- conditiile aparitiei Memorandumului
- activitatea Memorandumului
- reprezentantii de seama ai miscarii memorandiste
- reprimarea acestei miscari
Dupa realizarea unirii din 1859 , in afara statului creat atunci ramanea romanii din provinciile istorice care se aflau sub stapanire ruseasca (Basarabia), maghiara (Transilvania) austriaca ( Bucovina ). Situatia romanilor de aici era forte grea si de aceea ei au luptat pentru recunoasterea drepturilor lor politice.
Cea mai reprezentativa forma de lupta este miscarea memorandista din Transilvania. Inca de la intemeierea Partidului National Roman (1881), s-a hotarat trimiterea unui memoriu Curtii imperiale de la Viena care sa prezinte consecintele instaurarii regimului dualist austro- ungar si sa arate principalele revendicari ale romanilor transilvaneni. In aceste imprejurari a aparut Memorandumul ("de tinut minte", in limba latina) in anul 1892. Acesta a reprezentat apogeul luptei de emancipare a romanilor din Transilvania din sec al XIX lea, aducand problema romaneasca in constiinta europeana. Memorandumul face o analiza a sistemului legislativ ungar ( legea natiunilor, legea electorala, legile scolare, legea presei etc.), evidentiind faptul ca romanii erau discriminati, neavand nici un drept politic. Documentul contesta si modul in care s-a instaurat dualismul austro- ungar, fara a se lua in seama si dorintele romanilor majoritari. Este, de asemenea combatuta declararea statului maghiar ca " stat national" in care elementul maghiar a avut puterea in timp ce romanii erau supusi unui proces de maghiarizare. Autorii Memorandumului subliniaza faptul ca ei nu si-au propus schimbarea regimului politic ci doar imbunatatirea situatiei romanilor, prin desfiintarea dualismului austro- ungar si revenirea la autonomia Transilvaniei. La sfarsitul lunii mai 1892, Memorandumul a fost trimis Curtii de la Viena de catre o delegatie formata din 300 de persoane care insa nu a fost primita de imparatul Francisc Iosif. Atunci, autorii au tradus documentul in limbile de circulatie internationala, facandu-l cunoscut peste hotare. Acest gest al lor a starnit indignarea autoritatilor decla Viena care le-au intentat un proces la Cluj in mai 1894. Fruntasii acestei actiuni Ion Ratiu, preotul Vasile Lucaciu Gheorghe Pop de Basesti s. a au fost judecati, condamnati si intemnitati. Acest fapt a generat ample actiuni de solidaritate din partea opiniei publice. In final, la interventia regelui Carol I memorandistii au fost gratiati.
Memorandumul reprezinta cel mai important moment al luptei romanilor transilvaneni pana la Unirea din 1918.
