epoca marii crize a sec. 3 marcata de profunde framantari interne si grave conflicte militare, afecteaza intreaga viata statala.
Noul stadiu de dezvoltare atins de populatiile barbare de la hotare impune revizuirea raporturilor de subordonare a acestora fata de imperiu, constrans acum sa treaca la un razboi de aparare de-a lungul intregii frontiere. Reformele lui Diocletian si Consta
ntin cel Mare vizeaza intarirea coeziunii interne si sporirea rezistentei statului in fata pericolului extern. Daca prin Edictul de la Milano(313) crestinismul devine o religie egala in drepturi cu celelalte culte din Imperiul Roman, prin Edictul de la Tesalonic(380)el este proclamat religie de stat, obligatorie pentru toti supusii imperiului. Unitatea Imperiului Romani se destrama la moartea lui Teodosiu I (395), cand teritoriul statului este impartit intre cei doi fii ai sai Arcadiu si Honoriu.