Secolul al XIX-lea

Secolul al XIX-lea

I.     Progres Social si Stiintific

Cele doua evenimente majore de la sfarsitul sec. XVIII-lea:

Revolutia Americana ~ 1776~

Revolutia Franceza ~1789~

Au influentat gandirea umanitatii in prima jumatate a sec XIX-lea , dand nastere miscarilor sociale din Europa, soldate cu prabusirea feudalismului si instalarea marii burghezii.

Ganditorii germani vor amplifica si evidential rolul experientei in cunoastere    , perspective intelepciunii dialetice a realitatii(Greg Wilhelm Friedrich Hegel) centrarea filosofiei asupra naturii si omului(Ludwig Feurbach), explicatia stiintifica a comportamentului uman in istorie(Karl Marx).

In domeniul stiintelor naturii , metoda experimentala aduce contributii memorabile:

-legea conservarii si a transformarii masei si energiei;

- miscare browniana si existenta nucleului in celule animale si vegetale;

-teoria celulara ~ baza de organizare a structurilor animale si vegetale;

~ Claude Bernard - fixeaza criteriile generale ale experimentarii in biologie si medicina

~Charles R. Darwin- elaboreaza teoria selectiei naturale, enuntand legile generale ale evolutiei speciei

~ L Pasteur -~cu descoperiri fundamentale in microbiologie , teoria microbiologica a blilor infectioase si imunologie realizarea vaccinurilor impotriva holerei aviare, antraxului si turbarii

~ Robert Koch - cultiva pe medii solide bacteriile tuberculozei, antraxului si holerei

~ Victor Babes impreuna cu Victor A. Cornil elaboreaza primul tratat de bacteriologie din lume, descoperind si fenomenul imunitatii passive perfectionand tratamentul antirabic prin asocierea vaccinului cu serul antirabic.

-Aparitia unor mari clinicieni ce introduc metode de examinare

Rene Teophille Laennec - introduce auscultatia, canstruind si crimele stetoscoape auriculare; Jean Nicolas Corvisar introduce percutia ; Ioseph Lister introduce sistemul antiseptic ( Pastor introducand asepsia) .

-Tinuturi ca : America de Nord, America de Sud, Australia, au fost colonizate de europeni in epoca moderna si premoderna, ramanand din punct de vedere cultural si religios europene.

-Zone din Asia si Africa nu au fost convertite cultural si religios la orientarile europene.

-Portugalia este prima care isi realizeaza un imperiu colonial : Africa, Asia de Est, India si Brazilia

-Spania s-a indreptat spre apus : Indiile Occidentale si cele doua Americi.

-Atat portughezi, cat si spaniolii au incercat sa crestineze intreaga populatie autohtona .

-Pe continentul American , dupa cucerirea Mexicului , in capitala Mexico-City v-a fi costruit primul spital de pe continentul American, ulterior luand fiinta prima scoala medicinala din America, in cadrul Universitatii Mexicane ~1575~.

-La Montreal, surorile Ursuline vor organiza primele instruiri pentru nurse, pe continentul American dupa 1641 .

-Franta si Anglia au manifestat un interes deosebit pentru colonizarea Americii de Nord.

-Pe la inceputul colonizarii continentului American s-au confruntat cu numeroase epidemii aduse din Europa prin sosirea colonistilor, ce a dus la disparitia populatiilor bastinase.

-Asistenta medico-sanitara comunitara se limita la urmarirea unor indicatori de sanatate .

-In teritoriile ce vor deveni S.U.A.; in 1751 se fondeaza primul spital la Philadelhia la indemnul lui Benjamin Fracklin .

-Acesta era convins ca societatea  era datoare sai protejeze pe cei saraci, nebuni, bolnavi si batrani.

-Revolutia industriala din sec XVIII-lea, distruge baza economica al sistemului colonial, ducand la aparitia unor   state-natiuni independente in cele trei Americi.

-Noile state ramanand in mare parte europene .

-Dupa revolutia Americana, ia fiinta Departamentul American pntru Sanatate (D.A.S.).

-La NewYork v-a lua fiinta un comitet pentru sanatate publica ale caror obiective erau:

-urmarirea calitatii apei;

-construirea sistemului de canalizare;

-desecarea mlastinilor;

-plantarea de pomi si cultivarea legumelor;

-inhumarea mortilor etc.

-Pregatirea cadrelor medicale se desfasura conform unei legi care preciza obligativitatea insusirii unor notiuni teoretice .

-Conditiile de igiena ale spitalului erau foarte proaste, spitalul reprezentand locul unde saracii erau dusi ca sa moara.

-S-au constituit asociatii de voluntari pentru sanatate : ~Societatea Domnelor Milostive care isi propuneau intr-ajutorarea omenilor bolnavi si saraci.

-1886 la Philadephia ia nastere asociatia nurselor vizitatoare care supraveghau ingrijirea bolnavilor la domiciliu.

-Acestea supraveghand respectarea restrictiilor medicului, efectuarea tratamentelor, masurarea si notarea temperaturii si pulsului pacientilor aflati in ingrijire.

-Asociatia Medicala Americana este infiintata in 1847, ce va infiinta la randul ei un comitet de igiena insarcinat cu efectuarea unor studii sanitare si infiintarea unor sisteme de evidenta ale starii.

-In 1878 se infiinteaza serviciul spitalului de marina pentru a oferi ingrijiri marinarilor bolnavi si infirmi , formand un cadru organizat pentru activitatea de carantina nationala si impeidicarea intrarilor prin port a bolnavilor cu boli infecto-contagioase.

-Serviciul spitalului de marina a constat una dintre primele incercari de pregatire a asigurarilor medicale de sanatate.

-La sfarsitul sec XIX-lea, bogatii americani au inceput sa se intereseze de actiunile de caritate .

-Finantand asezarile medicinale in cartierele sarace din metropole.

-Lilian Wald si Mary Brewster, nurse instruite, au organizat un serviciu de viz a oamenilor bolnavi si saraci la domiciliu.

-Lilian walt sa implivat in fol met epidemiologice in campanile de politica sociala .

-A avut o contributie importanta la organizarea nursingului comunitar -disponibilitatea ingrijirilor comunitare la domiciliu

-Stabilirea unui sistem de salarizare pentru nurse

-Scaderea indicatorului de morbiditate si mortalitate

-Informatiile unui birou pentru copii orfani

-Legi privind calitatea alimentelor consummate

-Educatie speciala pentru copii cu handicap

-Ajutor pentru imigranti Etc.

Dreptul fiecarui individ la Ingrijiri de Sanatate

Secolul al XIX-lea reprezinta fara indoiala epoca evolutiilor industriale. In mod paradoxal, fenomene ca dezvoltarea thenologica, urbanizarea, aparitia locurilor de munca sunt insotite de o recrudescenta a saraciei. Pe fondul uniu sistem economic capitalist, in care lipsesc masurile legale de productia sociala asistam la:

-aparitia miscarilor muncitoresti nascute din necesitatea obtinerii unor drepturi sociale si materiale in concordanta cu progresul tehnologic si social;

-infiintarea "caselor pentru ajutoare", aparute din necesitatea solidaritatii umane; ele sunt stramosul organizatiilor sindicale si al Caselor de Ajutor Reciproc;

-iau nastere partidele politice, ale caror programe prioritare prevad revendicari sociale precum : dreptul la munca, emanciparea femeii, scolarizarea obligatorie etc.

Aparitia "caselor pentru ajutorare" create in mijlocul marilor zone industriale , va asigura la inceput doar o compensatie minima muncitorilor accidentati si bolnavi. Aparitia pincipiului "dreptul la ingrijiri" este legata de infiintarea "Crucii Rosii Internationale", opera elvetianului Henry Dunant.

Omul de afaceri Henry Dunant a fost impresionat de sulpiciul si lipsa de ingrijiri la care erau supusi soldatii in timpul luptelor de la Solferino din anul 1895, intre armatele auatriece si cele franco-italiene.

Henry Dunant va publica la Geneva in anul 1862 cartea "O amintire de la Solferino". Cu aceasta ocazie el va propune infiintarea in fiecare tara a unor "Societati de ajutorare " a militarilor raniti in confrutarile armate, capabile sa acorde ajutor serviciilor militare in caz de necesitate.

La 17 februarie 1863, la Geneva se va reuni un comitet format din 5 persoane cu scopulde a pregati o Conferinta Internationla lin vederea discutarii unor aspecte legate de sprijinirea serviciilor sanitare si de acordarea de ajutor tuturor militarilor raniti.

In luna octombrie din anul 1863 se reuseste organizarea la Geneva a acestei Conferinte internationale, ocazie cu care "Comitetul celor 5" se transforma in Comitetul International al Crucii Rosii. Aceasta avea ca deviza "pregatirea in timp de pace pentru afi de ajutor in timp de razboi".

La 8 august 1864, Comitetul International reuseste organizarea la Geneva a acestei conferinte cu ajutorul guvernului elvetian, o Conferita diplomatica la care au luat parte guvernele din unsperezece tari europene si Statele Unite ale Americii. Textul pregatit de Comitetul International, cunoscut sub numele de "Conventia pentru ameliorarea soartei militarilor raniti din armatele in campanie " marcheaza o data importanta in istoria umanitatii. Conventia stipula:

"Ambulantele, spitalele militare, personalul sanitary vor fi recunoscute ca neuter, si ca atare vor fi protejate si respectate de catre beligeranti. Militarii raniti sau bolnavivor fi luati in ingrijire de catre natiunea careia ii apartin."

Totodata s-a adoptat ca un semn distinctive - o cruce rosie pe un font alb, - aceasta reprezentand culorile inversate ale federatiei elvetiene (a carei steag e o cruce alba pe un font rosu), ca un omagiu adus neutralitatii Elvetiei.

In timpul razboiului ruso-turc din anul 1875, guvernul turc comunica guvernului elvetian ca pentru ambulantele sale nu ve adopta ca semn distinctive cruce rosie, inlocuind-o cu semiluna rosie. Ulterior, exemplul Turciei va fi urmat de majoritatea tarilor mulsulmane.

In urmatorul deceniu, la "Conventie" vor adera un numar de 22 de state, fiecare dintre ele infiintandu-si Societati Nationale de Cruce 5osie. La initiative printului Dimitrie Ghica si a doctorilor Carol Davilla si Panait Iatropol, la 4 iulie 1876 va lua fiinta Societatea Nationala de Cruce Rosie a Romaniei.

In anul 1899, cu ocazia celei de "a doua Conventii" la Geneva, sfera de activitate a Crucii Rosii se extnde si asupra ranitilor.bolnavilor si membrilor personalului sanitary care participa la razboaiele maritime.

Cea de "a trei Conventie" tinuta in anul 1929 regementeaza tratamentul prizonierilor de razboi. In anul 1949, cu ocazia celei de "a patra Conventii", Crucea Rosie Internationala va lua sub protectie si populatia civila aflata pe teritoriile inamica.

Cu prilejiul Conferintei madicale internationale de la Cannes din aprilie 1919, se adopta urmatoarea propunere: activitatea Crucii Rosii se va desfasura si in timp de pace.

La Paris in data de 5 mai 1919 va lua nastere, Liga Societatilor de Cruce Rosie si Semiluna Rosie ca federatie a Societatilor Nationale.

Deviza sub care activeaza este astfel: "Per Humanitatem ad Pacem "(Prin umanitate spre Pace).

In vara anului 1949, la Geneva, principalele clause impuse in Conventiile anterioare vor fi respectate de catre tarile mambre, acestea referindu-se la:

-tratamente inhumane sau degradante,luarea de ostateci si interzicerea executiilor fara judecata prealeabila;

-tratamentele si ingrijirile medicale trebuie asiguate in egala masura atat amicilor, cat si inamicilor;

-interzicerea transportului de trupe,armament si munitie sub emblema Crucii Rosii si Semilunei Rosii;

-interdictia atacarii armate a spitalelor, mijloacelor de transport si personalului care poarta insemnele Crucii Rosii.

Principiile Crucii Rosii Internationale, aplicate astazi in150 de tari, sunt urmatoarele:

UMANITATEA: Crucea Rosie ajuta sa fie prevenite sis a usureze suferintele umane aparute in orice imprejurare.

Ea favorizeaza intelegerea mutuala, prietenia si cooperarea pentru o pace durabila intre toate popoarele lumii.

IMPARTIALITATEA: Ajutoarele umanitare sunt oferite oricarui individ aflat in suferinta, fara deosebire de rasa, nationalitate sau ideologice.

NEUTRALITATEA: Abtinerea de a fi implicata in conflicte de orice natura: politice, rasiale, religiose, ideologice.

INDEPENDENTA: Societatile nationale sunt independente de guverne si puterea politica, dar sunt supuse legilor ce guverneaza tara respective.

VOLUNTARIAT: Este o institutie care se bazeaza pe activitatea voluntara a membrilor sai.

UNITATE: In fiecare stat exista doar o organizatie de Crucea Rosie sau Semiluna Rosie Nationala, care este deschisa tuturor si isi extinde actiunile umanitare pe intreg teritoriul tarii.

UNIVERSALITATEA: Este o institutie universala, formata din societati nationale care pe langa ndatoririle si drepturile egale, au si obligativitatea de a se intarjutora.

Structura organizatorica actuala este Comisia Permanenta - este formata din 9 membri dintre care : doi membri ai C.I.C.R.-ului, doi ai Ligiisi cinci membri alesi de Conferita Internationala.

Atributiile Comisiei sunt:

-pregatirea Conferintei Internationale a Crucii Rosii;

-rezolvarea problemelor curente intre doua Conferinte Internationale;

-atirbuirea distinctiei Henry Dunant.

Conferinta Internationala a Crucii Rosii si Semilunii Rosii (C.I.C.R.) - reprezinta cea mai inalta autoritate, determinand atat strategiile in planul doctinar cat si in cel al Dreptului Umanitar International.

In Romnia, Societatea de Cruce Rosie realizeaza:

-progarme sociale in favoarea persoanelor defavorizate;

-programe pentru pregatirea populatiei in vederea interventiilor in caz de dezastre si pentru acordarea primului ajutor;

-programul privind pregatirea surorile voluntare de Cruce Rosie;

-programul privind promovarea donarii de sange, in mod benevol si neremunerat;

-programul pentru prevenirea infectarii cu HIV SIDA;

-programul de informare si difuzare a Dreptului International Umanitar;

-programul de cooperare internationala.

IV: Cateva Nume de Referinta in Arta Ingrijirilor de Sanatate

Pana in a doua jumatate al secolului al XIX-lea, arta ingrijirilor de sanatate a ramas monopolul domeniului religios si/sau al actiunilor caritabile al unor persoane sau ale unor grupari filantropice.

Florence Nightingale (1820-1910) cea care a reusit sa impuna nursingul modern ca pe o profesiune cu o identitate autonoma.

Asemenea tinerelor instarite din generatia sa, a calatorit mult si a primit o educatie complexa. Inca de la varsta de 17 ani ea isi exprima dorinta de a se consacra ingrijirii oamenilor bolnavi.

In calatoriile sale Florence Nightingale va culege informatii despre problemele sanatatii publice si a celor din spitale.

Cand a izbucnit razboiul Crimeeie (1854) corespondentii de pe front descriau maniera abominabila in care erau ingrijiti soldatii raniti si bolnavii de catre armata britanica.

Florence Nightingale, venind in intampinarea guvernului britanic va propune prietenului ei, Sir. Sidney Herbert, care indeplinea functia de secretar de razboi, sa fie trimis in Crimeea un grup de nurse. Ea se va distinge prin organizarea in prima linie a frontului un spital de campanie modern. Alintata "Femeia cu Lampa", Florence Nightingale va deveni o figura legendara printer soldati.

In anul 1860 ea reuseste sa inaugureze prima scoala laica de nursing in cadrul spitalului St. Thomas din Londra.

Principiile de baza pe care Florence Nightingale pe care si-a creat scoala au fost urmatoarele:

-Nursele trebuie sa fie educate in spitale clinice organizate in acest scop si associate cu scoli medicale;

-Nursele vor fi selectionate cu atentie si vor locui in camine special amenajate, pentru a le forma caracterul si a le impune o disciplina;

-Intendenta sefa a scolii va avea cuvantul hotarator asupra programei, asupra modului de administrare si asupare celorlalte probleme ale scolii;

-Programa scolara va cuprinde atat material teoretic ca si efectuarea unor aplicatii practice;

-Profesori care se ocupa de pregatirea viitoarelor nurse vor fi platiti.

-Frecventa studentilor la cursuri va fi obligatorie, existand o evidenta in acest sens;

-Cunostintele dobandite de catre studenti vor fi appreciate prin teste scrise si examene orale.

Florence Nightingale este incontestabil, fondatoarea nursingului modern. Ea reuseste sa convinga opinia publica ca ingrijirile de sanatate constitue o arta care trebuie ridicata la rangul de profesie disciplinara. Ea apreciaza ca este mai util ca nursele sa isi petreaca timpul ingrijind pacientii sis a nu faca curatenie indeletnicire rezervata personalului desemnat pentru aceasta activitate. Contrar la ceea ce se observa astazi remarca faptul ca nursingul, pentru a putea fi practicat cu stiinta si constiinta nu este obligatoriu sa fie legat de domeniul religios. Pentru a reusi in apararea profesiei Florence Nightingale a intuit munca in echipa si combaterea individualismului.

Spre sfarsitul vietii sale sustinand atat eforturile inaintasilor cat si pe cele ale succesorilor ei, ea va contribui la infiintarea consiliului International al Nursingului.(1898)

Ea moare in somn, la varsta de 90 de ani, ziua de 12 mai, data nasterii sale, a fost consacrata drept Ziua Internationala a Nursingului.

Esentialul mesajului sau este urmatorul :

Prioritatea ingrijirilor acordate de asistenta medicala/nursa este ajutorul pe care aceasta il garanteaza unei persoane, vazuta in toarta complexitatea sa, pentru ai mentine si recupera sanatatea, atunci cand acesta nu poate sa o faca singur.

Inspiranduse din juramntul lui Hippocrate, Florance Nightingale prin textul propriului juramnat pe care il propune tuturor asistentelor medicale/nurse, sa-l cunoasca sis a-l rosteasca la inceputul carieirei lor "Ma angajez solemn in fata lui Dumnezeu si in prezenta acestei adunari, sa duc o viata integra sis a-mi indeplinesc cu credinta indatoririle profesisei mele. Nu voi lua si nu voi administra nici un remediu periculos. Voi face totul pentru cresterea nivelului profesiunii mele si voi pastra cu o totala discretie lucrurile private care-mi vor fi incredintate. Voi ajuta din toate puterile mele si in mod cinstit medical in munca sa si ma voi dedica bunastarii celor care sunt lasati in grija mea.