SUPERIORITATEA INFORMATIONALA IN contextul SECOLULui XXI

In conditiile actuale si mai ales in viitor, desfasurarea actiunilor militare va fi marcata, in mod deosebit, de evolutiile in domeniul tehnologic cu implicatii determinante asupra doctrinei si conceptiei operatiilor, configuratiilor structurilor militare si mai ales asupra comenzii trupelor si sistemelor de armament.

In plan militar observam cum tehnologia devine generatoarea strategiilor militare in timp ce frontul clasic dintre beligeranti se disipa, structurile militare clasice se confrunta cu o criza in gestionarea actiunilor postconfict (este elocvent exemplul Irakului) ceea ce implica o noua viziune doctrinara referitoare  la mediul de securitate, o noua analiza a intrebuintarii fortelor militare in conflictele neconventionale.

In acest sens putem afirma ca, mai mult ca oricand statele amenintate trebuie sa se adapteze cu rapiditate pentru a face fata noilor tipuri de amenintari asimetrice si sa-si dezvolte fortele si mijloacele potrivite pentru a contracara acest flagel al terorismului, sa realizeze structuri capabile pentru prevenirea si reactia imediata. De altfel, sunt tari membre NATO cum ar fi de exemplu Germania, care considera necesara existenta in cadrul fortelor armate a doua tipuri de forte: forte destinate impunerii si realizarii pacii si forte destinate modelarii mediului de stabilitate (actiuni postconfict care se intind pe un termen lung). In ambele tipuri de actiune, structurile de informatii au un rol bine determinat.

Cresterea rolului structurilor de informatii in conflictele secolului XXI este strict legata de fizionomia conflictelor conventionale si mai ales neconventionale. Cresterea pericolelor si riscurilor, in mod deosebit din categoria celor asimetrice, impune restructurarea, transformarea, perfectionarea si instruirea acestor forte, pentru a fi in masura sa indeplineasca obiectivele stabilite.

In cadrul Armatei Romaniei, structurile de informatii specializate, asigura, in principal, identificarea riscurilor externe militare si non-militare, precum si a amenintarilor la adresa intereselor fundamentale ale Romaniei, pentru evitarea surprinderii. Informatiile din zonele de operatii constituie un factor esential pentru planificarea si desfasurarea actiunilor fortelor nationale si aliate, precum si pentru protectia acestora. Sursele de informatii (HUMINT, SIGINT, IMINT), ce actioneaza in teatrele de operatii, contribuie esential la eforturile de coalitie sau aliate si constituie un atu important al Romaniei ca membru NATO, credibil si robust. 

Largirea spectrului de riscuri neconventionale, cu caracter transnational si terorist, diversificarea tipologiei crizelor si conflictelor genereaza provocari multiple, care necesita reactii multidirectionale, bazate pe mobilitate, oportunitate, diversitate, coerenta si complementaritate. Avand in vedere caracteristicile amenintarilor asimetrice, mai ales ale fenomenului terorist si particularitatile zonelor de operatii, asigurarea cu informatii este esentiala pentru protectia fortelor, succesul misiunilor si, implicit, pentru atingerea obiectivelor militare si politico-militare ale statului roman.

Participarea Romaniei la efortul comunitatii internationale in cadrul misiunilor pentru mentinerea pacii si la lupta impotriva terorismului, a fost asigurata si prin structurile si subunitatile de informatii militare, cu misiuni de obtinere a informatiilor militare in cadrul operatiilor si participarea, prin actiuni directe, de scurta durata, la contracararea unor factori de risc si amenintari la adresa securitatii nationale.

Planificarea si conducerea activitatii de informatii, gestionarea informatiilor si diseminarea acestora au fost si sunt directii principale de efort, scopul final fiind satisfacerea nevoilor de informare ale conducerii politico-militare a statului si conducerii sistemului militar precum si estimarea posibilelor necesitati de informare ale acestora, in concordanta cu evolutia mediului de securitate pe plan international.

Comandantul are nevoie de informatii pentru elaborarea deciziei, de control pentru a coordona si monitoriza actiunea fortelor subordonate si de comunicatii pentru a putea exploata in mod oportun informatiile la dispozitie.

O comanda eficienta este indispensabil legata de asigurarea informatiilor necesare desfasurarii procesului informational-decizional, informatii care trebuie sa reflecte starea, situatia sau conditiile de producere a unor evenimente cu privire la mediul ambiant. Aceste informatii sunt culese si transmise sistemului de comanda si control, prin diferite modalitati, mijloace si canale, unde sunt filtrate si analizate.

Analiza si sinteza informatiilor obtinute trebuie sa reliefeze problemele esentiale privind situatia de ansamblu si de detaliu a tuturor elementelor si structurilor implicate in crearea si/sau modificarea situatiei operative, pentru a putea desprinde concluziile necesare luarii deciziei.

Structurile de informatii, prin compartimentele si mijloacele specializate, trebuie sa fie in masura sa conduca activitatile de culegere a informatiilor multidisciplinare, din surse de informare variate, sa coordoneze activitatile de supraveghere - observare desfasurate in cadrul pregatirii informative a campului de lupta, sa evalueze resursele (capacitatile) de care dispune inamicul si impactul lor asupra planului de actiune. In cele din urma trebuie sa inteleaga nevoile de informatii ale comandantului, sa stie de unde sa obtina raspunsurile la intrebarile care necesita rezolvare astfel incat decizia comandantului sa poata fi dusa la indeplinire cu succes.

Structurile de informatii trebuie sa participe la determinarea tipului de razboi cu care avem de a face si sa-i impiedice pe aceia care doresc sa submineze securitatea noastra nationala. Altfel spus, activitatea structurilor de informatii trebuie sa ofere indicatii, avertismente si informatii de la sursele umane pentru a descoperi planurile si intentiile teroristilor. Trebuie sa ofere informatii pentru o varietate de amenintari si misiuni, intr-un mediu caracterizat de o tehnologie, o tactica si o nevoie de informatii in schimbare.

In conditiile actuale, puterea nationala se masoara nu numai in capacitatea militara de raspuns ci si in cea informativa. Prin activitatea desfasurata, structurile de informatii exista pentru a oferi combatantilor un avantaj hotarator. Informatiile pun in garda comandantul in legatura cu pericolele cu care se confrunta si identifica tendintele la care comandantii trebuie sa se gandeasca atunci cand este momentul sa contureze si/sau determine un rezultat.

Activitatea de  informatii trebuie sa ofere cele mai clare puncte de vedere asupra situatiilor, actorilor si intentiilor ascunse astfel incat factorii de decizie sa poata stabili in timp optim cum sa se actioneze sau, daca este cazul, cand si cum sa se angajeze in lupta.

O analiza corecta si completa a mediului de securitate actual, cu amenintarile la adresa intereselor nationale ale statelor presupune cunoasterea tendintelor de evolutie a mediului de securitate la nivel global si regional si a amenintarilor. Acest mod de abordare ce ne poate da o imagine cat mai apropiata de realitatea in care trebuie sa fie asigurata starea de securitate.

In prezent, ne confruntam cu o serie de amenintari combinate, la adresa stabilitatii internationale, incepand de la "razboiul modern"  pana la razboiul "fara frontiere" sau "razboiul asimetric". Doua idei principale contureaza ceea ce vedem noi aparand odata cu "razboiul modern": pierderea monopolului natiunii-stat asupra razboiului si reintoarcerea la lumea culturilor aflate in conflict. Martin van Creveld in cartea sa, "Transformarea Razboiului ", argumenteaza ca paradigma moderna a razboiului, in care statele-natiuni poarta razboi din ratiuni de stat, folosind armate oficiale care lupta cu alte organizatii similare lor este neobisnuita din punct de vedere istoric.

Nivelul global al mediului de securitate releva mai multe tendinte de influenta in planul securitatii, cum ar fi: globalizarea, multiplicarea si diversificarea actorilor globali de securitate, proliferarea tehnologiilor, cresterea importantei actorilor nestatali, amplificarea presiunilor problemelor de mediu asupra proceselor militare si de securitate si cresterea populatiei.

Confruntarea cu amenintarile initiale ale unui nou tip de razboi necesita un angajament care sa propulseze gandirea si puterea de reactie militara. Trebuie sa apelam mai intai la aceste calitati atunci cand incercam sa ne protejam de tendinta de a folosi excesiv tehnologia, pentru a raspunde cerintelor noilor provocari globale si a cererilor mereu in crestere adresate resurselor noastre limitate si fortelor operationale. Ultimele evenimente ne arata ca razboiul bazat pe o tehnologie avansata este ineficient impotriva terorismului, acesta dand rezultate numai atunci cand inamicul joaca dupa aceleasi reguli dar nu poate ignora pur si simplu terorismul.

Noul tip de amenintare are drept cauze o serie larga de factori destabilizatori, incepand de la bandele regionale ce actioneaza in zonele de frontiera pana la atacuri asupra infrastructurii financiare de catre crima organizata, determinand noi provocari operationale si informationale.

Impletirea intre razboi si infractionalitate implica dusmania etnica, refugiati si exploatarea de tip infractional. Conflictele sunt alimentate deseori de actiuni criminale. Acesti infractori au de obicei o tehnologie putin avansata, dar sunt la inceputul exploatarii tehnologiei moderne. Accesul la acest tip de tehnologie este facilitat de banii oferiti de organizatiile criminale; astfel dispare distinctia dintre razboi si infractiune.

Exista de departe multe tendinte intangibile pentru a anticipa capacitatea acestor grupuri de a influenta stabilitatea mondiala. In lumea noastra legata prin cablu, organizatii mondiale avand la dispozitie mijloace politice sau economice modeste, pot desfasura actiuni cu un impact crescut, dar cu consecinte imprevizibile. In ceea ce priveste structurile de informatii militare provocarea operationala este sa pregateasca fortele noastre sa raspunda unui spectru larg de amenintari neasteptate si extrem de ambigue. O noua conceptie de abordare a urmatorului razboi pentru secolul XXI va reprezenta o fereastra care aduce lumina asupra misiunilor viitoare si va oferi o evaluare precisa pentru amenintarile neasteptate si nedefinite.

Comunitatea informatiilor prevede ca pana in 2015, deteriorarea mediului inconjurator ar putea eclipsa conflictul ideologic ca principala preocupare la adresa securitatii in toata lumea. Multe conflicte ce sunt atribuite diferentelor etnice au cauze de mediu. Sunt asteptate sa izbucneasca, brusc, un numar de razboaie ce deriva din deteriorarea calitatii mediului si raspandirea pe scara larga a armelor.

Raspandirea cu rapiditate a informatiilor, oamenilor si tehnologiilor ajuta la proliferarea armelor avansate. Amenintarea cu armele de distrugere in masa care se afla in mainile elementelor rau voitoare este una reala iar urmatoarele tinte alese nu vor fi unele militare. Dincolo de atentia acordata terorismului, presiunile demografice contribuie la degradarea mediului inconjurator, la subminarea economiilor si a stabilitatii politice. Orice popor depinde de resursele sale naturale pentru a supravietui si a-si dezvolta comertul.

Apa si petrolul sunt numai doua elemente ce pot genera conflicte care au la baza resursele naturale. Un exemplu elocvent in acest sens ar fi ca una din cinci tari sufera de lipsa apei. Conflictele s-au amplificat in disputa asupra acestor drepturi si se vor inrautati fara existenta unor acorduri de folosire a acestor resurse globale. Si, asa cum ne arata istoria, unele dintre aceste acorduri vor esua. Cand acestea vor esua, exista posibilitatea de a interveni politic, economic sau militar pentru a apara drepturile unui aliat.

Momentul in care aceste probleme vor ameninta propriul nostru standard de viata sau chiar lupta pentru accesul la resursele de apa, constituie un factor determinant ce poate influenta securitatea mondiala.

In studiul "Consideratii cu privire la mediul inconjurator in timpul operatiilor militare", se examineaza felul in care influenteaza apa conflictele din Orientul Mijlociu: "In fasia vestica (Gaza), cresterea populatiei in bazinului fluviului Iordan a dus la cresterea cererii de apa potabila iar sistemul existent de alimentare nu mai face fata. Folosirea excesiva a pompelor pentru scoaterea apei din panza freatica a condus la golirea resurselor de apa si la degradarea unor panze freatice prin patrunderea apei sarate din Marea Mediterana. Pentru ca 40% din resursele de apa extrase din subteran de Israel provin din fostele teritorii ocupate, Israelul a cautat sa-si protejeze sistemul de alimentare cu apa, limitand folosirea apei, in timpul ocupatiei, in fasia vestica (Gaza). Cele mai severe restrictii in folosirea apei au fost impuse Iordanului, Siriei si Libanului. Acestea au devenit, mai tarziu o alta sursa de tensiune in conflictul din anii 60 si 70"

Cu siguranta, exista amenintari permanente la adresa securitatii si stabilitatii. In timp ce armata noastra se pregateste, atat organizatoric cat si functional, sa raspunda oricarui tip de provocare pe campul de lupta conventional, noile forme de conflict pot slabi avantajul nostru daca nu inovam si adaptam.

Este probabil ca aceia care au ideologii culturale sau religioase conflictuale sa ne provoace dupa regulile lor, nu ale noastre. Modul lor de operare distruge distinctia dintre infractiune si razboi, penal si civil, combatant si necombatant. Acesti provocatori pe cale de aparitie vor folosi mijloace neconventionale care nu atrag raspunsuri conventionale.

Astazi, exista putine reguli si chiar si mai putini oameni care sa joace dupa regulile dupa care jucam noi. Lumea este tinuta ostatica de conflictele culturale si etnice odata ce este ingropata sub greutatea superputerilor.

Actiunea militara din Irak si evolutiile din arena internationala legate de aceasta prin multiple domenii si diferite forme de manifestare a confruntarilor globale, duc cu gandul la renasterea diferitelor elemente ale razboiului rece si a ominprezentelor crize si conflicte denumite generic "razboaiele comertului" si "razboaiele energiei", tipice perioadei de tranzitie dintre colonialism catre capitalism si care au avut loc la sfarsitul sec. XIX si inceputul sec. XX. Alt factor important este substratul confruntarii si principalul sau component - confruntarea in sfera informatiilor.

Aplicatiile tehnologice avansate necesare ducerii razboiului (simularea pe software, date transmise de Sistemul de Pozitionare Globala si imagini cu o rezolutie de foarte buna calitate transmise prin satelit) sunt disponibile pe piata oricui poate plati pretul de achizitionare a acestora. Cei mai de temut sunt teroristii ce cauta arme de distrugere in masa. Tactica terorista adaptabila scoate la suprafata elementele esentiale ale amenintarilor teroriste cu care ne confruntam astazi.

Pe masura ce tot mai multe tari se apropie de pragul nuclear si pana la urma il depasesc, pericolul ca terorismul cu arme de distrugere in masa sa fie sprijinit de unele state, fie si la modul indirect, prin diversi intermediari, va creste nu numai cantitativ, ci si calitativ.

Se cauta modalitati de infrangere a tehnicii ultramoderne cu tehnologie modesta, de slaba calitate si transformarea increderii noastre oarbe in tehnologie intr-o vulnerabilitate. Aceasta i-a facut pe teroristi sa incerce sa caute arme biochimice si dispozitive nucleare de marimi reduse. Amenintarea nu consta in eventualitatea unei defensive militare, ci in distrugerea, mai degraba, a zonelor urbane.

In timp ce progresele tehnologice sunt urmarite pentru a intari capacitatea noastra de aparare de a raspunde unor metode inca nevazute, nu trebuie sa ignoram solutiile operationale si tactice la aceste provocari. In unele situatii, solutiile operationale bazate pe o tehnica mai slaba sunt solutii viabile la sistemele bazate pe o tehnologie avansata. Trebuie sa ne protejam de tendinta de a ne baza in exces pe tehnologie, punand accentul pe oameni in pofida mijloacelor tehnologice. Acest lucru se dovedeste adevarat mai ales atunci cand avem de a face cu amenintari globale.

Posibilitatea ca un stat amenintator sau o entitate nestatala sa foloseasca arme de distrugere in masa impotriva intereselor unui alt stat este in crestere. Ca raspuns, structurile de informatii isi extind vizibil cooperarea cu alte servicii si agentii pentru a oferi capacitati de raspuns la amenintarile chimico-biologice si pentru managementul consecintelor lor.

Armele de distrugere in masa, atacurile cibernetice, armele termice teleghidate, explozibilii si operatiile informationale pot aparea toate dintr-odata, facand diferenta intre extern si intern, electronic si fizic, penal si militar, neclar si ambiguu.

Acest conflict post-modern poate fi asa de ambiguu si continuu, ca descrierile clasice ale unui mediu operational pot sa faca orice, dar nu sa dispara. Nu va fi un proces liniar, ci posibil pana la punctul in care nu mai sunt clar definite campuri de lupta sau fronturi. Diferenta intre razboi si pace va fi distrusa pana la disparitie iar distinctia intre "civil" si "militar" poate disparea.