56 = -0,57%

a)Influenta modificarii vitezei de rotatie a activelor totale

=

a1)Influenta modificarii activelor totale

=

= (5.773.583/44.778.349)

a2)Influenta modificarii activelor totale

= 1,8 - 1,02 = +0,78%

b)Influenta modificarii rentabilitatii comerciale

= 1,99 - 1,80 = +0,19%

Tabel 6.6

ANALIZA RENTABILITATII ECONOMICE IN RAPORTUL RE/AT

In anul 2008 fata de anul 2007 rentabilitatea economica a crescut cu 1,76%. Aceasta modificare se datoreaza:

scaderii vitezei de rotatie a activului total de la 0,44 la 0,33 rotatii pe an, care a determinat scadere a rentabilitatii economice cu 0,24%. Prin intermediul vitezei de rotatie a activului isi transmit influenta:

- cresterea activului total cu 86,31%, care a avut un efect negativ asupra rentabilitatii   economice, contribuind la scaderea acesteia cu 0,35%

- cresterea cifrei de afaceri cu 26,01% a avut un efect pozitiv asupra indicatorului, contribuind la majorarea acestuia cu 0,11%

cresterea rentabilitatii comerciale de la 1,6% in anul 2007 la ,7,81% in anul 2008 a avut un efect pozitiv asupra rentabilitatii economice, conducand la o crestere puternica a acesteia, cu 2,03%, care a compensat scaderea datorata incetinirii vitezei de rotatie a activului total.

In anul 2009 fata de anul 2008 rentabilitatea economica a scazut cu 0,57%. Aceasta modificare se datoreaza:

reducerea vitezei de rotatie a activului total de la 0,33 rotatii in anul 2008 la 0,23 rotatii in anul 2009, cu 0,10 rotatii, care a influentat negativ indicatorul, in sensul reducerii rentabilitatii economice cu 0,76%;aceasta modificare este determinata de:

- cresterea activului total cu 154,05%, care a avut un efect negativ asupra rentabilitatii   economice in sensul reducerii acesteia cu 1,54%;

- crestere cifrei de afaceri intr-un ritm inferior activului total, cu 76,42%, nu a reusit sa compenseze efectele negative ale investitiilor masive realizate si inca nefructificate, desi a condus la o crestere a rentabilitatii economice cu 0,78%;

cresterea usoara a rentabilitatii comerciale cu 0,94% a avut un efect pozitiv asupra rentabilitatii economice, deoarece a condus la o crestere a acesteia cu 0,19%. Din pacate, aceasta crestere nu a putut compensa scaderea datorata incetinirii vitezei de rotatie a activului total.

Analiza rentabilitatii economice aferente activitatii de cazare

Putem analiza rentabilitatea economica aferenta activitatii de cazare pe baza relatiei:

,

de unde

unde:

Re_cazare = rentabilitatea economica aferenta activitatii de cazare

CA_cazare = cifra de afaceri aferenta activitatii de cazare

= profitul la 1 leu cifra de afaceri din cazare

AT_cazare = activul total utilizat pentru activitatea de cazare

Modelul factorial este:

AT_cazare

Nt - numar de turisti

CA_cazare - durata sejurului

Re  - cifra de afaceri pe zi

Tabel 6.7

INDICATORI UTILIZATI IN ANALIZA

Perioada 2007-2008

Variatia rentabilitatii economice aferenta activitatii de cazare in marimi absolute:

R_e=R_e2008-R_e2007 = 1,06 - 0,36 = +0,7%

a)Influenta modificarii activelor totale aferente activitatii de cazare:

=

=

b)Influenta modificarii cifrei de afaceri din activitatea de cazare:

=

=

b1)Influenta modificarii numarului de turisti

=

b2)Influenta modificarii duratei medii a sejurului

=

b3)Influenta modificarii incasarilor pe zi turist

=0,39 - 0,44 = -0,05%

c)Influenta modificarii profitului mediu la 1 leu cifra de afaceri din cazare

=

= 1,06 - 0,39 = +0,67%

Perioada 2008-2009

Variatia rentabilitatii economice aferenta activitatii de cazare in marimi absolute:

R_e=R_e2009-R_e2008 = 1,28 - 1,06 = +0,22%

a)Influenta modificarii activelor totale aferente activitatii de cazare:

=

=

b)Influenta modificarii cifrei de afaceri din activitatea de cazare:

=

=

b1)Influenta modificarii numarului de turisti

=

b2)Influenta modificarii duratei medii a sejurului

=

b3)Influenta modificarii incasarilor pe zi turist

=1,04 - 0,63 = +0,41%

c)Influenta modificarii profitului mediu la 1 leu cifra de afaceri din cazare

=

= 1,28 - 1,04 = +0,24%

Fig. 6.3 EVOLUTIA RENTABILITATII ECONOMICE

DIN ACTIVITATEA DE CAZARE

Se observa ca, pe intreaga perioada de analiza, rentabilitatea economica din activitatea de cazare se situeaza mult sub limita minima, apropiindu-se de zero. Cu toate acestea, situatia este in ameliorare continua, deoarece indicatorul prezinta un trend crescator.

Tabel 6.8

ANALIZA RENTABILITATII ECONOMICE DIN ACTIVITATEA DE CAZARE

In anul 2008 fata de anul 2007 rentabilitatea economica din activitatea de cazare a crescut cu 0,7%. Aceasta modificare se datoreaza:

cresterea activelor totale aferente activitatii de cazare in 2008 fata de 2007 cu 108,74% a condus la evolutia in sens opus a rentabilitatii aferente activitatii de cazare cu 0,19%

cresterea cifrei de afaceri de la un an la altul cu 26,04% a condus la cresterea indicatorului analizat cu 0,22%. Prin intermediul cifrei de afaceri din activitatea de cazare isi transmit influenta:

- cresterea numarului de turisti de la 12.150 la 14.150 persoane a condus la cresterea, pe baze cantitative, a rentabilitatii economice aferente activitatii de cazare cu 0,22%;

- prelungirea duratei medii a sejurului de la 3 la 3,5 zile a avut ca efect o crestere, datorata in principal eforturilor calitative de a face sederea cat mai agreabila, a rentabilitatii economice aferenta activitatii de cazare cu 0,20%;

- scaderea incasarilor medii pe zi turist de la 64 la 57 lei a condus la diminuarea rentabilitatii economice aferente activitatii de cazare cu 0,05%

cresterea profitului mediu la un leu cifra de afaceri din activitatea de cazare a condus la cresterea rentabilitatii economice din activitatea de cazare cu 0,67%.

In anul 2009 fata de anul 2008 rentabilitatea economica din activitatea de cazare a crescut cu 0,22%. Aceasta modificare se datoreaza:

cresterea activelor totale aferente activitatii de cazare in 2009 fata de 2008 cu 181,16% a condus la evolutia in sens opus a rentabilitatii aferente activitatii de cazare cu 0,64%. Dupa cum se poate observa, pe intreaga perioada de analiza societatea se afla intr-o faza de investire, rezultatele fiind asteptate in viitorul apropiat.

cresterea cifrei de afaceri pentru activitatea de cazare de la un an la altul cu 150,04% a condus la cresterea rentabilitatii aferente cu 0,62%. Dupa cum se poate observa, rezultatele procesului de investire incep sa se vada destul de devreme. Prin intermediul cifrei de afaceri din activitatea de cazare isi transmit influenta:

- cresterea numarului de turisti de la 14.150 la 14.850 persoane a condus la cresterea, pe baze cantitative, a rentabilitatii economice aferente activitatii de cazare cu 0,02%;

- prelungirea duratei medii a sejurului de la 3 la 3,5 zile a avut ca efect o crestere, datorata in principal eforturilor calitative de a face sederea cat mai agreabila, a rentabilitatii economice aferenta activitatii de cazare cu 0,20%;

- cresterea incasarilor medii pe zi turist de la 57 la 94 lei a condus la evolutia in acelasi sens a rentabilitatii economice aferente activitatii de cazare cu 0,41%. Situatia se poate aprecia favorabil, daca aceasta crestere nominala este insotita de o crestere reala a cifrei de afaceri din activitatea de cazare pe zi turist.

cresterea profitului mediu la un leu cifra de afaceri din activitatea de cazare a condus la cresterea rentabilitatii economice din activitatea de cazare cu 0,24%. Situatia exercitiului precedent se prelungeste, favorabil pentru unitate, reflectand o buna gestionare a costurilor, in raport cu tarifele practicate.

Analiza rentabilitatii financiare

Ratele de rentabilitate financiara masoara performanta capitalului propriu, iar in mod indirect, oportunitatea mentinerii acestuia in afacere.

Rentabilitatea financiara remunereaza proprietarii intreprinderii prin acordarea de dividende si cresterea capitalurilor proprii (cresterea rezultatelor), constituind un mijloc de stimulare a participarii la cresterea capitalului social, atat pentru actionarii existenti cat si pentru noii actionari.

Rata rentabilitatii financiare este dependenta de modalitatile de finantare a activitatii, fiind sensibila la modificarea structurii financiare, in special a gradului de indatorare. De asemenea este influentata de regimul de calcul al amortizarilor si provizioanelor, al cheltuielilor deductibile si nedeductibile pentru determinarea bazei de calcul a impozitului pe profit.

Analiza ratei rentabilitatii financiare nete

Rata rentabilitatii financiare nete, care remunereaza proprietarii intreprinderii direct, prin acordarea de dividende si prin cresterea rezervelor si indirect prin alocarea de sume pentru dezvoltarea intreprinderii(in acest caz are loc cresterea valorii acesteia)

Relatia de calcul: R_rfn=

unde: R_rfn= rata rentabilitatii financiare nete

R_n= rezultatul net al exercitiului

C_pr= capitalul propriu

Tabel 6.8

RATA RENTABILITATII FINANCIARE NETE

Fig. 6.4 EVOLUTIA RENTABILITATII FINANCIARE

Rata rentabilitatii financiare prezinta o evolutie oscilanta in perioada 2007-2009 pentru SC ASCA SA, cu un varf de rentabilitate in exercitiul 2008. Pentru intreaga perioada, nivelul ratei se situeaza mult sub cel minim de referinta, ceea ce reflecta o situatie delicata a societatii, cu privire la remunerarea capitalurilor actionarilor.

Modelul factorial si factorii de influenta:

R_rfn=

R_rfn

Tabel 6.9

INDICATORI UTILIZATI IN ANALIZA FACTORIALA

Influenta modificarii factorilor:

Perioada 2007-2008

Modificarea ratei rentabilitatii financiare nete:

3,56 - 0,8 = +2,76

a)Influenta modificarii rotatiei capitalurilor proprii

- =

= 0,33 × 1,41 - 0,8 = 0,47 - 0,8 = -0,33%

b)influenta modificarii rentabilitatii comerciale nete

-

Perioada 2008-2009

Modificarea ratei rentabilitatii financiare nete:

2,33 - 3,56 = -1,23

a)Influenta modificarii rotatiei capitalurilor proprii

- =

= 0,24 × 10,62 - 3,56 = 2,55 - 3,56 = -1,01%

b)influenta modificarii rentabilitatii comerciale nete

-

Tabel 6.10

ANALIZA FACTORIALA A RENTABILITATII FINANCIARE

In anul 2008 fata de anul 2007, rata rentabilitatii financiare a crescut cu 2,76%, ceea ce se apreciaza favorabil, ea fiind explicata prin evolutia urmatorilor facori de influenta:

• incetinirea vitezei de rotatie a capitalului propriu cu 0,23 rotatii care a avut un efect negativ asupra indicatorului, in sensul scaderii acestuia cu 0,33%;
• cresterea rentabilitatii comerciale nete cu 9,21% a avut efect pozitiv asupra indicatorului,in sensul cresterii acestuia cu 7,65%

In anul 2009 fata de anul 2008, rata rentabilitatii financiare a scazut cu 1,23%, ceea ce se apreciaza nefavorabil. Descresterea poate fi explicata prin evolutia urmatorilor facori de influenta:

• incetinirea vitezei de rotatie a capitalului propriu cu 0,10 rotatii a avut un efect negativ asupra rentabilitatii financiare, in sensul scaderii acesteia cu 1,01%;
• scaderea rentabilitatii comerciale nete cu 0,75% a avut efect negativ asupra indicatorului,in sensul scaderii acestuia cu 0,22%.

Analiza ratei de rentabilitate financiara aferenta activitatii de cazare

Putem analiza rentabilitatea financiara aferenta activitatii de cazare pe baza relatiei:

,

de unde

unde:

Rf_cazare = rata de rentabilitatea financiara aferenta activitatii de cazare

CA_cazare = cifra de afaceri aferenta activitatii de cazare

= profitul la 1 leu cifra de afaceri din cazare

Cpr = total capitaluri proprii

Modelul factorial este:

Cpr

Nt - numar de turisti

CA_cazare - durata sejurului

Rf  - cifra de afaceri pe zi

Tabel 6.11

INDICATORI UTILIZATI IN ANALIZA

Perioada 2007-2008

Variatia rentabilitatii economice aferenta activitatii de cazare in marimi absolute:

R_f=R_f2008-R_f2007 = 0,88 - 0,31 = +0,57%

a)Influenta modificarii activelor totale aferente activitatii de cazare:

=

=

b)Influenta modificarii cifrei de afaceri din activitatea de cazare:

=

=

b1)Influenta modificarii numarului de turisti

=

b2)Influenta modificarii duratei medii a sejurului

=

b3)Influenta modificarii incasarilor pe zi turist

=0,33 - 0,37 = -0,04%

c)Influenta modificarii profitului mediu la 1 leu cifra de afaceri din cazare

=

= 0,88 - 0,33 = +0,55%

Perioada 2008-2009

Variatia rentabilitatii economice aferenta activitatii de cazare in marimi absolute:

R_f=R_f2009-R_f2008 = 1,19 - 0,88 = +0,31%

a)Influenta modificarii activelor totale aferente activitatii de cazare:

=

=

b)Influenta modificarii cifrei de afaceri din activitatea de cazare:

=

=

b1)Influenta modificarii numarului de turisti

=

b2)Influenta modificarii duratei medii a sejurului

=

b3)Influenta modificarii incasarilor pe zi turist

=0,97 - 0,59 = +0,38%

c)Influenta modificarii profitului mediu la 1 leu cifra de afaceri din cazare

=

= 1,19 - 0,97 = +0,22%

Fig. 6.5 EVOLUTIA RENTABILITATII FINANCIARE DIN ACTIVITATEA DE CAZARE

Se observa ca, pe intreaga perioada de analiza, rentabilitatea financiara aferenta activitatii de cazare se situeaza mult sub limita minima, apropiindu-se de zero. Situatia este similara rentabilitatii economice, si este si sub acest aspect in ameliorare continua, deoarece indicatorul prezinta un trend crescator.

Tabel 6.12

ANALIZA RENTABILITATII FINANCIARE DIN ACTIVITATEA DE CAZARE

In anul 2008 fata de anul 2007 rentabilitatea financiara din activitatea de cazare a crescut cu 0,57%. Aceasta modificare se datoreaza:

cresterea capitalurilor proprii in 2008 fata de 2007 cu 113,48% a condus la evolutia in sens opus a rentabilitatii financiare aferente activitatii de cazare cu 0,04%

cresterea cifrei de afaceri din activitatea de cazare de la un an la altul cu 26,04% a condus la cresterea indicatorului analizat cu 0,06%. Prin intermediul cifrei de afaceri din activitatea de cazare isi transmit influenta:

- cresterea numarului de turisti de la 12.150 la 14.150 persoane a condus la cresterea, pe baze cantitative, a rentabilitatii financiare aferente activitatii de cazare cu 0,05%;

- prelungirea duratei medii a sejurului de la 3 la 3,5 zile a avut ca efect o crestere a rentabilitatii financiare aferenta activitatii de cazare cu 0,05%;

- scaderea incasarilor medii pe zi turist de la 64 la 57 lei a condus la diminuarea rentabilitatii financiare aferente activitatii de cazare cu 0,04%

cresterea profitului mediu la un leu cifra de afaceri din activitatea de cazare a condus la cresterea rentabilitatii financiare pentru activitatea de cazare cu 0,55%.

In anul 2009 fata de anul 2008 rentabilitatea financiara aferenta activitatii de cazare a crescut cu 0,31%. Aceasta modificare se datoreaza:

cresterea capitalurilor proprii in 2009 fata de 2008 cu 150,12% a condus la evolutia in sens opus a rentabilitatii financiare aferente activitatii de cazare cu 0,49%.

cresterea cifrei de afaceri pentru activitatea de cazare de la un an la altul cu 150,04% a condus la cresterea rentabilitatii financiare aferente cu 0,58%.Prin intermediul cifrei de afaceri din activitatea de cazare isi transmit influenta:

- cresterea numarului de turisti de la 14.150 la 14.850 persoane a condus la cresterea, pe baze cantitative, a rentabilitatii financiare aferente activitatii de cazare cu 0,02%;

- prelungirea duratei medii a sejurului de la 3,5 la 5 zile a avut ca efect o crestere, datorata in principal eforturilor calitative, a rentabilitatii financiare aferenta activitatii de cazare cu 0,18%;

- cresterea incasarilor medii pe zi turist de la 57 la 94 lei a condus la evolutia in acelasi sens a rentabilitatii financiare aferente activitatii de cazare cu 0,38%.

cresterea profitului mediu la un leu cifra de afaceri din activitatea de cazare a condus la cresterea rentabilitatii financiare din activitatea de cazare cu 0,22%.

cONCLUZII

Analiza economico si financiara este un proces complex de cunoastere a starii economico-financiare a unui agent economic, in conditii concrete de loc si timp, folosind metode adecvate si indicatori specifici in vederea individualizarii si dimensionarii factorilor si cauzelor cu actiune pozitiva sau negativa, care au determinat o anumita conditie economico-financiara, in scopul reglarii prin decizii tactice si strategice a echilibrului dintre lichiditatea activelor si exigibilitatea elementelor de pasiv, a echilibrului functional dintre nevoile curente si resursele implicate, precum si a corelatiei globale a costului resurselor cu randamentul intrebuintarilor.

Prezenta lucrare vizeaza o analiza a activitatii financiare a unui operator economic ce functioneaza de ani buni in domeniul turismului, pe baza unor indicatori programati, si are ca scop analiza asigurarii echilibrului economic si financiar, ca baza pentru fundamentarea masurilor care vizeaza expansiunea si cresterea economica.

In capitolul 1 din lucrare, dupa o prezentare succinta a agentului economic , au fost analizati principalii indicatori economico-financiari pentru perioada 2007-2009, dupa cum urmeaza: cifra de afaceri, valoarea adaugata, veniturile totale, cheltuielile totale, rezultatele brute si nete ale exercitiului., pe baza carora au fost determinate si reprezentate grafic, ratele de profitabilitate (rata profitabilitatii comerciale, profitabilitatea veniturilor totale, profitabilitatea resurselor consumate). S-a concluzionat faptul ca profitabilitatea comerciala a inregistrat o evolutie oscilanta pe toata perioada analizata, cu un salt de la 2007 la 2008, valorile mici obtinute in toti cei trei ani analizati aratand faptul ca nivelul de profitabilitate degajat de intreprindere in activitatea desfasurata este scazut.

In capitolul 2 din prezenta lucrare, s-a efectuat o analiza a structurii patrimoniului societatii pe baza ratelor de structura ale activului (rata activelor imobilizate, a imobilizarilor corporale si necorporale, a imobilizarilor financiare, rata activelor circulante, a stocurilor, a creantelor si a disponibilitatilor), precum si a ratelor de structura ale pasivului: rata stabilitatii financiare, rata autonomiei financiare si ratele indatorarilor.

Pe baza indicatorilor determinati la cap. 1 si 2, s-a trecut in capitolul 3 la analiza echilibrului financiar al societatii comerciale, determinandu-se nivelul si dinamica fondului de rulment, necesarul de fond de rulment si analiza trezoreriei nete.

In capitolul 4 lucrarea analizeaza ratele de finantare pun in evidenta modalitatile de finantare ale investitiilor intreprinderii, care pot fi strategice, de exploatare si de echilibru. Pentru analiza echilibrului prin ratele de finantare au fost folositi urmatorii indicatori: rata finantarii stabile, rata finantarii activelor imobilizate din capitaluri proprii, rata finantarii ciclice si rata finantarii globale.

Capitolul 5 a avut ca obiect ratelor de gestiune, care urmaresc completarea informatiilor statice cu valoarea descriptiva rezultata din analiza echilibrului financiar si a lichiditatii intreprinderii cu informatii care reflecta manifestarea dinamica a echilibrului financiar. Exprimarea sintetica a modului de gestionare a resurselor se realizeaza prin viteza de rotatie a lor cu ajutorul carora se masoara durata in timp necesara parcurgerii tuturor fazelor ciclului de exploatare si comercializare. Au fost determinate astfel viteza de rotatie a activelor imobilizate (necorporale, corporale si cele financiare), viteza de rotatie a activelor circulante, precum si viteza de rotatie a datoriilor curente.

In capitolul urmator, lucrarea prezinta o analiza dinamica si structurala a factorilor profitului din cazare, pe baza unor modele de calcul a variatiei rezultatelor sub influenta modificarii variabilelor: nr. de turisti, durata sejurului, tarifului mediu pe zi, modificarii profitului la 1 leu cifra de afaceri din cazare, precum si analiza rentabilitatii economice si a rentabilitatii financiare.

Tabloul sinteza a echilibrul economic si financiar a societatii a fost determinat pe baza unor indicatori speecifici, calculati pentru o perioade de 3 ani 2007-2009, dupa cum urmeaza:

Dupa cum se observa din tabloul de sinteza, societatea analizata are o situatie financiara relativ buna, insa lipsa de incredere a factorilor decizionali in capacitatea structurilor de cazare de a aduce profit a condus la limitarea activitatii si amanarea retehnologizarii societatii. Concluziile pe care le putem trage pentru principalii indicatori analizati in aceasta lucrare sunt prezentati mai jos:

Gestiunea creantelor si datoriilor

Atat in ceea ce priveste gestiunea creantelor, cat si gestiunea creditului furnizor, societatea inregistreaza o inrautatire a gestiunii resurselor, insa, pe de alta parte, corelarea intre durata creditului client si a creditului furnizor pastreaza situatia la limita de acceptabilitate. Gestiunea corelata a datoriilor si a creantelor totale este excedentara, generand efecte pozitive asupra trezoreriei.

Structura financiara

Din punctul de vedere al ratelor de structura ale pasivului, care reflecta modul de formare a resurselor financiare pe termene si surse de provenienta, se poate conchide ca firma are o structura satisfacatoare, cu un grad scazut de autonomie financiara globala foarte ridicat. Stabilitatea financiara se incadreaza in limite normale.

Din punctul de vedere al ratelor de structura ale activului, care reflecta utilizarea, termenele si gradul de lichiditate al elementelor patrimoniale de natura mijloacelor economice se observa ca rata activelor imobilizate are o tendinta de crestere pe cand rata activelor circulante are o tendinta de reducere. Analizand in contextul activitatii, situatia este favorabila pentru societate, deoarece reflecta incercarea structurilor de management de a revitaliza activitatea si de a imbunatati conditiile de cazare.

Echilibrul financiar

Din perspectiva echilibrului financiar pe termen lung (fondul de rulment) societatea are o situatie satisfacatoare. Din perspectiva echilibrului financiar curent insa (necesarul de fond de rulment), situatia este precara in primul an de analiza, imbunatatindu-se insa in urmatorii doi ani.

Din punct de vedere al trezoreriei nete, aceasta este pozitiva pe intreaga perioada de analiza, reflectand un echilibru financiar pe termen foarte scurt.

Performantele financiare si rentabilitatea

Performantele financiare indica o tendinta de crestere a eficientei globale a activitatii, a capacitatii de dezvoltare a firmei. Aceasta se traduce printr-o crestere a cifrei de afaceri si a valorii adaugate pe intreaga perioada de analiza, atat pe global cat si din activitatea de cazare.

Rata rentabilitatii economice si rata rentabilitatii financiare au o evolutie buna, insa se situeaza cu foarte mult sub nivelul minim de referinta.

Din analiza rentabilitatii economice si financiare pe societate, comparativ cu rentabilitatile din activitatea de cazare, putem concluziona ca, in urma investitiilor realizate incepand cu anul 2007, cazarea a devenit motorul rentabilitatii generale a firmei.

In ceea ce priveste posibilitatile de ameliorare a situatiei financiare a societatii, putem sugera:

imbunatatirea politicii de gestiune a resurselor, reducand la minim creditul client si respectand termenele de plata a datoriilor, pentru mentinerea credibilitatii;

majorarea valorii adaugate de firma, prin reducerea costurilor si eficientizarea activitatii, cu obligativitatea mentinerii sau chiar imbunatatirii calitatii serviciilor;

corelarea tarifelor practicate la piata si la conjunctura economica, pentru a imbunatati performantele financiare si rentabilitatea.

BIBLIOGRAFIE

1. Robu, Valceanu, Georgescu - Analiza economico-financiara, Ed. Economica, Bucuresti, 2006

2. Buse L., Siminica M., Circiumaru A., Analiza economico-financiara, Editura Sitech, Craiova, 2008

3. Gheorghiu Al. - Analiza economico-financiara la nivel microeconomic,
Ed. Economica, Bucuresti, 2004

4. Alexandru Buglea - Analiza situatiei financiare a intreprinderii, Editura Mirton, Timisoara, 2004;

5. Ion Stancu - Finantele intreprinderilor. Analiza si gestiunea financiara - Editura Economica, Bucuresti, 2006;

6. Ioan Mihai, Alexandru Buglea, Petru Stefea - Analiza financiara a Intreprinderii, Editura Mirton, Timisoara, 1999;

7. A. Isfanescu, C. Stanescu, A. Baicusi - Analiza economico - financiara, Editura Econonica, Bucuresti, 1999;

8. Dumitru Margulescu, Maria Niculescu, Vasile Robu, - Diagnostic economico - financiar. Concepte, metode, tehnici, Editura Romcart, Bucuresti, 1994;

9. Dumitru Margulescu si colectiv - Analiza economco-financiara, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 1999

10. Maria Niculescu, - Diagnostic global strategic, Editura Economica, Bucuresti, 1997;

11. x x x Bilantul contabil, Contul de profit si pierderi, Anexele la bilant pe anii 2007-2009.

ANEXE

ANEXA 1 - SITUATIA FINANCIARA

[ lei ]

ANEXA 2 - CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

[ lei ]

ANEXA 3 - TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE

[ lei ]

ANEXA 4 - INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI