Profitand de declinul Imperiului Roman, popoare barbare venind din nordul si estul Europei si din Asia au inceput sa se aseze pe teritoriul acestuia dupa numeroase lupte, incepand cu secolul III.
Primii au fost gotii, care, din cauza unor schimbari de clima au migrat din nordul Dunarii si al Rinului inspre imperiu. In secolul III, au inceput atacurile asupra imperiului. Ramura vestica a gotilor, vizigotii, s-au asezat in spatiul locuit de daco-romani, la nord de Dunare. Au devenit federati dupa infrangerea lor de catre Constantin cel Mare, in anul 332 si au fost crestinati, majoritatea in erezia ariana. In anul 376, in urma unei invaziia hunilor, vizigotii au intrat in Imperiul Roman si i-au invins pe romani la Adrianopol, in 378. Au fost acceptati ca federati si asezati in provincia Moesia. Ramura estica a gotilor, ostrogotii, tot in urma invazei hunilor, s-au refugiat in Pannonia, unde vor fi dominati de aceiasi huni. Acestia erau un popor de origine turcica, veniti din Asia centrala si-au format in Pannonia un centru de putere, un regat, de unde au atacat in mod constant Imperiul Roman. Grupurile germanice din campia pannonica le erau subordonate si le plateau tribut.
Vizigotii condusi de Alaric I (395-410) au parasit Moesia si au atacat Italia, jefuind Roma. Apoi, au plecat in Galia si au intemeiat primul regat barbar pe teritoriul Imperiului Roman in anul 418, regat care avea capitala la Tolosa (Toulouse). Teoretic, regatul era federat si recunostea autoritatea imperiului, dar in realitate, regatele barbare au devenit cu timpul independente. Teodoric I (418-451), cel care intemeiase regatul de la Tolosa a fost cel care a rupt legaturile cu imperiul, in anul 439. Statul vizigot s-a extins inspre Hispania, iar dupa infrangerea suferita in fata francilor, in 507, Galia a fost pierduta, iar regatul vizigot a ocupat o mare parte din peninsula Iberica. Statul vizigot a fost condus dupa un cod de legi inspirat de cel roman, codul Liber Iudiciorum, alcatuit de regele Recesvint(649-672) in anul 654. Vizigotii au fost asimilati de catre romanicii din peninsula. La sfarsitul secolului VII, regatul vizigot a intrat in declin, iar in anul 711, a fost cucerit de catre arabi. In regatul vizigot a trait un remarcabil carturar medieval, Isidor din Sevilla (cca 560-636), autor al unor scrieri teologice, istorice si enciclopedice care au influentat profund cultura medievala.
Ostrogotii, care pana atunci traisera sub dominatia hunilor, s-au revoltat in anul 453, dupa moartea regelui Attila. Au castigat batalia de la Nedao in anul 454 si au luat in stapanire Pannonia. Au fost recunoscuti ca federati iar in anul 472, s-au stabilit in sudul Dunarii. De acolo, au declansat mai multe atacuri asupra provinciilor balcanice. Imparatul Zenon(476-491) i-a acordat conducatorului lor, Teodoric functia de magister militum per Italiam si l-a insarcinat sa cucereasca Italia de la Odoacru, conducatorul care desfiintase Imperiul Roman de Apus. Teodoric cel Mare(471-526) a intemeiat regatul ostrogotilor in Italia. Acest stat a fost condus dupa model roman. Dupa moartea sa, regatul a intrat in declin si desfiintat in urma razboiului din 535-552 cu Imperiul Roman de Rasarit.
Francii erau un trib din estul Rinului. Ei au luptat adeseori ca aliati ai Imperiului Roman, inclusiv in batalia impotriva hunilor lui Attila castigata la Campiile Catalaunice, in anul 451. Ei s-au extins in toata Galia in timpul regelui Clovis(481-501). Acesta a fost fondatorul dinastiei Merovingiene si a adoptat catolicismul inb anul 496, spre deosebire de ceilalti regi barbari care erau arieni. Acest lucru a fost baza unor relatii politice apropiate cu Imperiul Roman de Rasarit. Regatul franc a fost impartiti intre cei patru urmasi ai lui Clovis, la moartea acestuia. Chlotar I (511-561), unul dintre ei a reusit unificarea, dar dupa moartea sa au urmat o serie de conflicte intre fiii sai. Au aparut cateva state mai mici : Austrasia, Burgundia si Neustria. In anul 613, regatul a fost din nou unificat de catre Chlotar al II-lea, regele Neustriei, dar dupa 639 s-a ajuns iarasi la trei regate. Urmatorii regi merovingieni au lasat guvernarea in seama dregatorilor "majordomi", care au ajuns sa preia puterea. Unul dintre acestia a fost Pepin cel Scurt (751-768), care l-a inlaturat pe untimul merovingian, Childeric la III-lea si a dus o politica ofensiva impotriva longobarzilor si arabilor. Fiul sau, Carol cel Mare va transforma regatul franc intr-un imperiu care a preluat mostenirea romana.
Un alt popor migrator a fost cel al longobarzilor. Acestia si-au facut aparitia la sfarsitul secolului V in vestul Pannoniei. Au fost aliati ai impeiului Roman de Rasarit si dusmani ai gepizilor. In anul 567, ii inving pe acestia din urma cu ajutorul avarilor si se stabilesc in nordul Italiei., in anul urmator, unde intemeiaza un stat cu capitala la Pavia. Pana la sfarsitul secolului VII o mare parte din Italia a intrat sub stapanirea lor. Cel mai important rege a fost Liutprand(712-744). El a introdus o legislatie bazata pe dreptul roman si a respectat stapanirea papala asupra Romei. Urmasul sau, Aistulf, a dus insa o politica impotriva papalitatii. De aceea, francii, chemati de papa, le-au desfiintat regatul in anul 774.
In secolul al V-lea, gepizii, un grup germanic, erau suusi hunilor. Apoi, dupa batalia de la Nedao din 454, ei ajung sa stapaneasca Pannonia. Apoi se stabilesc in Transilvania, in urma unei infrangeri suferite in fata gotilor. Au fost distrusti de catre alianta longobarzilor cu avarii. Acestia din urma erau un trib nomad de origine turcica, inruditi cu hunii. Au ajuns an nordul Marii Negre in anul 560. Au creat un stat in Pannonia, dupa infrangerea gepizilor. Acest stat a reprezentat un mare pericol pentru Imperiul Roman de Rasarit si pentru franci. Au devastat peninsula Balcanica pana dupa 626, cand puterea lor a inceput sa decada. Regatul lor a fost desfiintat de catre franci in secolul VIII.
Vandalii populau valea Tisei in secolele III-IV. Ei au fugit din calea hunilor in secolulV si s-au asezat in Hispania in anul 409, trecand apoi in nordul Africii, in 429, sub conducerea lui Genseric (428-447). Acolo ei ataca si cuceresc Cartagina si isi constituie un regat, recunoscut ca fiind independent in anul 442. In 455, o expeditie a vandalilor devasteaza Roma, de atunci cuvantul "vandal" desemneaza "un individ salbatic care distruge valorile civilizatiei". La in secolul urmator, ststul este cucerit de Belisarius, generalul imparatului bizantin Iustinian.
In Britania, dupa parasirea ei de catre romani, nu mai ramane nici o piedica pentru triburile germanice ale anglilor si saxonilor. Acestia s-au stabilit acolo in secolele V-VI. Au aparut mai multe regate mici caree au fost unificate de regele Alfred cel Mare (871-899).
