Cucerirea Italiei (345-265 i.Hr.)

Cucerirea Italiei (345-265 i.Hr.)

Roma a incheiat un tratat de alianta cu samnitii, populatie razboinica din zona de sud a lantului muntos al Apeninilor, in anul 354 i.Hr. Samnitii au reusit sa ocupe, intre anii 438-421 i.Hr., bogata regiune a Campaniei unde s-au si instalat, instalandu-si resedinta la Capua. Ei nu si-au incetat, insa, incursiunile, amenintandu-i pe sidicinii din cetatea Teanum aflata la granita cu Latium care au apelat la ajutorul cetatii Capua, in 343 i.Hr.

La randul ei, Capus a facut apel la romani. Roma nu a ezitat sa intervina in sprijinul sidicinilor si a cetatii Capua, declansand astfel, ceea ce a fost numit de istorici drept primul razboi cu samnitii (343-341 i.Hr.). Pentru a-i determina pe romani sa renunte la alianta cu samnitii, campanienii au optat pentru formula deditio, prin care se puneau, in intregime, la dispozitia Romei. Formula deditio ("capitulare") constituia o obligatie de un ordin superior celei care reglementa tratatul cu samnitii. Romanii au obtinut succesiv, trei victorii, la Monte Gauro, apoi la Saticula si la Sinuessa, in urma carora au ocupat intreaga Campanie.

Opinia publica romana era divizata intre adversarii si simpatizantii samnitilor. Acestia din urma si-au impus punctul de vedere, in 340 i.Hr., astfel incat sidicinii au fost abandonati. Aceasta schimbare de atitudine din partea Romei a afectat grav interesele latinilor in Campania. Latinii, aliati cu campanienii, s-au revoltat. Roma a castigat si acest razboi, desfasurat intre anii 340-338 i.Hr., dupa ce a obtinut victoriile de la Ad Vesserim (in Campania), de la Trifanum (in tinutul auruncilor) si de la Astura (in Latium). Roma a dizolvat Liga Latina, dar le-a acordat oraselor acesteia un statut special, din ratiuni politice. Orasele latine si-au pastrat autonomia, iar statutul juridic de cetatean latin constituia treapta cea mai apropiata de cetatenia romana.

Anexand Campania, Roma a intrat in contact cu cetatile grecesti din Magna Graecia (sudul Italiei). Neapolis (Napoli), colonie a cetatii Cumae, reconstruita in jur de 470 i.Hr. cu ajutorul syracusanilor, pithecussanilor si al athenienilor, era unul dintre putinele orase grecesti care rezistase invaziilor samnite. Aristocratia din Neapolis era pentru o alianta cu Roma, in timp ce plebea, care era prosamnita, s-a retras in zona vechiului oras (Palaeopolis), in 329 i.Hr. Dupa o scurta actiune militara, romanii au obtinut victoria impotriva napolitanilor. Cu toate acestea, Roma va acorda un tratament privilegiat orasului Neapolis, incheind un tratat de alianta prin care cetatea greceasca isi mentinea legile interne, magistratii si moneda proprie. Roma a manifestat, ulterior, aceeasi generozitate, tuturor cetatilor grecesti pe care le-a supus, inaugurand astfel, o politica filoelena.

Al doilea razboi cu samnitii (326-304 i.Hr.) a fost provocat de interventia romana in Apulia, unde au fost chemati de daunieni, pentru a le oferi protectie impotriva invaziilor samnitilor. prin aceasta interventie de-a lungul caii care, traversand Luceria si Arpi, ducea spre vestul peninsulei Italice, armatele romane au cazut in spatele samnitilor. Dupa primii ani de razboi in care ambele parti nu au obtinut succese decisive, armata romana a fost incercuita la Caudium si consulii care comandau au fost obligati sa incheie o pace umilitoare, in 321 i.Hr. Pacea nu a fost ratificata de catre Senat. In urma acestei infrangeri, romanii si-au reorganizat armata, divizand legiunile in unitati mai mici si mai mobile, capabile sa sustina luptele de hartuiala si sa opereze in zonele montane. Simultan, Roma a purtat lupte impotriva aliatilor samnitilor, galli, umbrii si etruscii. Romanii au creat, in 316 i.Hr., o colonie la Luceria; samnitii au contraatacat si au invadat Latium, obtinand o victorie la Lautulae. Romanii au reocupat valea raului Liris si Campania. In anii urmatori, Roma a obtinut succese impotriva etruscilor (310 i.Hr.) si a reprimat o revolta a aequiilor, a marsilor, a hernuilor si a volscilor. Romanii au invadat apoi Samniun si au obtinut o victorie la Bovianum, in 308. Samnitii au cerut pacea, in 305, care a fost incheiata in anul urmator. In urma acestui razboi, Roma a anexat, definitiv Campania, obligandu-i pe samniti sa renunte la acest teritoriu. Pentru a uni Capua de Roma printr-o legatura ce asigura o deplasare rapida intre cele doua orase cenzorul Appius Claudius Caecus a inceput construirea unui drum, in 312 i.Hr., care ii va purta numele (Via Appia).

Conflictul, a fost reluat dupa cativa ani, fiind cunoscut sub numele de al treilea razboi samnitic (298-290 i.Hr.). Roma a avut de infruntat din nou, o coalitie puternica, alcatuita din samniti, etrusci, galli, apuli si unele cetati grecesti. Aliatii au fost invinsi in 295 i.Hr., in batalia de la Sentinum. Razboiul a mai continuat cinci ani soldandu-se cu victoria Romei. In urma acestui razboi, toate populatiile Italiei centrale, precum sabinii, etruscii, lucanii si samnitii au intrat sub hegemonia Romei. Romanii au intemeiat o noua colonie, la Adria, in 288 i.Hr.

Roma s-a angajat intr-un conflict cu gallii senoni si cu cei din tribul boiilor in 283 i.Hr. Dupa victoria de la lacul Vadinonius, Roma a anexat intregul ager Gallicus (zona situata intre Siena si Rimini).

Iritati din cauza prezentei romanilor in Thurii, care venisera in ajutorul acestei cetati impotriva lucanilor, tarentinii au atacat flota romana. Intrand in razboi cu Roma, Tarentum s-a aliat cu regele Epirului, Pyrrhos, in anul urmator. Dupa ce i-a invins pe romani la Heraclea (280) si la Asculum (279 i.Hr.), Pyrrhos, care se aliase intre timp cu samnitii, lucanii, apulii si alte populatii din sudul Italiei, le-a cerut romanilor sa elibereze sudul Italiei. Roma a refuzat, iar regele epirot nu a mai obtinut noi succese. Plecat in Sicilia, pentru a-i ajuta pe grecii sicilioti impotriva cartaginezilor, aliatii romanilor. Suferind noi esecuri in Sicilia, Pyrrhos a revenit in Italia, in 276 i.Hr., dar a fost definitiv invins, in anul urmator, la Beneventum. Pyrrhos a lasat doar o garnizoana la Tarentum si s-a intors in Epir. Dupa moartea acestuia, in 272 i.Hr., garnizoana din Tarentum s-a predat romanilor si orasul a fost ocupat. Romanii au mai cucerit si teritoriile fostilor aliati ai lui Pyrrhos, Lucania si Bruttium, iar in anul 270 i.Hr., si cetatea Rhegium. Roma a incheiat, astfel, cucerirea Italiei centrale si de sud, devenind stapana peninsulei de la Arno si Rubicon pana la stramtoarea Messina. Pentru a-si consolida dominatia asupra Italiei, romanii au infiintat mai multe colonii precum Arininum (Rimini), in Picenum si Fregenae (in Eturia), Paestum (Palestina), in Lucania si Brundisium (Brindisi), in Calabria.

Roma a cucerit ultimul oras etrusc liber, Volsinii, in 265/264 i.Hr.