Informatiile arheologice despre populatiile de pe teritoriile noastre incep de foarte timpuriu. Primele dovezi ale vietii pe teritoriile noastre le avem din picturile rupestre din pestera Gura Chindiei de la Pescari. Acestea seamana cu cele din Spania si Franta aratandu-ne universul religios al vanatorului din paleoliticul de acum 40000 i. Chr. - 10000 i. Chr. In perioada 10000 i. Chr. - 5000 i. Chr. Cand marile calote de ghetari se topesc in zona Portilor de Fier se gasesc urme ale culturii "Schela Cladovei" cu un cuptor de piatra, vase decorate cu picturi si altele. Tot acum apare si cultura "Carcea". Aceasta e caracterizata de vase rosii cu decoratii albe in forme de spirala. Amuleta gasita la Mitoc - Dealul Galben (fig. 1) demonstreaza ca populatia din locurile acestea cunostea spirala, unghiul si liniile paralele. Pe un alt obiect descoperit de aceasta data la Dorohoi care dateaza din 16000 i. Chr. (fig. 2) descoperim ca oamenii de aici aveau si notiunea cercului. Amuleta este ornata cu patru cercuri care inconjoara piatra printr-o sculptura care dovedeste deosebita maiestrie a sculptorului local. Este interesant ca in aceasta zona s-au gasit si incercari de alcatuire ale unui eventual alfabet cum ar fi cele de la Tartaria (fig. 3) si de la Orhei (fig. 4). Desigur ca ramane o posibilitate reala ca tablele gasite sa nu fie altceva decat obiecte de ornament, fragmente dintr-o eventuala fresca de exemplu. Insa exista unii specialisti care considera ca detaliile ar putea fi o dovada sigura si clara asupra ipotezei. Printre simboluri se poate observa si svastica. Simbol preluat mai tarziu de catre nazisti care au transformat-o intr-un simbol cu totul diferit fata de semnificatia initiala.
Popoarele din aceste parti au realizat foarte multe sculpturi si modelari sub forma de "Madone" si "Ganditori". Un astfel de exemplu este cea de la Bodesti - Frumusica (fig. 5). Aceasta este impodobita cu motive geometrice remarcabila prin acuratetea lor care distinge cultura din aceste parti de culturile inconjuratoare. Se poate observa aparitia liniilor paralele din nou si simetria figurii care se apropie de perfectiune, grija pentru detalii fiind un alt element distinctiv.
O relicva foarte interesanta a artei din aceasta perioada este cea gasita la Draguseni (fig. 6). Ea a fost numita "Coloanele Cerului". Este o dovada ca artistii din zona nu incercau doar sa copieze modelele din natura. Ei incercau sa atribuie semnificatii si reprezentari lumii care-i inconjura.
O alta madona foarte pretioasa a tezaurului nostru folcloric este cea de la Golovita (fig. 7). Si aici putem deosebi atentia deosebita pe care o da sculptorul detaliilor geometrice. Pana acum s-a putut cu siguranta deosebi stilul simbolic in care artistul antic si-a facut reprezentarile. Arta sa se apropie mai mult de sculptura marelui Brancusi decat de cea a Romei sau a Greciei Antice. Remarcabila de asemenea este si "Hora" descoperita la Bodesti - Frumusica (fig. 8). Artistul a incercat sa imortalizeze momentul horei, care se pare ca dateaza din acele vechi timpuri. Arta sa a ramas o dovada a vietii din acele vremuri, o imagine pastrata mai bine decat multe descrieri grecesti ori romane si mult mai vechi decat acestea.
Un element distinctiv si foarte atragator al culturii din aceste vremuri este, dupa cum am spus, "Ganditorul" (fig. 9). De ce oare au incercat oamenii de atunci sa surprinda o astfel de scena? Multi spun ca ei nu aveau nici o grija, traiau in "copilaria omenirii" si totusi isi puneau astfel de probleme. Incercau poate sa ne trimita un mesaj peste veacuri, un mesaj care sa ne spuna ca si ei au stiut in ce consta diferenta dintre om si celelalte vietati. Da, si ei au observat ca suntem cu adevarat unici in lume datorita acestei capacitati: de a gandi. Insa faptul ca tocmai o civilizatie atat de primitiva transmite acest mesaj este lucrul care uimeste cel mai mult.
Prin 4400 i. Chr. - 3500 i. Chr. populatia din zona Cernavoda a inceput sa foloseasca arme perfectionate si cai. Ei erau pastori, de aceea calatoreau mult. Societatea lor era stratificata iar influenta lor in zona a fost puternica. Exista indicii ca au coborat si mai jos in sud ajungand chiar si in peninsula Anatolia inainte ca aceasta sa fie izolata de Europa prin topirea calotelor polare si ridicarea nivelului Marii Mediterane. Ridicarea nivelului Marii a fost un pas decisiv care a influentat serios viata localnicilor, o buna parte din ei suferind direct datorita inundarii teritoriilor de langa mare. Actuala suprafata a Marii Negre reprezinta aproximativ de doua ori suprafata ei de acum 7000 ani. Culturile din aceste locuri vor ceda incetul cu incetul locul culturii tracilor insa nu fara a o influenta.
Tracii ajung pe aceste teritorii in jurul anilor 2000 i. Chr. Ei sunt cei care raspandesc metalurgia pe aceste teritorii. Erau o uniune de aproximativ 200 de triburi fiind numiti de catre Herodot: "Neamul cel mai numeros dupa cel al Inzilor". Ei stapaneau procesul de fabricare al armelor si uneltelor din bronz folosind in lupta sabia scurta de bronz, lancea si scutul. Avantajul tehnologic si-a spus cuvantul iar tracii au preluat repede controlul asupra acestor zone. Ei mai foloseau totusi unele unelte din piatra. Societatea lor era una bazata pe pastorit si pe reguli de clasa. Erau nu doar buni pastori ci si foarte buni razboinici. Ei au construit asezari intarite locale numite "dave". Femeile lor foloseau podoabe ca si bratari, inele sau agrafe din bronz. Tracii faureau ei insisi aceste podoabe sau le cumparau de la nou aparutele colonii grecesti, care le-au influentat foarte mult si arta. Putem gasi vase mari de ceramica pictata in stilurile grecesti.
Cel mai interesant element al tracilor il reprezinta probabil mitologia acestora. Zeul suprem al tracilor era Gebeleizis. Acesta este zeul focului si al fulgerului. De multe ori apare reprezentat ca un vanator impreuna cu ogarul sau de vanatoare. Uneori are trei capete si ogarul sau la fel. El era in stare sa ofere celor care il adorau viata vesnica insa numai pentru suflet. Acesta era motivul pentru care tracii practicau incineratia. Considerau ca daca trupul ar ramane pe pamant sufletul ar fi impiedicat sa calatoreasca spre Gebeleizis. Foarte frecvente sunt reprezentarile zeului ca un mare erou calare cu sulita in mana care are puterea de a omori balauri. Una din ipotezele cultului cavalerului trac este tocmai acesta. Cavalerul trac adorat era insusi Gebeleizis. Puterea acestui cult a fost atat de puternica incat noii crestinii nu s-au putut despartii de el asociindu-l cu Sfantul Gheorghe "Cel care injunghie balaurul". S-a pastrat pana si data la care are loc sarbatoarea, existand dovezi care ne arata ca Ziua Cavalerului Trac era sarbatorita tot la 23 Aprilie.
O pereche a lui Gebeleizis era Bendis. Aceasta era zeita vanatorii la traci insa cele mai mari sustinatoare ale zeitei erau femeile. Bendis era reprezentata intre un cerb si un sarpe sau intre doua caprioare. Zeita are un par lung si deseori carliontat. Este foarte posibil ca Bendis sa fie precursoarea Ilenelor Cosanzene din basmele romanesti de mai tarziu. La fel cum Gebeleizis este modelul Fat-frumosului. Bendis era de asemenea zeita farmecelor feminine, a Lunii si a Padurilor.
Pe langa acesti doi zei care formau o pereche, tracii adorau si un zeu Gardian al Focului care le are ca si corespondente pe Hestia si Vespa la greci si respectiv romani. Zeitei i se dadea o importanta deosebita. In zona Crisurilor au fost gasite ruinele unei asezari identificata ca fiind un templu pentru aceasta zeita. Din respect pentru aceasta zeita tracii isi construiau casele ca si dreptunghiuri cu ziduri din lemn sau piatra. Templele dedicate ei erau inconjurate cu ziduri groase si aveau acoperisuri mari cu un singur unghi. In interiorul acestora gardienii focului pastrau intotdeauna focuri aprinse.
